275 matches
-
de pe coama dealului de nord. Erau groși și întunecați. În fiecare an pe vremea asta, primul val de nori iernatici apare cam tot acolo. Sunt emisarii atacului crâncen care urmează. Norii ușori și mai puțin denși înseamnă temperatură blândă. Cei groși anunță vreme rece. Cu cât sunt mai groși, cu atât e mai frig. Cei mai înspăimântători sunt norii care-și întind aripile asemenea păsărilor de pradă. Când apar ei, suntem siguri că ne paște o iarnă cumplită. Uite, cum e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
deșugubina ori cisla. Execuția dărilor, care și azi e consfințită prin lege, căci nu toți birnicii își plătesc havalelele către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe groși, era o datină des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas vorba moși pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe groși, era o datină des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas vorba moși pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
caznă, la bătaie" pentru câțiva bani: „bătutul măr, cu capul vâlvoi, cu spatele vânătăi, cu ochii scoși și înroșiți de fum și cu picioarele în usturime", săracul își lua lumea în cap. Revenind pentru a explica zicerea „trei moși pe groși", Gh. Ghibănescu scrie: „Grosul polonez era o monedă măruntă de argint, cam aproape de valoarea leului; și foarte multe monede de acestea se găseau în țară la noi, mai ales în Moldova în tot decursul secolelor al XV-lea și al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al XV-lea și al XVI-lea". Și detaliază: „Pe lângă moneda de argint și de aramă care au bătut-o voievozii noștri în trecut, avut-au curs la noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nimeni altul decât marele constructor și creator al podului de peste Dunăre și al silozurilor din portul Constanța - Anghel Saligni, fost președinte al Academiei Române, fost șef al Comisiei de cenzori de la Banca Națională a României. În secolul al XV-lea și al XVI-lea groșul polonez avea valoarea leului vechi românesc, care egala în valoare galbenul, iar argintul avea valoarea aurului, iar zlotul era una cu leul de argint, iar mai apoi, luând valoarea leșească, zlotul a ajuns să prețuiască numai 30 parale, pe când leul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
valoare galbenul, iar argintul avea valoarea aurului, iar zlotul era una cu leul de argint, iar mai apoi, luând valoarea leșească, zlotul a ajuns să prețuiască numai 30 parale, pe când leul vechi avea 40 de parale. Trecând de la bani, de la groși, la pământ, Ghibănescu arată care era obiceiul în transmiterea proprietății, cum se făcea împărțirea pământului. O moșie mare care la început aparținea vechiului proprietar se îmbucătățea la urmași, după numărul moștenitorilor. „Urmașii primului proprietar deveneau pentru urmașii lor bătrânii satului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devenind greoi, cumpărarea a început a se face pe bani gata, pe bani bătuți, pe bani curați, iar cum moneda de argint în Moldova erau groșii polonezi, valoarea moșiilor - adică a bătrânilor de pământ - a devenit a se face în groși, cu bani peșin. Așa s-a întâmplat și faptul că valoarea banului scăzând, valoarea pământului să crească, iar tranzacțiile să nu se mai facă „groș pe un moș", ci mai mulți groși pe un moș, ori invers, funcție de vremea când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
groșii polonezi, valoarea moșiilor - adică a bătrânilor de pământ - a devenit a se face în groși, cu bani peșin. Așa s-a întâmplat și faptul că valoarea banului scăzând, valoarea pământului să crească, iar tranzacțiile să nu se mai facă „groș pe un moș", ci mai mulți groși pe un moș, ori invers, funcție de vremea când se făceau schimburile, cumpărăturile. Despre bani și plățile fără numerar, interesant ni se pare studiul făcut pe această temă de Aurel Cordaș în revista „Lohanul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de pământ - a devenit a se face în groși, cu bani peșin. Așa s-a întâmplat și faptul că valoarea banului scăzând, valoarea pământului să crească, iar tranzacțiile să nu se mai facă „groș pe un moș", ci mai mulți groși pe un moș, ori invers, funcție de vremea când se făceau schimburile, cumpărăturile. Despre bani și plățile fără numerar, interesant ni se pare studiul făcut pe această temă de Aurel Cordaș în revista „Lohanul" nr.10/2009, p.22-24, pe care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea unor tezaure numismatice în Scobinți(format, mai ales, din groși polonezi) și în cătunul Zvarici(aici, s-au descoperit ducați moldovenești, cu cap de zimbru, din timpul domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare). Aceeași preocupare spre comerț o întâlnim câteva secole mai tarziu, la 19 august 1926, cănd
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Oradea, bd. Dacia nr. 44 bl. B12, ap. 51 țel. 157743 1018 SC MARCHEVAL SRL Oradea, str. George Călinescu nr. 1 ap. 17 țel. 147966 0573 SC MERKANTI-LEX SRL Oradea, Parcul Traian nr. 1 țel. 479468 0989 SC MLADICONT SRL Groși nr. 190 țel. 341576 341006 0729 SC MODE LINE SRL Oradea, str. Cuza Vodă nr. 12 țel. 132548 092339418 0494 SC MULLANT SRL Oradea, aleea Sulfinei nr. 1, bl. E1, ap. 59 țel. 163560 0640 SC OKONOM SERV SRL Oradea
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru înființarea comunei Groșii Tiblesului, județul Maramureș, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 7 iulie 2003. Nr. 470. -----------
DECRET nr. 470 din 7 iulie 2003 privind promulgarea Legii pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151062_a_152391]
-
Articolul 1 (1) Se înființează comună Groșii Tiblesului, județul Maramureș, având în componență satul Groșii Tiblesului, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus din același județ. ... (2) Reședința comunei Groșii Tiblesului se stabilește în satul Groșii Tiblesului. Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Suciu
LEGE nr. 334 din 8 iulie 2003 pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151061_a_152390]
-
Articolul 1 (1) Se înființează comună Groșii Tiblesului, județul Maramureș, având în componență satul Groșii Tiblesului, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus din același județ. ... (2) Reședința comunei Groșii Tiblesului se stabilește în satul Groșii Tiblesului. Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș, are în componență satele
LEGE nr. 334 din 8 iulie 2003 pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151061_a_152390]
-
Articolul 1 (1) Se înființează comună Groșii Tiblesului, județul Maramureș, având în componență satul Groșii Tiblesului, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus din același județ. ... (2) Reședința comunei Groșii Tiblesului se stabilește în satul Groșii Tiblesului. Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș, are în componență satele: Suciu de Sus, Largă și Suciu de Jos. ... (2) Reședința comunei Suciu de Sus
LEGE nr. 334 din 8 iulie 2003 pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151061_a_152390]
-
Articolul 1 (1) Se înființează comună Groșii Tiblesului, județul Maramureș, având în componență satul Groșii Tiblesului, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus din același județ. ... (2) Reședința comunei Groșii Tiblesului se stabilește în satul Groșii Tiblesului. Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș, are în componență satele: Suciu de Sus, Largă și Suciu de Jos. ... (2) Reședința comunei Suciu de Sus rămâne în satul Suciu de Sus
LEGE nr. 334 din 8 iulie 2003 pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151061_a_152390]
-
județul Maramureș, are în componență satele: Suciu de Sus, Largă și Suciu de Jos. ... (2) Reședința comunei Suciu de Sus rămâne în satul Suciu de Sus. ... Articolul 3 (1) Până la constituirea, potrivit legii, a autorităților administrației publice locale în comuna Groșii Tiblesului, județul Maramureș, rezolvarea problemelor curente se asigura de doi delegați numiți prin ordin al prefectului, cu atribuții de primar și viceprimar, precum și de un secretar numit de prefect, în condițiile legii. ... (2) Salarizarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se
LEGE nr. 334 din 8 iulie 2003 pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151061_a_152390]
-
doi delegați numiți prin ordin al prefectului, cu atribuții de primar și viceprimar, precum și de un secretar numit de prefect, în condițiile legii. ... (2) Salarizarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se face, potrivit reglementărilor legale în vigoare, din bugetul comunei Groșii Tiblesului. Articolul 4 (1) Consiliul Județean Maramureș și delegații împuterniciți conform prevederilor art. 3 alin. (1), împreună cu Direcția generală a finanțelor publice a județului Maramureș și Consiliul Local al Comunei Suciu de Sus, repartizează veniturile și cheltuielile actualului buget al
LEGE nr. 334 din 8 iulie 2003 pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151061_a_152390]
-
Maramureș și Consiliul Local al Comunei Suciu de Sus, repartizează veniturile și cheltuielile actualului buget al comunei Suciu de Sus între comunele prevăzute la art. 1 și 2. ... (2) Veniturile și cheltuielile care, în condițiile legii, revin de drept comunei Groșii Tiblesului, se administrează și se gestionează prin autoritățile administrației publice locale ale acestei noi comune, iar până la constituirea acestora, de persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1). Echilibrarea bugetului local se realizează pe seama sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru
LEGE nr. 334 din 8 iulie 2003 pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151061_a_152390]
-
constituirea acestora, de persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1). Echilibrarea bugetului local se realizează pe seama sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, în limita prevederilor aprobate, în anul 2003, pe ansamblul județului Maramureș. ... (3) Bugetul comunei Groșii Tiblesului pe anul 2004 se elaborează de către delegații prevăzuți la art. 3 alin. (1), cu avizul Direcției generale a finanțelor publice a județului Maramureș. ... (4) Operațiunile de predare-preluare se fac pe bază de protocoale încheiate între actualul primar al comunei
LEGE nr. 334 din 8 iulie 2003 pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151061_a_152390]
-
Direcției generale a finanțelor publice a județului Maramureș. ... (4) Operațiunile de predare-preluare se fac pe bază de protocoale încheiate între actualul primar al comunei Suciu de Sus și delegatul desemnat prin ordin al prefectului, cu atribuții de primar al comunei Groșii Tiblesului. Articolul 5 Până la noile alegeri locale, autoritățile administrației publice locale din comuna Suciu de Sus funcționează în componență avută la intrarea în vigoare a prezentei legi. Articolul 6 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului
LEGE nr. 334 din 8 iulie 2003 pentru înfiinţarea comunei Grosii Tiblesului, judeţul Maramures, prin reorganizarea comunei Suciu de Sus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151061_a_152390]
-
nr. 136 27.705 23. C.S.V. Dumbrava Dumbrava 27.707 72 24. C.S.V. Dragomirești Dragomirești 27.708 243 nr. 14 25. C.S.V. Fărcașa Fărcașa nr. 209 27.709 162 26. C.S.V. Giulești Giulești nr. 325 27.711 252 27. C.S.V. Groși Groși nr. 729 27.712 220 28. C.S.V. Lăpuș Lăpuș nr. 37 27.713 224 29. C.S.V. Leordina Leordina nr. 272 27.714 180 30. C.S.V. Hideaga Hideaga nr. 201 27.715; 168 27.716 31. C.S.V. Mireșu Mare Mireșu
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile in care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
Brazii 3. Dieci 4. Dezna 5. Gurahonț 6. Hălmagiu 7. Hălmăgel 8. Pleșcuța 9. Vârfurile Comune parțial în zona montană - 9 1. Archiș - cu 3 sate componente: Bârzești, Groșeni, Nermiș 2. Bârzava - cu 7 sate componente: Bârzava, Bătuta, Căpruța, Dumbrăvița, Groșii Noi, Monoroștia, Slatina de Mureș 3. Chisindia - cu 2 sate componente: Păiușeni, Văsoaia 4. Hășmaș - cu 4 sate componente: Hășmaș, Botfei, Clit, Urvișu de Beliu 5. Moneasa - cu 1 sat component: Rănușa 6. Petriș - cu 4 sate componente: Petriș, Corbești
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
Munte 4. Bogdan Vodă 20. Poienile Izei 5. Botiza 21. Remeți 6. Budești 22. Repedea 7. Călinești 23. Rona de Jos 8. Cernești 24. Rona de Sus 9. Cupșeni 25. Rozavlea 10. Desești 26. Ruscova 11. Dragomirești 27. Săcel 12. Groșii Țibleșului 28. Săpânța 13. Ieud 29. Șieu 14. Lăpuș 30. Strâmtura 15. Leordina 31. Suciu de Sus 16. Moisei 32. Vișeu de Jos 17. Ocna Șugatag 18. Petrova Comune parțial în zona montană - 3 1. Bârsana - cu 1 sat component
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]