276 matches
-
documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
Zlotul (plural: Zloți) este unitatea monetară poloneză. În poloneză se scrie złoty (pronunțat [] ()), însemnând „de aur”. Este divizat în 100 de grosz, pronunțat [groș]. La 1 ianuarie 1995, "zlotul nou" (PLN) a înlocuit "zlotul vechi" (PLZ, care fusese creat în 1950), în urma hiperinflației de la începutul anilor 1990 la cursul de 1 PLN = PLZ. Politica monetară este de competența Băncii Naționale a Poloniei (în ), prezidată
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
de aur, folosite în Polonia, îndeosebi monede din Veneția și ducați din Ungaria. În 1496 Dieta a aprobat crearea unei monede naționale, „zlotul”, a cărei valoare a fost fixată la 30 grosz, monedă bătută din 1347 și calchiată (imitată) după groșul din Praga. Grosz-ul era subdivizat în doi „polgrosz” și trei „solidi”. Denumirea de "złoty" (denumit uneori "florin") a fost folosit pentru diferite monede, incluzând moneda de 30 de groszy, denumită "polski złoty", czerwony złoty (złoty roșu) și "złoty reński" (florin
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
złoty” și „thaler” și a emis bancnote exprimate în „thaleri”. La Congresul de la Viena din 1815, Ducatul Varșoviei a devenit Regatul Poloniei, revenit țarului Rusiei. Începând din 1816, zlotul este aliniat rublei (1 zloty = 15 copeici, iar 1 grosz = ½ copeică). Groșii și zloții au fost bătuți la Varșovia până în 1850, dar din 1832 (după eșecul insurecției din 1830-1831) au circulat în Polonia și piese monetare exprimate în ruble. Între 1835 și 1846, Orașul Liber Cracovia, un alt rezultat al Congresului de la
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
fost trimiși să caute bani pentru răscumpărarea camarazilor lor. Recompensele cerute au fost împovăratoare pentru bugetul Ordinului teuton. De exemplu, pentru un mercenar numit Holbracht von Loym au trebuit să fie plătiți "de 60 de ori numărul a 150 de groși praghezi", adică aproape 300 de kilograme de argint pur, o valoare extrem de ridicată în toate timpurile. Cu armata învinsă, cu mercenarii neplătiți, noul Mare Maestru Heinrich von Plauen cel Bătrân nu avea cum să continue lupta, în special după cea
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul țării, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative al comunelor Băiuț, Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Groșii Țibleșului, Ieud, Lăpuș, Moisei, Oncești, Poienile Izei, Rozavlea, Săcel, Șieu, Strâmtura și Vadu Izei; și pe cel al orașelor Dragomirești, Sighetu Marmației și Săliștea de Sus și este străbătuta de două drumuri naționale: DN18 (Baia Mare - Rona de Sus) și DN17C
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
fiind apoi înlocuiți de monede bizantine. În formațiunile statale românești, s-a emis monedă, primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească, el bătând "ducați munteni" din argint, urmat de Petru Mușat în Moldova, acesta emițând "groși" de argint. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari, creițari, guldeni, taleri și ducați, începând cu anul 1538. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească, el bătând "ducați munteni" din argint, urmat de Petru Mușat în Moldova, acesta emițând "groși" de argint. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari, creițari, guldeni, taleri și ducați, începând cu anul 1538. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești, galbeni ungurești și austrieci, zloți, carboave rusești, țechini venețieni, în total peste 100 de tipuri
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
hidrografice ale râurilor: • Sebeș (până la vărsarea în lacul Oașa acesta fiind cunoscut sub denumirea de "Valea Frumoasei") cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; • Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea Pinului, Valea Vârjoghii, Valea Bonții, Ciupari, Valea Hotarelor, Cârligele, Pârâul Rece, Valea Casei, Conțu, Valea Vălcii, Negovanu, Valea Pitarului, Valea Doamnei, Sădurel, Valea lui Ivan, Drăgăneasa, Valea lui Roman, Puntea, Mancu, Prejba, Pop, Obrești, Râul
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
calificativul de senzațional este cu totul meritat" (Citat din articolul dr. Ionel Marin, directorul Complexului Muzeal județean Neamț, în ziarul "Ceahlăul" din 7 iulie 1985). S-au inventariat nu mai puțin de 1735 de monede din care aproximativ 90% sunt groși de argint datând din vremea lui Petru I Mușat (1376?-1391?). Dar faptul cel mai surprinzător e că numărul de monede descoperite aici echivalează cu întreaga cantitate monetară descoperită anterior, având același emitent. Celelalte monede au fost emise de alti
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
(în , în , în trad. "Târgu Fierului") este un municipiu în județul , Transilvania, România, format din localitățile componente Hunedoara (reședința) și Răcăștia, și din satele Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. În 2011 avea o populație de 60.525 locuitori. Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220-270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km²
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220-270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km². În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăștia și satele aparținătoare Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. Zona dispune de infrastructura obișnuită pentru un oraș modern: rețele de energie electrică, termică, gaze naturale și apă, stație de epurare, mijloace de transport în comun, căi de acces rutier și feroviar, telefonie fixă și mobilă
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
în 1566), valorând jumătate din asprul de argint. Între anii 1500-1580, moneda otomană de argint "aspru" a dominat categoric piața monetară din Țara Românească și Moldova, după 1580 rolul asprilor fiind marginal, pierzând teren în favoarea dinarilor ungurești ori a triplilor groși polonezi. Un exemplu, în privința circulației "asprului" în Transilvania, ni-l oferă însemnările făcute în caietul său de cheltuieli de către Mircea, fiu al lui Mihnea cel Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”. La
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
Bun regulează prin o convenție închieiată cu negustorii din Lemberg negoțul de import, esport și tranzit. Acolo se zice: Esportînd mărfurile spre părțile tătărești (Crimeea) se va plăti de la 12 cîntare: în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 groși, în Cetatea Albă (Akkermann) jum. rublă de argint; iar mergând nu prin Cetatea Albă, ci prin Tighina, se va plăti aicea vama Cetatea Albe. Alexandru cel Bun era tătar! La anul 1420, ierodiaconul rusesc Zosima, călătorind către Sfintele Locuri prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adresat autorităților de mediu, precum și administrației locale, pentru stoparea fenomenului și luarea măsurilor față de firmă în cauză. La fața locului s-au deplasat reprezentanții Gărzii Ecologice, din care făceau parte inclusiv edili locali, cum ar fi primarul Gicu Lupan, din Groși. Constatările acestora s-au dovedit mai îngrijorătoare decât cele expuse de localnici. Din gardul firmei, printr-un canal săpat până la parau, Dolha deversa zilnic resturi animaliere. Din pârâul respectiv, apa cu sânge și resturi de carne ajungea în pârâul Craica
Metamorfoza: Din mare poluator, a ajuns mare ecologist. Trecutul maro al unui candidat verde - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/47823_a_49148]
-
Oradea, bd. Dacia nr. 44 bl. B12, ap. 51 țel. 157743 1018 SC MARCHEVAL SRL Oradea, str. George Călinescu nr. 1 ap. 17 țel. 147966 0573 SC MERKANTI-LEX SRL Oradea, Parcul Traian nr. 1 țel. 479468 0989 SC MLADICONT SRL Groși nr. 190 țel. 341576 341006 0729 SC MODE LINE SRL Oradea, str. Cuza Vodă nr. 12 țel. 132548 092339418 0494 SC MULLANT SRL Oradea, aleea Sulfinei nr. 1, bl. E1, ap. 59 țel. 163560 0640 SC OKONOM SERV SRL Oradea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea unor tezaure numismatice în Scobinți(format, mai ales, din groși polonezi) și în cătunul Zvarici(aici, s-au descoperit ducați moldovenești, cu cap de zimbru, din timpul domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare). Aceeași preocupare spre comerț o întâlnim câteva secole mai tarziu, la 19 august 1926, cănd
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
carte a noastră, chiar dacă ar fi scutire cu pecetea cea mare”. Nici un boier nu avea voie să pună vamă în dreptul acestor vămi. Nici un boier sau dregător domnesc să nu se amestece în venitul mânăstirii “fie chiar pentru preț de un groș”. La 7 aprilie 1458, domnul reînoia privilegiul pentru Botna cu toate iezerele, iezercanele, și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei, în sus și în jos, pe Nistru și prisăcile din acel hotar și două curți și cu vama pe uscat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici pentru altceva, nici pentru faptă mare, și nici pentru faptă mică, să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, și nici să nu îi tulbure, nici să nu ia gloabă de la ei, nici preț de un groș”, numai egumenul și oamenii săi având dreptul de judecată. Pripasul care cădea în satele lor să fie al mânăstirii. Documentul este considerat ca fiind dovada existenței imunității în Țările Române, în studiile care s-au făcut despre feudalismul românesc sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la Bacău se plătea pentru jderii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]