210 matches
-
a ars și a fost refăcut în 1472), adică în acea vreme de până în 1487, când Ștefan cel Mare abia a reușit să ctitorească Probota (veche), necropolă a părinților săi 2. Și la Putna, ca și la Probota, „camera mormintelor (gropnița) interpusă între pronaos și naos, este o inovație a arhitecturii moldovenești”3. „Iară pre Ștefan-Vodă - zise Ureche - l-au îngropat cu multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
an), până la Petru Rareș, și-au găsit odihna de veci la Mănăstirea Putna. Fiul lui Ștefan și al Rareșoaiei și-a zidit propriul monument la Probota nouă (lăcaș, ridicat în 1530, care reinterpretează unele elemente ale zidirii de la Neamț), cu gropnița ce i-a primit rămășițele ctitorului (în 1546) (deasupra mormântului, ocupat în 1546 - căci zise Ureche, „fiind bătrân de zile și căzând în boală grea, au plătit datoria sa, ce-au fost datoria lumii, și s-au săvârșit la anul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răsăritene, Voievodul cu „hire mai mult împărătească decât domnească” (Miron Costin), a înălțat, în 1639, propriul miracol la Iași - Mănăstirea Trei Ierarhi -, proiectând pentru lăcașul de rugăciune și funcția de necropolă a familiei sale. Arhitecții lui Vasile Lupu au eliminat gropnița dintre naos și pronaos. Această „cameră a mormintelor” - „spațiu funerar destinat încă la sfârșitul secolului al XV-lea înhumării ctitorilor sau persoanelor din anturajul acestora între naos și pronaos, este evitată având în vedere intenția de unificare a spațiului liturgic
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scrisoarea iaste lucru vécinic”): Voievozii și boierii înălțau ziduri întru slava lui Dumnezeu, pentru câștigarea „numelui bun”, singura punte, admisă în veacul de Mijloc, spre veșnicie. Uneori apelurile acestea erau lansate de morți. în inscripția de pe piatra de mormânt din gropnița bisericii de la Curtea de Argeș, Neagoe Basarab „vorbește”, în ultima parte a textului, la persoana I, se adresează de dincolo de moarte urmașilor (să bănuim și amestecul Despinei?), comunicându-le o veche (chiar și lexicul) măreție voievodală valahă - „A răposat robul lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trad.) „A răposat roaba lui Dumnezeu, jupâneasa Caplea marea... s-a scris în luna... în... zile, anul 7000”; mai târziu, Stoica Ludescu ne spune că Elina Cantacuzino își pregătise și ea locul de veci în biserica din Mărginenii Prahovei: „care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”) sau lăsându-i pe descendenți să se ocupe de îndatoririle funerare (inscripția de pe lespedea de mormânt a Elenei Ecaterina Rareș proclamă o glorie consolidată prin noblețea ascendenței paterne: (trad.) „Această groapă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o duseră frații lui și surorile și tot neamul lor până la Sfânta mănăstire Mărginénii, hramul ei marii arhistratizi Mihail și Gavriil, care iaste de dânșii făcută, făcându-se pogrebaniia și alte sfinte slujbe dumnezeești, păn se dédură moaștele ei în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Costandin Cantacuzino biv vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”. „Vécinoe pameat!” - exclamă Stoica Ludescu, greșind genul adjectivului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sfânta mănăstire Mărginénii, hramul ei marii arhistratizi Mihail și Gavriil, care iaste de dânșii făcută, făcându-se pogrebaniia și alte sfinte slujbe dumnezeești, păn se dédură moaștele ei în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Costandin Cantacuzino biv vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”. „Vécinoe pameat!” - exclamă Stoica Ludescu, greșind genul adjectivului slavon. Și Doamna Stanca Brâncoveanu, născută Cantacuzino (o putem vedea în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de dânșii făcută, făcându-se pogrebaniia și alte sfinte slujbe dumnezeești, păn se dédură moaștele ei în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Costandin Cantacuzino biv vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”. „Vécinoe pameat!” - exclamă Stoica Ludescu, greșind genul adjectivului slavon. Și Doamna Stanca Brâncoveanu, născută Cantacuzino (o putem vedea în marile ansambluri genealogice din ctitoriile neamului), mama lui Constantin Brâncoveanu, a murit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că Voievodul Alexandru al II-lea Mircea a avut grijă ca Irina, fiica fratelui său Miloș, să fie înmormântată alături de bărbatul ei, „marele viteaz Albul, marele clucer”, care murise în 1574. Peste trei ani l-a urmat și Irina și gropnița de la Mănăstirea Vieroș i-a primit pe amândoi: „A răposat Doamna Irina, fata răposatului Io[an] Miloș Voevod și soția marelui viteaz Albul marele clucer, cea împodobită cu toate lucrurile bune, creștinești, în zilele blagocestivului Ion Alexandru Voevod, în anul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihai Gheorghe (Mogoșești-Siret), Ianceanu Aurel (Strunga), Rudică Tiberiu (Butea), Pralea Spiridon (Brăiești), Dinu Marin (Cucuteni), Afloroaei Ștefan (Heleșteni), Luțac Gheorghe (Popești), Balahur Doina de la Școala de partid (Lețcani), Pohoață Ion (Ceplenița), Soroceanu Valentin (Cotnari), Irimia Mihai (Coarnele Caprei), Baciu Mihai (Gropnița), Munteanu Vasile (Miroslava), Poede George (Horlești), Tănase Elena (Golăești), Ignat Ion (Prisacani), Bîzgă Costică (Țuțora), Zaharia Dumitru (Bivolari), Carpinschi Anton (Țigănași), Druguș Liviu (Probota), Clipa Nicolae (Trifești), Botiș Gheorghe (Victoria), Seserman Mihai (Șipote), Horomnea Emil (Plugari), Moise Constantin (Răducăneni), Ichim
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sugestii din imaginarul cadaveric, atmosfera exală morbiditate, într-un spectacol al contorsionării vegetale: "Cu cât da să se îndrepteze, cu atât se pierdea mai mult prin niște curpeni încâlciți, prin niște viroage în care putrezeau copaci trăsniți și printre niște gropnițe din care ieșeau, cum ies oasele din stârv, rădăcini nălbite și întoarse". Peisajul terestru este reflectat, specular, de un tablou onomatopeic al elementelor dezlănțuite: "furtuna nu crăpa deloc în ploaie sănătoasă, ci se oțelea în spinarea gorunilor, crâșnea, frângea și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
755 152 3.400 15. C.S.V. Focuri Focuri 38.756 216 772 16. C.S.V. Golăiești Golăiești 38.757 80 0 17. C.S.V. Gorban Gorban 38.758 181 2.760 18. C.S.V. Grajduri Grajduri 38.759 80 2.120 19. C.S.V. Gropnița Gropnița 38.760 208 4.676 20. C.S.V. Horlești Horlești 38.761 60 796 21. C.S.V. Ipatele Ipatele 38.762 135 2.604 22. C.S.V. Lespezi Lespezi 38.763 209 8.152 23. C.S.V. Luncani Luncani 38.764 222 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
152 3.400 15. C.S.V. Focuri Focuri 38.756 216 772 16. C.S.V. Golăiești Golăiești 38.757 80 0 17. C.S.V. Gorban Gorban 38.758 181 2.760 18. C.S.V. Grajduri Grajduri 38.759 80 2.120 19. C.S.V. Gropnița Gropnița 38.760 208 4.676 20. C.S.V. Horlești Horlești 38.761 60 796 21. C.S.V. Ipatele Ipatele 38.762 135 2.604 22. C.S.V. Lespezi Lespezi 38.763 209 8.152 23. C.S.V. Luncani Luncani 38.764 222 4.126
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
9. Coșereni 20. Sfîntu Gheorghe 10. Drăgoești 21. Sinești 11. Dridu 22. Valea Măcrișului JUDEȚUL IAȘI 1. JUDECĂTORIA HÎRLĂU cu sediul în orașul Hîrlău ORAȘE 1. Hîrlău COMUNE 1. Belcești 7. Erbiceni 2. Ceplenița 8. Focuri 3. Coarnele Caprei 9. Gropnița 4. Cotnari 10. Pluguri 5. Cucuteni 11. Scobinți 6. Deleni 12. Șipote 2. JUDECĂTORIA IAȘI cu sediul în municipiul Iași MUNICIPIU 1. Iași COMUNE 1. Andrieșeni 21. Podu Iloaiei 2. Aroneanu 22. Popești 3. Bîrnova 23. Popricani 4. Bivolari 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Albești 2. Călărași 3. Dobarceni 4. Durnesti 5. Flămânzi*) 6. Frumușica 7. Hlipiceni 8. Lunca 9. Mihalaseni 10. Prajeni 11. Rauseni 12. Ripiceni 13. Românești 14. Santa Mare 15. Ștefănești*) 16. Todireni 17. Trusesti Iași 1. Andrieseni 2. Bivolari 3. Gropnița 4. Probota 5. Șipote 6. Trifesti 7. Vlădeni Total zona 13: 24 de comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 14 Iași 1. Ciortesti 2. Costuleni 3. Cozmesti 4. Dolhesti 5. Gorban 6. Grozesti 7. Mosna 8. Prisacani 9. Raducaneni Vaslui 1. Arsura 2. Boțești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
ca la începuturi. Pisania de pe Turnul tezaurului, înalt de 16 m, amintește că a fost construit de „binecinstitorul domn a toată țara Moldovei, Io Ștefan Voievod(...) în anul 6989 (1481). Din aceeași epocă se păstrează canaturile ușii dintre pronaos și gropniță. În Muzeul Putnei, unul dintre cele mai valoroase instituții de acest fel din țară, pot fi admirate: patrafirul din 1469, o broderie executată pe fond roșu din fir de mătase, de aur și argint, acoperământul de pe mormântul Mariei de Mangop
Agenda2004-25-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282567_a_283896]
-
Ion Roată ● - Iași Municipiul 773. Iași - ● 774. Pașcani ● ● Orașul 775. Târgu Frumos - ● Comună 776. Alexandru I. Cuza - ● 777. Andrieșeni ● - 778. Bosia ● - 779. Butea ● ● 780. Ceplenița - ● 781. Costuleni ● - 782. Cotnari - ● 783. Cristești ● ● 784. Cucuteni - ● 785. Dagâța - ● 786. Golăiești ● ● 787. Gorban ● - 788. Gropnița - ● 789. Grozești ● - 790. Hălăucești ● ● 791. Heleșteni - ● 792. Lespezi - ● 793. Lețcani ● ● 794. Lungani - ● 795. Mircești ● 796. Miroslovești ● 797. Mogoșești - ● 798. Moțca - ● 799. Movileni - ● 800. Oțeleni - ● 801. Podu Iloaiei ● ● 802. Popricani ● 803. Prisăcani ● - 804. Probota ● ● 805. Ruginoasa - ● 806. Scânteia ● - 807. Scobinți - ● 808
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
505. Cozmești ridicat ● - 506. Cristești ridicat ● - 507. Cucuteni ridicat ● - 508. Dagâța ridicat ● - 509. Deleni ridicat ● - 510. Dobrovăț ridicat ● - 511. Dolhești ridicat ● - 512. Dumești ridicat ● - 513. Erbiceni ridicat ● - 514. Focuri ridicat ● - 515. Golăiești ridicat ● - 516. Gorban ridicat ● - 517. Grajduri ridicat ● - 518. Gropnița ridicat ��� - 519. Hălăucești ridicat ● - 520. Heleșteni ridicat ● - 521. Holboca ridicat ● - 522. Horlești ridicat ● - 523. Ipatele ridicat ● - 524. Lespezi ridicat ● - 525. Lețcani ridicat ● - 526. Lungani ridicat ● - 527. Madarjac ridicat ● - 528. Mironeasa ridicat ● - 529. Miroslava ridicat ● - 530. Miroslovești ridicat ● - 531. Mogoșești ridicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
ani; un semn că băietul prestează învățămîntul, iar preotul ia salariul. Demni de a fi amintiți, pentru zelul și buna lor metodă, i-am găsit pe următorii învățători: Ilie Georgescu înv., cot. Erbicenii, com. Podul-Iloaiei Vasile Lohan " " " " " Gheorghe Chițescu " cot. Gropnița, com. Miseștii Vasile Tanasachi " com. Bivolarii Revizor școlar: M. Eminescu D-sale Domnului Ministru al Instrucțiunei Publice 92 [TITU MAIORESCU] Domnule Ministru, În raportul N-o 288 am scăpat din vedere a releva încă două erori strecurate în tabloul pentru
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Brodoc. 13 august 875. * [septembrie 1875] Laxa, comună în județul Vaslui, plasa Racova, se compune din următoarele trei grupuri de cotune: [... ] Cotuna mică Bejăneștii formează capul satului Băltenii (com. Rediu, pl. Semenic). {EminescuOpXVI 419-435} {EminescuOpXVI 436} [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA GROPNIȚA] 1875 noiembrie în 12 zile Inspectând astăzi școala din cotuna Gropnița, comuna Miseștii, am aflat 12 elevi prezenți. Răspunsurile copiilor au fost satisfăcătoare. Citirea e curgătoare și logică, adică se cunoaște ca copiii pricep ceea ce citesc. Problemele aritmetice au fost
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
plasa Racova, se compune din următoarele trei grupuri de cotune: [... ] Cotuna mică Bejăneștii formează capul satului Băltenii (com. Rediu, pl. Semenic). {EminescuOpXVI 419-435} {EminescuOpXVI 436} [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA GROPNIȚA] 1875 noiembrie în 12 zile Inspectând astăzi școala din cotuna Gropnița, comuna Miseștii, am aflat 12 elevi prezenți. Răspunsurile copiilor au fost satisfăcătoare. Citirea e curgătoare și logică, adică se cunoaște ca copiii pricep ceea ce citesc. Problemele aritmetice au fost rezolvite cu multă claritate. Cunoștințele istorice ale copiilor sunt exacte și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului Iași are un potențial hidric variat format din ape subterane (minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dintr-o mamă sterilă și despre aducerea ei la Templul din Ierusalim ca gest de gratitudine și umilință. O altă versiune, cu elemente inedite, va deveni celebră în Occidentul medieval, cu titlul Pseudo-Evanghelia lui Matei 82. Oricine vizitează, de pildă, gropnița Mânăstirii Humor are privilegiul de a vedea fragmente ale Protoevangheliei în registru iconografic. De obicei însă, vizitatorii nu cunosc adevărata sursă a icoanelor, pe care îmi îngădui să o citez aici, în traducere proprie: Vestea nașterii Mariei Ana s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ce-a devenit!" de Passionaria Stoicescu stau bine lîngă "Aventurile Bărzăunului" de Dumitru Vacariu, dînd sens și substanță unei colecții ce promite a fi de top. În satul Poiana, mărginit de Dealul Ursului, Stînca Domniței, Peștera Liliecilor, loc numit și Gropnița toponimele sînt semnificative pentru mesajul "subliminal" al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o zi de duminică, pe cînd părinții "erau duși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
răcoare! Parc-am fi în jungla Amazoanelor. Da, răspunse convins și Bărzăunul, nu-i bine deloc nici aici... Ai tu dreptate... Dar unde să tot mergem încolo? Nu vezi că dăm din rău în mai rău? Vrei s-ajungem la Gropniță? Unde? se miră Virgil. La Gropniță. La care Gropniță? Tu vorbești de pe pereți? Ei, la care Gropniță! Ce, nici atîta lucru nu știi? Așa-i zice lumea: Gropniță. Toți se feresc de ea, pentru că... pentru că-i plină de oase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]