221 matches
-
din familia copiilor (nașterea unui frate, decesul unui părinte. 3.3 Constituirea grupurilor de Învățare. Distribuirea rolurilor Într-un subcapitol anterior, atingeam tangențial problema formelor de instruire În clasa de elevi, care pot fi: frontal, individual, grupal. Modul de instruire grupal presupune organizarea elevilor (minim 2 pe echipe, În funcție de anumite criterii 2: 1 După criteriul omogenității / eterogenității microgrupurile pot fi: - omogene, ce conțin elevi cu interese, capacități, rezultate școlare comune și dispun de : - sarcini de instruire distribuite diferențiat; - Îndrumarea permanentă a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
să le promoveze reprezintă un semnal de alarmă pentru dascăli, eficiența muncii instructiv-educative este incompatibilă cu lipsa de responsabilitate și haosul. 9 Coeziunea grupului școlar Prin itemul 9 s-a urmărit verificarea gradului de cunoaștere de către cadrele didactice a coeziunii grupale. Datele obținute În urma realizării studiului arată că grupurile mai coezive sunt Îndrumate de cadrele cu experiență (46%, iar cele mai puțin coezive sunt conduse de cadrele tinere (36%. Aceeași situație se regăsește pe cicluri de Învățământ; clasele primare dispun Într-
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În ceea ce privește frecvența utilizării observației există și Între cadrele didactice cu multă experiență (45,8% și cele cu experiență mai mică de 10 ani (29%. Chiar dacă educatorul exercită calitatea de observator al grupului școlar din interior, nu toate fenomenele grupale se lasă surprinse prin observație; nici chiar observația Îndelungată, organizată, sistematică, nu asigură cunoașterea profundă a grupului. Relevanța datelor obținute prin observație depinde de capacitatea educatorului de a sesiza cele mai subtile manifestări ale comportamentului de grup. Tehnicile sociometrice, instrumente
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
fișa de observație a copilului, fișa de caracterizare psihopedagogică, chestionarele pentru părinți. Doar un număr foarte mic (20% dintre cei intervievați au enumerat unele metode și tehnici specifice cunoașterii științifice a grupului școlar (tehnicile sociometrice, chestionare pentru surprinderea unor fenomene grupale. Analizând datele obținute prin completarea itemului 13 al chestionarului pentru cadrele didactice (ce viza evidențierea metodelor specifice de cunoaștere științifică a grupului și frecvența utilizării lor de către subiecții chestionați problema În discuție se completează cu noi aspecte. Dacă cei mai mulți dintre
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
familiei perfecte” care oferă toate satisfacțiile. Nu este exclus ca această „familie perfectă” să genereze o afecțiune foarte puternică făcând cu atât mai dificil travaliul de separare. Chiar dacă intensitatea acestei afecțiuni intra-familiale este rezultatul unui ideal individual și/sau grupal constrângător, așa cum se întâmplă în familiile adoptive, sau a unei legi a supraeului familial destul de stricte, așa cum se întâmplă în unele cazuri, sau despre o afecțiune bazată pe sprijin reciproc cum se întâmplă în alte cazuri, acest lucru nu schimbă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Din anumite puncte de vedere, competențele sunt autogenerative, autotelice și dinamice. Criteriile formale de vizare a calității absolventului nu sunt suficient de atente față de dimensiunile virtuale ale acesteia, față de factori ce țin de vectorii posibili de evoluție la nivel individual, grupal, societal. În nici un caz nu trebuie uitată calitatea intrinsecă individuală a absolventului, peste care se adaugă celelalte note și trăsături. Cei mai buni absolvenți au fost poate și cei mai buni candidați admiși în structurile respective de formare. Să nu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
2 groups of specialists-actors who try to help in Romania’s efforts toward adheration to UE and NATO. Key words: preventive diplomacy, globalism and Europenism, „condens-items”, exteriorized projection. 1. Introducere Societatea umană - tot mai complexă ca structură, rol și proiecție grupală - este în prezent indisolubil legată de fenomene care au la bază idei privind securitatea, globalizarea, aderarea, geopolitica, integrarea, protecția, federalizarea, etnicitatea, terorismul, minoritățile semnificative, educația publică, identitatea europeană etc. Toate acestea ar putea constitui virtuale provocări pentru studii aprofundate de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
diplomatici, putem să conturăm câteva „chei” generic-necesare în managementul diplomatic, de perspectivă. În consens cu studiile mai vechi ori mai recente de psihologie organizațională, psihologie socială, sociologie și chiar psihosociologie politică, demersurile cognitive au totdeauna un revers emoțional individual și grupal. Situația se constată și la loturile noastre investigate la interval de un deceniu - putând să afirmăm că setul de cerințe în munca diplomatică a fost de fiecare dată „proiectat” într-o manieră ideală (calitativ și cantitativ). Aceste proiecții la nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
scalelor cu o slabă fidelitate, rezultând astfel scale adiționale. La ora actuală PMI este utilizat de numeroase companii și firme internaționale, existând posibilitatea completării și prelucrării computerizate a datelor sau transmiterii prin internet a profilurilor detaliate la nivel individual sau grupal. PMI a fost tradus succesiv și adaptat în scop experimental de autorul studiului (sub denumirea de Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), cu acceptul dr. Williams, bazându-se pe un model conceptual comprehensiv de diagnoză și management al stresului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
românesc și a realiza un profil psihodiagnostic multidimensional al stresului, s-a procedat în prealabil la etalonarea pe o populație românească a scalelor și subscalelor Indicatorului de Management al Presiunii (939 de subiecți). IMP permite realizarea unor profiluri multidimensionale individuale, grupale, interorganizaționale sau interculturale ale stresului ocupațional, prin raportare la etalon. În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
etc.) se face prin intermediul a patru tipuri de funcții: conștientizarea problemei; legitimarea acțiunii comunitare în toate fazele ei, de la inițiere la execuție, control, asigurarea durabilității; proiectarea/planificarea modului de soluționare; executarea proiectului. Funcțiile sau acțiunile menționate sunt realizate de actori grupali sau individuali. În formulă minimală, este vorba despre: un lider; un grup de conducere/coordonare; un grup de executanți ai acțiunii - facilitatori, evaluatori, supervizori, lideri, executanți externi, pe bază de contract și executanți interni, mobilizați prin voluntariat; de beneficiari care
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Editura Minerva, București. *** 1934, Căminul Cultural, an I, nr. 1, noiembrie. Mișcarea cooperatistă și efectele sale social-pedagogicetc " Mișcarea cooperatistă și efectele sale social‑pedagogice" Oamenii au trăit și trăiesc pretutindeni în colectivități, starea normală de conviețuire este cea „colectivă” sau „grupală”, de la unități sau formații restrânse până la unele foarte întinse. Înainte de a se asocia voluntar sau electiv, oamenii se găsesc asociați „fără voia și fără știrea lor” în „comunități de naștere”, capabile să le asigure existența și deci supraviețuirea (Herseni, 1982
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în grup. Referiri la fenomene colective, la structuri și transformări găsim în Republica lui Platon și în Politica lui Aristotel. În operele utopiștilor întâlnim interesante comunități anarhist-sentimentale care propun schimbări și proiectează idealuri. Falansterul lui Fourier reprezintă un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia, vecinătatea sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în Republica lui Platon și în Politica lui Aristotel. În operele utopiștilor întâlnim interesante comunități anarhist-sentimentale care propun schimbări și proiectează idealuri. Falansterul lui Fourier reprezintă un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia, vecinătatea sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor asociative sau a „gândirii grupale” s-a dezvoltat în Europa raționalistă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia, vecinătatea sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor asociative sau a „gândirii grupale” s-a dezvoltat în Europa raționalistă și s-a emancipat în epoca luminilor. Apariția statelor naționale a stimulat acest tip de entitate socială și culturală, inducând popoarelor sentimentul de apartenență la o arie spirituală circumscrisă prin artă, religie, filosofie sau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu mai există oameni mari, ci oameni care au noroc. Asta conferă lumii un minunat climat de egalitate. Acum patru ani, Herbert Simon, care a publicat în Science un articol esențial, după mine, a constatat că funcționăm conform unei scheme grupale, tribale, animale. Sîntem "ascultători cu raționalitate limitată". Ne aflăm acolo, gata să urmăm pe cineva, cu alte cuvinte există un număr de indivizi machiavelici care știu ce trebuie spus ca să fie urmați. Don Juan e machiavelic. El i-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în public. Un francmason îmi spunea acum cîtva timp: "Acum nu ne mai aflăm aici pentru a vinde știință. Vindem psihoterapie de grup", în vreme ce în Grupul celor Zece, membrii erau suficient de individualiști pentru a nu funcționa după un model grupal. A.L. În Grupul celor Zece, tendința generală era anti-individualistă pe plan ideologic, însă, în atitudine, fiecare era individualist. E un alt paradox al grupului. J.B. Jacques Robin credea că puteam face multe lucruri creînd o "cutie de idei". Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cutumele constă din repetiția frecventă a actelor prin care se arată milă, mai ales atunci când oamenii se comportă în același fel în fața acelorași nevoi. Motivația primară apare în discuție. Produce o deprindere la nivel individual și un obicei la nivel grupal. Cutumele (n.n.) sunt așadar, în cel mai înalt nivel, originale și primitive. Prin deprindere și obicei exercită o presiune asupra fiecărui individ din raza lor de acțiune, ridicându-se, astfel, la nivelul de forță socială, pe care o manifestă, de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ca realitate ce-și constituie propria identitate. La limita dintre normativ și interpretativ, în spiritul analizei apropiate de cea a teoriei deficitului cultural, se situează teoriile de tip antropologic care atestă ideea că diferențele culturale în plan individual, dar și grupal, pot genera consecințe negative în sfera atitudinilor școlare, culturale, sociale. Se poate vorbi de discontinuități ce apar în ontogeneza marcată de diferite tranziții între situații socio-culturale, dar și de șocuri culturale cu care se confruntă în special acele grupuri obligate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sisteme sociocognitive. Predominanța modelului de opinie într-o astfel de lume în mișcare nu înseamnă că ideile care circulă aici nu formează un sistem și nu se stabilizează în structuri ierarhizate și după alte modalități decît cele ale unei aproprieri grupale clasice. Apartenența la o comunitate profesională, de exemplu, nu conferă întotdeauna stabilitate unei reprezentări. Ba cîteodată, tocmai procesul invers are loc, în măsura în care o RS poate structura grupul mai mult decît "relațiile interpersonale sau de afinitate" care există între membrii săi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cîteodată, tocmai procesul invers are loc, în măsura în care o RS poate structura grupul mai mult decît "relațiile interpersonale sau de afinitate" care există între membrii săi. Cel mai adesea, apare o alianță între cele două tendințe ale reprezentării profesionalității și afectivității grupale (cf. R. Sainsaulieu, L'identité au travail. Les effets culturels de l'organisation, Paris, Presses de la FNSP, 1985). Factorul "vîrstă" sau chiar, cîteodată, statutul sexual par a avea o valoare predictivă sau de diferențiere mai mare în studiile despre practicile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
culturels de l'organisation, Paris, Presses de la FNSP, 1985). Factorul "vîrstă" sau chiar, cîteodată, statutul sexual par a avea o valoare predictivă sau de diferențiere mai mare în studiile despre practicile politice și sulturale (Ferréol, 1998), decît apartenența sociodemografică sau grupală. Dar, în acest caz, cum să definim o clasă de vîrstă? Dificultatea unui astfel de demers invită la prudență și conduce la tratarea RS drept ansambluri abstracte și formalizate care se realizează în configurații de grup în anumite contexte și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
De Piccoli; Maisonneuve și Lamy), a propriului grup (Kaës), a națiunii și a Europei (De Rosa; Echebarria Echabe; Tapia) sau a relațiilor interculturale (Simon, 1998). Să subliniem importanța experimentelor fondatoare despre RS și relațiile cu identitatea, creativitatea, sarcinile și structura grupală (Abric; Codol; Flament; Rossignol). Studiile despre memorie și comemorare (Haas și Jodelet, in Pétard, 1999) reprezintă unul din cei mai recenți pași făcuți în această direcție. Aprofundarea RS ale puterii și ale cîmpului politic (Aïssani; Bonardi; Di Giacomo; Echebarria Echabe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
comunității, care consolidează aceste forme de categorizare și sentimentul de apartenență al indivizilor, cîteodată chiar prin conduite de conformism superior de sine (efect descris mai ales de Jean-Paul Codol). Trebuie, de asemenea, amintit faptul că o întreagă tradiție de psihanaliză grupală, din care îi vom cita pe cei mai cunoscuți în Franța, Didier Anzieu sau René Kaës, acordă un statut privilegiat noțiunii de RS în studiul fazelor de dezvoltare, dar și al derivatelor de comportament în colectiv, de la inter-identificarea între membrii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
care respectă cronologia următoare: O cronologie a metodelor pentru studiul imaginii Întrebare Metodă 1. Care este obiectul a cărui RS este studiată? Analiza contextului (problematizare, definiția obiectului) 2. Un anume obiect corespunde unei RS într-un grup dat? Examinarea configurării grupale de activare a unei RS (structurală sau conjuncturală) 3. Care este RS care trebuie descrisă? Reperajul reprezentării 4. Care este imaginea unui anumit obiect? Studiul imaginii După P. Moliner, Images et représentations..., op. cit., p. 169 Procedăm mai întîi la o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]