220 matches
-
interesul grupului de apartenență 1tc "Acțiune comună în interesul grupului de apartenență1" „Participarea locală” sau comunitară se referă la procesul angajării membrilor unei comunități locale în acțiuni care urmăresc satisfacerea unor cerințe cu caracter local, preponderent local și public sau grupal. Cu alte cuvinte, participarea locală este participarea la acțiuni comunitare, adică la acțiuni în care „principalii actori și beneficiari sunt rezidenți locali, scopurile reprezintă interese ale acestor rezidenți, iar acțiunea este mai degrabă publică decât privată” (Kaufman, Wilkinson, 1967, capitolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cele șapte echipe de lucru din cadrul societății (șeful de echipă nu coincide însă cu tatăl de vecinătate). Sensul suprapunerii este acela de a obține o mai mare eficiență în acțiunea de realizare a apeductului, pe baza unor relații de coeziune grupală, tradițional sancționate. Dintre cei 30 de inițiatori care au declanșat acțiunea în cele 10 societăți din satul Axente Sever, 23 lucrează în industrie, 3 în sectorul serviciilor, unul înagricultură, iar 3 sunt pensionari. Dacă în categoria „lideri” sunt incluși cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poate fi motivată prin cointeresare sau prin interesul dat de apartenența la grupul beneficiar. Cazul participării total dezinteresate, altruiste este unul limită, asupra căruia nu voi stărui în continuare. Fiecare dintre cele trei tipuri de participare comunitară - dezinteresată, cointeresată și grupală - implică o cultură specifică. Voi discuta în continuare cazul culturii implicate în participarea comunitară în baza apartenenței la comunitatea beneficiară a măsurii de dezvoltare. Care sunt valorile și, în genere, elementele culturale care susțin participarea voluntară la acțiunile DEVCOM? Probabil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în general, o formă sau alta de capital este mai importantă pentru felul în care sunt structurate liniile de forță ale ecranului de influență imediată asupra participării; e) capitalul simbolic contează în desfășurarea DEVCOM prin cultura participării (valori, experiențe), identități grupale și interese de participare; din motive metodologice am preferat să plasez separat încrederea și capitalul relațional, prima fiind asociată cu o cultură a participării; desigur, încrederea și relațiile sunt fațete ale capitalului social, dar este probabil că variază relativ independent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
conștiința necesității și posibilității de a rezolva o anumită problemă. Pentru a-și putea juca eficient rolul, facilitatorul trebuie să aibă o bună cunoaștere nu numai a posibilelor resurse mobilizabile pentru proiect, dar și a fenomenelor locale legate de identitatea grupală, cultura participării și posibilele interese de participare. 4. Este probabil că diferitele deficiențe de stoc de capital se pot compensa între ele. Atitudini de tipul „satul nu are capital social” sau „aici nu sunt oameni calificați pentru acest proiect” sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care a declanșat procesul, este edificator pentru nevoia de artă, răbdare și imaginație în implicarea unor segmente sociale relativ lipsite de experiență în DEVCOM (vezi caseta 11). 7. Stimularea tuturor celor trei tipuri de participare - dezinteresată, cointeresată și prin identitate grupală (vezi tabelul 1) - este de luat în considerare în optimizarea procesului DEVCOM. Caseta 10tc "Caseta 10" De la facilitare CAR la proiect FRDS1tc "De la facilitare CAR la proiect FRDS1" „În toamna lui 2002, după o călătorie cu mai multe peripeții, printre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de replasare a propriului grup de apartenență pe coordonatele unui spațiu sociocultural care se reconstituie în articulațiile sale naturale, după trauma comunistă. Tematica identitară a postcomunismului a fost monopolizată în bună măsură de politicieni sau, în genere, de elite. Identitățile grupale sunt, fără îndoială, construite în bună măsură de elite. Nu pot fi reduse însă numai la atât. Interacțiunea socială difuză în cadrul grupului care își caută sau își afirmă identitatea și între acesta și alte grupuri constituie un al doilea tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în acest domeniu implică, în primul rând, luarea în considerare a discursului identitar difuz și, în al doilea rând, distincția dintre fenomenele și spațiile identitare. O perspectivă grupal-difuză o poate completa foarte bine pe cea elitară. La rândul ei, perspectiva grupală poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată pe discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare sunt configurații de variabile relativ durabile, cu grad mare de structurare, care determină fenomenele de identitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată pe discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare sunt configurații de variabile relativ durabile, cu grad mare de structurare, care determină fenomenele de identitate grupală. Regiunile istorice, grupurile etnice, religioase, profesionale, de vârstă etc. pot funcționa ca spațiu identitar. În seria variabilelor care le structurează, vom distinge între cele constitutive - care au nu numai funcția de generare a fenomenelor identitare, ci și de recunoaștere și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modul abstract, ca mulțime de evenimente de același tip.” (Sandu, 2003, p. 16) Ideologie - credințe și sisteme de formulări aferente lor care pot fundamenta acțiuni sau pot justifica aranjamente instituționale. În funcție de scara de manifestare, ideologiile pot fi individuale sau sociale, grupale sau comunitare, naționale sau regionale. Elaborarea lor poate fi sistematică, atunci când sunt produse de un actor specializat, sau difuză, în condițiile în care nu sunt formulate prin concepte specializate și cu argumentația care se pretinde a fi științifică. În construcțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
reducă la un obiect iluzoriu, edulcorat sau de comparare negativă, Împiedecând În acest fel autentica Întâlnire, comunicare, intercunoaștere. Apropierea față de altul nu poate fi totală și nici nu este bine să fie așa. În fapt, fiecare, ca individ sau entitate grupală, posedă un fond valoric inconfundabil și insondabil. Relația cu altul - cu străinul - prezintă o dublă dimensiune: cea de stereotipizare, de prejudiciere ca urmare a procesului de categorizare și de atribuire valorică (În concordanță cu reprezentările mele), și cea de menținere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pe măsura lor. Cultura unei școli e o țesătură complicată ce trebuie „vertebrată” În jurul unor valori fundamentale, care consonează cu spiritualitatea de bază a unei societăți. O școală În care se profesează arbitrariul și voluntarismul este neliberă și fără „conștiință” (grupală, comunitară sau identitară). În fond, nu tot ceea ce se petrece În școală e pe placul tuturor. Găsim la tot pasul „marginali”, „excluși”, „izolați” și la română, și la matematică, și la istorie, și la religie... Nu toate valorile oferite de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
europene nu preconizează astfel de excluderi. Dimpotrivă, chiar se militează pentru salvgardarea specificităților, inclusiv spirituale; iar religiei va trebui să i se rezerve un loc special În școală, fiind un prilej de marcare spirituală, de conturare a identității personale sau grupale. Se va pune mare preț pe particularități, pe respectarea specificităților de ordin confesional, lingvistic și etnic. Or, eliminarea religiei din școli ar fi un act În contradicție cu niște principii europene atât de mult clamate În documentele care direcționează construcția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
straturilor) și cea dintre straturile constituite. Împărțirea populației pe grupe = p1x1 + p2x2 +p3x3 p ponderi; Pentru grupul j, de exemplu vom obține: variația grupului j media generală a varianțelor Varianța totală varianța totală media varianțelor intergrupale (în interiorul grupelor) varianța mediilor grupale; cum sunt de diferite grupele între ele. Varianța reprezintă spațiul de nedeterminare al variabilei. Dacă reducem varianța vom obține un plus de cunoaștere; reducem nedeterminarea crește predictibilitatea. Creșterea eficienței este cu atât mai mare cu cât populația de referință este
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
diferă semnificativ între ele. Pentru a testa această ipoteză se calculează statistica: , , , unde k = nr. de grupe, iar N = nr. total de cazuri. SSB este variația între mediile de grupă (variația intergrupală sau 'between groups') care reprezintă suma abaterilor mediilor grupale de la media întregului eșantion. , unde mi este medie pentru grupa i (i poate lua valori de la 1 la k), m este media pe întreg eșantionul, iar k numărul de grupe. SSW reprezintă suma dispersiilor de grup (variația intragrupală sau 'within
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
blocaje devenite subiective se mai adaugă uneori tendința cadrului didactic de a pune accent pe armonia grupului mai mult decât pe progresul celui care învață individual. Pentru rezolvări creative ale sarcinilor este nevoie de o anumită încordare a relațiilor intra-grupale. Tot ca o manifestare a convenționalismului este și rigiditatea metodologică. În experiența școlară elevul deprinde anumiți algoritmi valabili pentru rezolvarea unui anumit gen de probleme, învață să folosească anumite metode. Din nevoia de a-i face cât mai repede pe
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în relațiile afective. Apărarea transpersonală se exprimă sub forma a trei modalități de schimb cu celălalt: apropierea extremă de acesta, tentativa de a-i câștiga admirația sau ruperea relațiilor. Anxietatea care există în orice grup este subiacentă mecanismelor de apărare grupală. Acestea au făcut obiectul unor importante cercetări, întreprinse de Anzieu (1975) și Kaës (1976, 1980, 1993), care definesc organizarea defensivă a grupului, creată de un aparat psihic grupal. Pe baza lucrărilor lui Jaques (1955/1965)32, Kaës (1993) arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
relațiilor. Anxietatea care există în orice grup este subiacentă mecanismelor de apărare grupală. Acestea au făcut obiectul unor importante cercetări, întreprinse de Anzieu (1975) și Kaës (1976, 1980, 1993), care definesc organizarea defensivă a grupului, creată de un aparat psihic grupal. Pe baza lucrărilor lui Jaques (1955/1965)32, Kaës (1993) arată că în grup se instituie anumite mecanisme de apărare proprii acestuia. Membrii grupului recurg la mecanismele de apărare grupală fie pentru a-și întări propriile apărări, fie ca substitut
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
definesc organizarea defensivă a grupului, creată de un aparat psihic grupal. Pe baza lucrărilor lui Jaques (1955/1965)32, Kaës (1993) arată că în grup se instituie anumite mecanisme de apărare proprii acestuia. Membrii grupului recurg la mecanismele de apărare grupală fie pentru a-și întări propriile apărări, fie ca substitut pentru apărările lor deficitare, observație confirmată de lucrările lui Roussillon asupra paradoxului (1991) și asupra mecanismelor metadefensive în instituții (1988). Să luăm exemplul ideologiei. Producerea unei ideologii de către ungrup are
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cool" este o manieră de a afirma refuzul "rigidității" ontologice. Dar traduce mai degrabă un fel de "ontogeneză": o persoană sau un trib în devenire permanentă. Și se poate aminti, sprijinindu-ne pe ipotezele anumitor naturaliști, că ontogeneza individuală sau grupală este o recapitulare sau o repetiție a filogenezei 8. Vreau să spun cu aceasta că dezinvoltura față de codurile moralei inflexibile pune în evidență copilăria ce subzistă în fiecare dintre noi. Ea amintește de asemenea că în fiecare trib subzistă copilăria
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cu ajutorul dansului, al muzicii, al efervescenței și al altor expresii ale emoțiilor, individul să se contopească într-o entitate mai mare. Prin intermediul măștilor multiple el secretă partea de umbră, și făcând asta, se debarasează de ea. Etica particulară, legătura (liantul) grupală devine astfel un modus operandi al socialității. Ceea ce este propriu sensibilității baroce întâlnește, de facto, simțul comun. Expansiunea pe care o exprimă, efervescența care este consecința acesteia este o modalitate de a spune că nu ne putem face că detestăm
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
exprimă o entitate magică, o participare mistică. Bernard și mama lui nu fac decât unul. Unul și celălalt nu există decât în relație fuzională. Această fuziune, paroxistică în cazul indicat, dar care se poate trăi mai moderat în alte situații grupale, este la baza unei multitudini de comportamente. Fuziune, efuziune, confuzie, difuzare. În termeni epidemiologici trebuie să interpretăm modele, imitațiile de limbaj, vestimentare, intelectuale. Când în același moment media diferite vorbesc despre aceeași carte, despre același spectacol, despre aceeași celebritate (artistică
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
nu sunt atât de intense încât să-i mobilizeze toate resursele într-un efort concentrat. Școala, ca instituție socială, include în clasele sale colective egale ca vârstă, tutelate, care parcurg programa de instruire cu un pronunțat spirit competitiv, iar relațiile grupale sunt supuse acelorași reguli și regulamente. Astfel se conturează rolul de elev din clasele mici și statutul social legat de randamentul școlar. Primii patru ani de școală, chiar dacă au fost pregătiți prin frecventarea grădiniței, modifică regimul, tensiunea și planul de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
se va face lent sau deloc, rezultatele sale la învățătura fiind adesea sub limitele posibilităților lui reale. Școala ca instituție socială include în clasele sale colective egale de vârstă, care parcurg programe de instruire determinate într-un spirit competitiv, relațiile grupale fiind supuse acelorași reguli și regulamente. Datorită acestor condiții de socializare a conduitei, se conturează rolul de elev din clasele mici și statutul social legat de randamentul școlar și de participarea copilului la sarcinile implicate de viața școlară. Școala impune
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
domestic-femeie versus exterior-bărbat) rămâne la un nivel declarativ (interesul declarat pentru politică sau politizarea este mai ridicat în cazul bărbaților). Determinanții economici ai participării includ în principal evaluarea condițiilor economice actuale percepute precum și a evoluțiilor economice la nivel național, regional, grupal și personal, retrospectiv și/sau prospectiv (Bannon, 2003; Pattie, Johnston, 1998). Teoriile despre participare prezentate anterior pun accentul pe cauze ale participării legate de resurse, interese, identificări și credințe ale indivizilor care (nu) participă. Aceasta este însă doar o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]