410 matches
-
ce ai de gura ta înmiresmată de mângâierea palmei de zefir de răsuflarea ce mă-mbată și de mersul tău căzut din rai atât m-aș bucura de tine că aș sări în sus într-un picior și-o să mă gudur ca un câine când o să-mi bați la ușă-ncetișor Referință Bibliografică: ce m-aș bucura de tine / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 967, Anul III, 24 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile
CE M-AŞ BUCURA DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364403_a_365732]
-
S-a lipit de mine scheunând ușor de parcă ar fi înțeles starea prin care treceam. - Când o să vină timpul, să știi că am să-ți dau drumul din lanț. Și ție și celuilalt. Parcă ar fi gata să înțeleagă, se gudură și-și lipește botul de obrazul meu. - Dar să nu te mai atingi de nici o găină, că nu e bine. Poți să o pățești și eu nu voi mai fi aici să te apăr. Îmi promiți? E numai ochi și
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
ca să fiu cel mai mândru dintre români dar am îmbătrânit țară ori eu ori tu ori amândoi deodată ai început să te uiți peste gard la vecini și ai văzut că au țoale mai scumpe și case mai mari te gudurai ca un cățel când treceau pe lângă tine mirosind a lavanduri străine nu-ți mai plăcea sudoarea mea nu mai mirosea a rouă și a pâine caldă palma mea nu te mai putea mângâia devenise aspră și bătăturile de sapă ori
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
termină printr-o poantă ironică” ( v.Dex.) În spiritul acestor caracteristici ale epigramei, Teodor Barbu ne oferă două definiții personale : „Patru versuri „libertine” Oricare epigramă-am constatat, Ca niște căței în cușcă; E-o bombă cu efect întârziat, Trei se gudură la tine, Aprinzi fitilu-n primul vers al ei, Dar al patrulea te mușcă!” Și explodează după versul trei. „Epigrama însemna, la început, o inscripție sau o dedicație pe pietrele funarare, pe soclurile unor statui sau monumente, pe alte opere de
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului Iubirea Iubirea am simțit-o-ntâi în pâinea de pe masă și-n glasul mamei, grijuliu ce mă striga prin casă. Și-apoi, cățelul, Leul meu, (un dar de la bunica) se gudura la pieptul meu: eu îi eram mămica! Pe când udam frumoase flori, (copilă-n grădiniță), un fluture o căuta pe-un fir de romaniță. Mi-a apărut apoi în toate, în ochi de-nvățătoare, în muzică, în vers, în carte și
IN LUMEA IUBIRII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360931_a_362260]
-
pusei chipiul pe masă, scosei batista din buzunar să mă șterg de sudoare că transpirasem tot. Mă luase așa un tremurat la gândul că tot bănetul ăla o să fie al meu. Ia , uite, Doamne, cum iese norocul în fața omului,mă guduram eu pe lângă valiză, și mă gândeam ca prostul ce să fac eu cu atâta bănet. Prima dată mi-a venit în minte să iau casa lui Traian Pisică, casă mare cu șase camere, apoi pădurea cocoanei Câmpineanca și cu pământul
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
vă mai spun: că-n satul Acela-n curând fu botez. 24. Poem în clepsidră Dacă aș fi clepsidră nu-i așa că ar dura la nesfârșit clipa noastră de iubire? Nu-i așa că nisipul ar râde, ar plânge, s-ar gudura în brațele mele precum un copil? dacă aș fi eu clepsidră nu-i așa că te-ai simți înăuntrul meu ca orice bărbat ? Timpul ar curge atunci orgasmic nici nu i-am simți dinții doar valuri, valuri ne-ar răscoli, acel
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
de relaxare totală, de vacanță) asupra „subiecților”(mă rog, subiectelor!) aflați(aflate) în tabără. Disponibiltatea și deprinderea la „delațiune” a multora devenise un fel de „întrecere socialistă” între lacheii nenumărați din „entuziasm proletar” care își ofereau serviciile pe mai nimic, gudurându-se cu spor la picioarele mărimilor zilei, iar amploaiatul a dovedit-o cu brio și imediat, cu un zel demn de o cauză mai bună: am fost împresurați „cât ai zice pește”, „încolonați” și duși însoțiți de doi milițieni și
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
o bună zi, La capătul celălalt, din mahalaua veche, Pe cățel îl văd: vine la mine și saltă o ureche; „M-a cunoscut, pungașul”... în juru-mi se-nvârte, În timp ce o copilă îl strigă: „Intră-n curte!” Îl dojenește fata, se gudură, sare-n jurul meu... “Codiță, intră-n curte! Ah, câine derbedeu!... Când vine mama, -i spun că te joci cu străinii; Cățel afurisit, mânca-te-ar mărăcinii! Îmi umbli prin vecini? Ești pușlama , nu câine; Azi te pedepsesc, și na
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
ce nu s-a lăsat cucerită, ea nu și-a pierdut capul nici sub comuniști. Ce simț al direcției au avut ei, mărginenii! Ei au știut să rămână spirite libere, neîngenuncheate, oameni ce nu se pleacă și nici nu se gudură. Ce bine le zic din fluieră și ce învârtite și hațegane știu ei juca! Și ce mândri sunt în costumul săliștenesc! Frumusețea lor stă în forța tradiției și-n continuitatea ei. Ce mare păcat ar fi să o pierdem! Cartea
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
albe în lăbuțe. Nu am castrat-o că nu a fost de acord Simina și noi ceilalți nu am vrut să o multilăm. Cred că Shakka are proprietăți extra sensoriale, am impresia că vede aură/câmpul energetic al omului. Se gudura la oamenii buni și le sare prietenoasă de gât ca să-i pupe și nici nu se uită la oamenii răi. Ea este barometrul meu când am un musafir nou, din comportamentul lui Shakka știu cu cine am de-a-face. Înainte de a
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
aici! Tocmai atunci trecuse cârâind deasupra casei o cioară. Culiță o imitase imediat fără greș. Toți am izbucnit în râs. Simțind că nou venitul în casa lor se bucura deja de simpatia stăpânului său, câinele Waldi venise să i se gudure la picioare, lăsându-se mângâiat pe cap cu limba scoasă de satisfacție. - Și eu am acasă un câine, ne mărturisise cu fața brusc întristată Culiță. L-am crescut de mic. Îl cheamă Sultan. E cel mai bun prieten al meu
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
dându-i viață din viața sa. Sufletul astfel obținut este partea bună din mine pe când trupul, din lut făcut în pământ se va întoarce. - Foarte frumos exprimat. Dar mai există vietăți în jurul tău, dacă iei doar cățelul care se tot gudură pe lângă tine de cum ai ieșit din biserică. - Da, este Bleky, cățelușul meu drag si ne împăcăm foarte bine. - Și el a fost creat de Dumnezeu? - Bineînțeles. Dar este animal nu om, deoarece a fost dispus de cuvântul lui Dumnezeu nu
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]
-
o luară pe jos spre locurile lor taince, departe de ochii lumii. Câtva timp se-auziră doar pașii rătăciți pe trotuare. Eminescu îi prinse brațul și mergeau amândoi tăcuți și îngândurați. - Cât timp a trecut de când ne cunoaștem, Mihai? - se gudura Veronica la brațul lui. - Timpul? - întrebă Eminescu. Timpul e grija tiranilor; pentru tot ce-i etern nu există timp și sper ca dragostea noastră să fie eternă. - Nu mă lua drept tiran! N-am grija timpului, dar a trecut așa
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
De fiecare dată când pleca spre casă își trimitea înainte gândul ca pe un buzdugan fermecat, apoi își imagina ce-i acasă: o vedea pe maică-sa la bucătărie și pe copile, jucându-se în casă... „Vaiii, ce se vor gudura ele pe lângă ea, întrebând-o ce le-a adus, cu glăsciorul lor dulce de îngerași!” Ce se întâmplase cu fata ei de se îmbolnăvise? Negreșit, maică-sa le lăsase singure să se joace pe-afară și, cum e acum primăvara
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
cel mai bun câine din lume mi se părea. Când mă vedea, tare mult se bucura. Lătra, sărea, mai să rupă lanțul să vină la mine. Mă duceam lângă el și-l îmbrățișam. În compensație, îmi lingea mâna și se gudura. După care, o luam la fugă de-alungul sârmei, înainte și-napoi, el după mine lătrând. Mamare obosea spunându-mi să mă potolesc, eu mai rău. Câtă energie adunată într-un trup mic și firav! Adunată, dar trebuia consumată, nu? Țin
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
retrasă Cu-al meu pantof îl mai aștept să vie! Iubirea Iubirea am simțit-o-ntâi În pâinea de pe masă Și-n glasul mamei, grijuliu Când mă striga prin casă. Și-apoi, cățelul, Leul meu, Un dar de la bunica, Se gudura la pieptul meu: Eu îi eram mămica! Pe când udam frumoase flori, Copilă-n grădiniță, Un fluture o căuta Pe-un fir de romaniță. Mi-a apărut apoi în toate, În ochi de-nvățătoare, În muzică, în vers, în carte Și
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
să știu eu dragă, dacă tu ești tot timpul aeriană? Sună-l și află! și își repeta în sine, obsesiv: Cu cine o fi semănând, Doamne?!" Simțind cum bătăile inimii i se întețesc, Alma fugi, uitând de câinele care se gudura pe lângă ea, flămând. “Ah, fata asta a mea”, gândi mama, “nici măcar de câinele despre care zice că e al ei, nu-i în stare să aibă grijă. Tot eu trebuie să-i dau și azi de mâncare. De câte ori îi dă
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum, Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sine În casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum... Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit? E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum,Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sineîn casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum...Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit?E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
termină printr-o poantă ironică” ( v.Dex.) În spiritul acestor caracteristici ale epigramei, Teodor Barbu ne oferă două definiții personale : „Patru versuri „libertine” Oricare epigramă-am constatat, Ca niște căței în cușcă; E-o bombă cu efect întârziat, Trei se gudură la tine, Aprinzi fitilu-n primul vers al ei, Dar al patrulea te mușcă!” Și explodează după versul trei. „Epigrama însemna, la început, o inscripție sau o dedicație pe pietrele funarare, pe soclurile unor statui sau monumente, pe alte opere de
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
vreau decât Excepție făcând o dolofană Ciorapi, de mi-arajunge banii, De scroafă bălană Sunt econom și hotărât, Perceată cu negru pe burtă Să crape de necaz dușmanii!. Și cu codița cam scurtă, În martie, de-oi câștiga, Pe lângă care se gudura îngâmfat, Imi iau curea, așa încât, La balta din sat. Cei pantaloni nu mi-or cădea , Dar, ce să mai insist, că nu e cazul Și nici eu nu voi da în gât Să arătăm la careva obrazul ----------------------------- Căci, mai deștept
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
în timpul cursurilor se prezenta cu ștrampi ce ar fi trebuit, neîndoielnic, remaiați, care își aprindea, în timp ce preda în sala de curs, câte o țigare fără filtru, care, pentru a fi mai bine înțeleasă, pătrundea între rândurile de bănci și se gudura pe lângă câte un student mai bătrâior, babeta asta are pretenția să-i facă ochi dulci în timpul examenului ! El, nu ar reuși nici dacă și-ar fixa pleoapele cu scobitori ! Categorică, după ce studentul i-a răspuns la toate întrebările suplimentare, i
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
și venea zilnic cu el pe la noi, după ea era mai ușor să se orienteze căci mirosul îl avea încă foarte bun. Când Hobzoaica striga: - Vlăduț, hai în sat! - câinele venea re¬pede la ea de oriunde ar fi fost, gudurându-se și scheunând fericit... Firește, când a fost să moară, a plecat de acasă și nu l-am mai văzut. Cu o zi înainte să dispară, o mașină l-a făcut mototol, trecând peste el, din fericire nu și cu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
să vină zilnic cu el pe la noi, după ea era mai ușor să se orienteze căci mirosul îl avea încă foarte bun. Când Hobzoaica striga: - Vlăduț, hai în sat! - câinele venea re¬pede la ea de oriunde ar fi fost, gudurându-se și scheunând fericit... Firește, când a fost să moară, a plecat de acasă și nu l-am mai văzut. Cu o zi înainte să dispară, o mașină l-a făcut mototol, trecând peste el, din fericire nu și cu
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]