210 matches
-
de lină: reînnoit, isi aruncắ bătrîne mantiile-i În vîlvori. Apoi, strălucitor în slavă, de bucurie Tresăltînd, Răsunător se înalță la ceruri gol și în mărire, În Tinerețe radioasa; cînd Iată! aidoma unor ghirlande-n cerul de la Răsărit Cînd primăvară gureșa vine dansînd din Răsărit, Ahania veni 195 În zboru-i tresăltînd, precum atunci cînd un balon de aer la suprafață Unui lac se nalta, Ahania cu bucurie înălțatu-s-a. Prisosul Bucuriei decît durerea e mai rău; inima ei bătu înalt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Omul Veșnic". 390 Ea se înalță printre flori și ochii și-i îndreaptă spre luminișul de la Răsărit Și úmblă, da, aleargă chiar, picioarele-i sînt aripate, pe vîrfurile firelor de iarbă ce se pleacă, Veșmintele-i se veselesc în vîntul gureș și părul sau cu roua scînteiază. Răspunse astfel: "Al cui e glasu-acesta, în glasul aerului hrănitor, În spiritul dimineții, deșteptînd sufletul din patul sau de iarbă? 395 Unde hălăduiești? căci tu ești cel pe care-l caut, și tu de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În marile aglomerări urbane. Ce mai strigăte de satisfacții, ce mai bucurii pe capul amicilor mei! Și ce dezamăgire În sufletul meu, căci Îmi aduceau aminte de hălăduirile din zilele lungi ale vacanțelor de vară, prin poienile pline de vrăbii gureșe și obraznice ce te enervează rău de tot și huceagurile de pe dealurile satului În care am copilărit. Ba, dacă stau bine să mă gândesc, vrăbii am mai văzut și În Iași, În grădina liceului, ba și prin dealul Copoului, În timpul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
totul distinct, excitant, dureros”) - „ultrarealistă” (Marian Papahagi) - înregistrează tensiuni paroxistice, notația expresionistă atinge apogeul: „Se învârtesc rotative, mii de ziare, cuvinte / Cad în rigole, ca grindina, ca fructele putrede / Mari reflectoare, tobe, acrobați, saltimbanci cu zâmbetul calp / Ziua curge frenetic, gureșă cu paiete, cu zale, cu explozii de-o clipă / Fire, forme, nervi se nasc, strălucesc, se consumă, se sting / Porții de viață, de moarte, de glorie se-mpart pe mari galantare / Dinții le mestecă / Am trăit! urlă șacalul, femeia, robul
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
poziție, unde accentul fals cade pe itinerariul de specializare a unor marinari, în timp ce, de sub crusta ideologică, se întrevăd descrieri reușite și documentate de medii sociale: „Țăranii de la Cara-Omer, neguroși, tăcuți, cu dolmane negre pe umeri, harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
mândru pe scara cerească. Păsărelele din cuiburi își dreg glasul pentru minunatele concerte ce vor urma. Mulțumit de minunea făcută, dulcele soare surâde blând pe bolta cerească și sărută duios cu razele-i vii văpaiele de trandafiri ce învăluie natura gureșă. Ca un vis de tinerețe ce a vrăjit întreaga viață din casa tuturor viețuitoarelor, curcubeul se aruncă scânteind peste râurile lucii ce se încovoaie după copaci. Toți admiră spectacolul plin de veselie. Broscuțele verzi precum zgribulita iarbă a primăverii se
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
faptă bună pe care ai făcut-o în vacanța de vară. Folosește și descrierea. Dă-i titlu potrivit! TESTUL NR. 24 1. Transformă propozițiile dezvoltate în propoziții simple. Soarele vesel strălucește pe cer. Florile multicolore zâmbesc. Vântul adie ușor. Păsările gureșe ciripesc pe ram. Vacanța mare a venit. Copiii vor pleca în tabără. 2. Dezvoltă următoarele propoziții simple, adăugând părți secundare de propoziție. Vântul adie. Norii nu apar. Vine vara. Copiii se joacă. Începe vacanța. 3. Alcătuiește o compunere cu titlul
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
până acum nu apăruse nimeni. —Trebuie să începem să hărțuim oamenii, a zis Teenie. Îi plăcea cuvântul, „a hărțui“. — Dacă n-avem ditamai coada, am pus-o. —OK, să-i hărțuim... N-am mai apucat să termin pentru că, deasupra mulțimii gureșe, s-a auzit deodată un țipăt. Părea să-l fi scos un copil mic. Ne-am uitat toate trei una la alta. Ce se întâmplase? — Cred că tocmai a sosit Dr De Groot, a zis Teenie. Capitolul 37tc " Capitolul 37
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
întins pe pământ, în timp ce vâlvătaia devenea tot mai puternică. Ramurile se prăbușeau în ploi de scântei și fum în jurul și deasupra lui, formând un mormânt incandescent. Iar în jurul coloanei de fum un nor întunecat de păsări zbura în cercuri, păsări gureșe care se agitau și țipau, rostindu-i epitaful. De-acum nu mai exista nici o Poartă. Insula Calf era din nou un loc unitar. Treptele coborau până la casa lui Liv, devenită solidă și vizibilă. Odată cu sfârșitul vuietului, venise și sfârșitul Subdimensiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
curat ca al clopotului, spuse în timp ce copilul bău apa dăruită din mâinile mamei. Mămico, putem pleca și noi cu uratul? Sigur că da, v-am pregătit haine groase, mergeți să vă îmbrăcați. Fetițele plecară val-vârtej în camera lor, sprințare și gureșe ca niște vrăbiuțe vesele, de unde se întoarseră fuguța încotoșmănate și gata de plecare. Mama puse la punct câteva detalii din îmbrăcămintea lor și-i dădu fiecăreia câte o trăistuță în care să-și pună darurile primite. -Aveți grijă, dacă vă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
muncit asigurându-și astfel și hrana zilnică, iar crenguța se înviora din zi în zi tot mai mult, revenindu-și la viață. Mulțumesc vrăbiuțo, tu și familia ta mi-ați salvat viața. Hai, veniți să vă dau huța! Îndată, vrăbiuțele gureșe și vesele se așezară pe crenguță lăsându-se purtate de legănarea sa mlădioasă, iar crenguța era veselă și plină de viață, cum nu fusese niciodată. Noapte magică Noapte târzie de toamnă. Crengile deja golașe, legănate de vânt, băteau în fereastra
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
mai frunzărit prin cele cărți. Somnul a venit pâș-pâș printre rânduri, cuprinzându-mă duios, ca o mamă. Visele mi-l aduceau mereu pe bătrân în preajmă. Dar nici unul din acele vise nu a fost statornic. În zori de zi, vrăbiile gureșe m-au vestit că a sosit vremea să cobor din pat, ca să nu mă prindă soarele lenevind... Și aveau dreptate neastâmpăratele, fiindcă odată cu primele raze de soare furișate în cămăruță vine parcă și roua dimineții să te răcorească. În scurtă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am ospătat, m-am întins în așternut cu gând să mai citesc ceva la lumina lumânării... Pâlpâitul flăcării isca umbre tremurânde, care mai degrabă mă îmbiau la somn decât la citit. Am suflat în lumânare și... În zori de zi, gureșele vrăbii și-au găsit loc de taifas taman sub fereastra mea. Am deschis ochii împins și de lumina moale a răsăritului, furișată prin perdea... Am rămas așa o bucată de vreme... Pașii de pe cărăruie m-au pus în gardă că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și bănuiam de ce. Toată bucuria trăită alături de bătrân lua sfârșit. Nu știam când îl voi mai revedea. Odată ajuns acasă, apoi greu mă hotărăsc să pornesc încoace... Dar mare-i Dumnezeu!... În zori, abia am deschis ochii, trezit de sfatul gureșelor vrăbii. După o vrme am și auzit pașii călugărului. Bună dimineața, dragule! Dacă tot ai făcut ochi, apoi să guști ceva. Te așteaptă cale lungă... Am urmat îndemnul bătrânului... Pe un colț al măsuței adăsta o legăturică... Văzându-mi privirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fix, final, iluminare și orbire. Ca un descântec. Un fel de impuls senil, un biet punct abia vizibil, revenind, revenind. Iluminare, orbire, da, da, un ac fosforescent al neantului, noaptea perfect limpede, morții absenți, ca și viii, da, da. Zgomote. Gureșe groase gingașe. Auzea, undeva, departe, spectacolul lumii. Camioanele, tramvaiele, roțile biciuind vâj-vâj asfaltul, vocile rebele, fluierul agentului de circulație, cutia de conserve, rostogolită, sirena Salvării, surdina istericelor cozi la ziare și cartofi și hârtie igienică și aspirine. Deschise ochii: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
occidental, stă cu trupul slăbănog înclinat primejdios spre stradă, pe unde totuși există și tramvaie în circulație. În tramvaiul care nu mai pleacă spre Obor, blocat de cele butaforice, s-au urcat, ca de obicei pe la ultima ușă, fetele oacheșe gureșe. Erecția pe care apariția lor mi-o provoacă de obicei e ținută în frâu de cartea destul de grea, patru-cinci sute de pagini, din buzunarul balonzaidului, dacă nu mă înșel singura ediție românească mai completă a operelor lui Marlowe (socotit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
rachete de tenis, biciclete, combine muzicale, calculatoare, televizoare, aparate video, casete cu filme și camere video și câte și mai câte. Și cei din schimbul de noapte veniseră să pună umărul, și cei care apucaseră să intre în concediu. Harnici, gureși, entuziaști, păi, s-o facă pă treabă dacă tot l-au dat jos pe Ceaușescu. Noi suntem poporul, și așa se face că primele patru TIR-uri venite din Franța și Italia au fost prăduite la nimereală, de-a valma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-mi meargă mai bine, dar nici n-aș fi avut cine știe ce cărneturi să mănânc. Păi, foamea, Mirelo, o să te ierte. Acuma n-ai ce face dacă te-ai spurcat. Getuța n-a mai postit și râvnește, și vorbește, cât de gureșă și veselă, cu gura plină de cârnați și de Roberto al ei, plecat de o lună cu afaceri în turneu prin Europa, cică, mă fute de mă rupe, și să vezi ce tip agreabil, distins, la cincizeci și doi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dinainte să plece de sub duzii ăia de pe baltă, și uite-l cum i s-a răsucit uitătura. Are o uitătură frântă, ruptă-n două, de nebun, de animal care suferă, iar asta pare să-l incite pe Mărgărit, vesel și gureș și îmbiindu-l cu mici, păi, cum să nu-i fie foame după atâta bălăceală? Apa te trage, te suge, îți zgândăre foamea și setea, hi-hi-hi, păi, bineînțeles că trebuie să mâncăm. Câte zile om avea pe pământu’ ăsta, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la care stătea fără să-i plătească chirie... Ce mare lucru să-i fi sugerat că se grăbește și că, oricum, nu agreează genul ăsta de conversație? Să fi făcut pe mojicul, deh, poate asta ar fi meritat puștoaica aia gureșă, care o întrecea și pe Roșioara în pasiunea ei pentru intrigăraie. N-ar fi vrut s-o jignească, dar nici să-i dea apă la moară. Replicile lui distrate, într-o doară, aveau menirea de a ocoli bârfele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și pe Lea, iar noi doi, eu și Dorin, am rămas singuri. Ne-am așezat așadar pe marginea drumului acela de țară și, în vreme ce unchiul sforăia ușurel în spatele nostru, noi căscam gura la cârdurile de gâște și rațe care lipăiau gureșe în praful uliței. „Până și ele își râd de noi”, a mormăit cu năduf Dorin, azvârlind la întâmplare o pietricică. „Gâștele nu pot să râdă.” „Ba uite că da.” „Hmm.” Așa a fost duminica noastră la râu. Era o vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cimitirului, se produsese și o încurcătură conexă care, în împrejurări normale, ar fi fost de-a dreptul amuzantă: o femeie în vârstă, decedată cel mai probabil natural, prin infarct miocardic, a fost așezată, din eroare, în cosciugul unui bărbat, soția gureșă a răposatului declanșând apoi un scandal monstru. Și asta nu e tot. Nici pe departe! În biserica spartă, a fost descoperit un nou născut, de sex masculin, decedat prin înec. Iar în curtea bisericii, se afla cadavrul unui tânăr de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cinci după-amiază când maică-sa se întorcea de la lucru. De fapt, care grijă? Alexandra n-avea nevoie să-i poarte nimenea de grijă, decât să i se dea să mănânce. Încolo, umbla de colo până colo, fără astâmpăr, zâmbăreață și gureșă, cât era ziua de lungă. O drăgălășenie de copil! Nici găinile nu se fereau de ea. Se lăsau mângâiate de parcă erau pisici. Cât despre chepeng, nimeni nu se învrednicea să-l închidă, în schimb toată lumea stătea cu sufletul la gură
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
picioare, Însă doar pe două sare. Are coamă și e mare, Se-nțelege că-i și tare; Numai el nu înțelege De ce lumea-i zice „rege”? Prin livezile cu duzi Numai gura ei auzi; Mică ca un ou de rață, Gureșă precum o țață. Mai mult coadă decât trup, Nu-i nici vulpe, nu-i nici lup. Neagră ca o supărare Provocată de-un necaz: Ea nu are nici un haz Dacă nu-i cârâitoare. Carnea lui e bună-rea, Fie mare, fie
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
mai frumos decât privighetorile. Lucrătorule, cu șorțul de piele albastră, tu știi că frumoase sunt numai lucrurile ieșite din puteri omenești. Tu știi că nici o stea n-a fost făcută de mâna ta, și-ți zici: orce-ar spune prea mulții gureșii poeți, nici o stea nu-i frumoasă. Din fântâni sfredelite-n osia planetei iți scoți gălețile de foc. Nu te cunosc, nu mă cunoști, dar o lumină alunecă de pe fața ta pe fața mea, și-o strig în sfintele vânturi. BUNAVESTIRE
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]