6,001 matches
-
În care călăuza nu acționează mereu pe cale directă, ci și prin intermediul jurnalului său, un fel de „jumijuma, calea de mijloc, regula de aur În viață”: „În timp, Emil nu m-a ferit de grozăviile lumii, ci m-a lăsat să gust din ele, să aflu singur ce e acru, ce e dulce sau amar”. Din această perspectivă, Toate bufnițele poate fi Înțeles ca bildungsroman - formarea lui Lucian ca matur purtând amprenta lui Emil și amintirea momentelor de comuniune magică Între om
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
au otrăvit iau În ascuns un antidot pentru a nimici lucrarea primejduitoare a otrăvii - dar Și antidotul trebuie să treacă prin Întreg corpul ca Și otrava, pentru că numai trecând peste tot nimicește efectul otrăvii - tot așa noi, după ce odată am gustat din stricăciunea Însăși a firii, simțim dorința după Cel care pe toate le unește, pentru ca o dată luând În noi acest leac să alunge, prin efectul său contrar, influența primejdioasă a otrăvii de mult timp Înrădăcinată În trupul nostru. Ce leac
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
fi importante, intrând În alcătuirea imaginii de ansamblu. Legături bolnăvicioase este un film pe care Îl sorbi, Îl inspiri și Îl tușești Înapoi dacă nu ți-a plăcut. Are o aromă aparte, nu seamănă cu nimic din ce am mai gustat până acum. Intuiția cu care am pășit pe acest tărâm controversat Îmi spune că am luat contact cu o abordare originală, cu un film de reținut. Trebuie cu adevărat să te dezbraci de prejudecăți (da, „a dezbrăca”, după cum bănuiți, face
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
bune sau cele rele”<footnote Talasie Libianul, „Despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, în „Filocalia...”, vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 26. footnote>, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce-i gustă momeala și consimt ispitelor lui. Sfântul Ioan Gură de Aur, ale cărui scrieri au stat în nenumărate rânduri ca sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, făcând referire și el la începuturile păcatelor, consideră că „... mândria și trândăvia, din care izvorăște
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
relelor”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXIII, p. 242. footnote>. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și lipsa de Dumnezeu, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor, căci păcatul, „întrucât este în lucrare, îți aduce oarecare plăcere - dar după ce s-a sfârșit, atunci mica plăcere zboară și în locul ei intră nemulțumirea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu ar putea înfățișa așa de bine plăcerea ce o simțim după fapta bună, cum și neplăcerea și întristarea după fapta rea, până ce nu facem una din două. Numai atunci vom simți veninul și amărăciunea răului, când mai întâi vom gusta dulceața virtuții. Acea amărăciune este dezgustătoare, grețoasă și de nesuferit, ceea ce nu pot tăgădui nici chiar cei ce se tăvălesc în rele, și numai când ne depărtăm de răutate, simțim cu strășnicie veninul ei”<footnote Ibidem, p. 234. footnote>. Numai
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Nouă nu ne rămâne decât să medităm la îndemnurile și recomandările lor, să le transpunem în practică și să începem lucrarea despătimirii, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să gustăm împreună din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. Asist.drd. Liviu Petcu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
absolut perfect, adică fără nici un fel de scădere, este singur Dumnezeu. Referindu-se la aceasta, Părintele Stăniloae spune: Nu era păcătos (Adam n.n.), dar nici împodobit cu virtuți dobândite și cu gânduri curate consolidate. Avea nevinovăția celui ce nu a gustat păcatul, dar nu cea câștigată prin respingerea ispitelor. Trupul lui nu era robit legii automate a păcatului, dar nu avea nici forța întărită prin deprindere de a rămâne imun față de o astfel de stare. [...] În starea de început, omul vedea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lume, ci numai până ar fi ajuns să-și stăpânească deplin simțirea prin maturizarea spirituală. Adam era un copil din punct de vedere spiritual. Nu toate mâncărurile sunt bune pentru copii. Unele mâncăruri îi pot omorî, în timp ce adulții le pot gusta fără nici o opreliște<footnote Alexandros Kalomiros, Sfinții Părinți despre originile cosmosului și destinul omului și cosmosului, traducere și postfață: Prof. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1998, p. 71. footnote>. A fost oprit omul să mănânce dintr-un anumit pom pentru a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și nerațională, Dumnezeu îi dă și El o poruncă îndoită. Pe de o parte îi poruncește să se împărtășească de o hrană mai bună și nemuritoare [...] Pe de altă parte, îl ferește de amintitul pom al simțirii, ca nu cumva gustând prin el din cele dulci ale vieții acestuia să se umple de durere, căzând printr-o astfel de gustare de la ospățul și bucuria dumnezeiască<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, în Filocalia..., vol. VI, pp. 355356. footnote>. Poate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
p. 32-33. footnote>. Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți numesc pomul acesta pomul cunoștinței binelui și răului nu pentru că ar fi avut într-adevăr puterea de a împărtăși protopărinților noștri o cunoștință care le-ar fi fost străină, ci doar pentru că, gustând din fructele sale, puteau să cunoască din experiență, și au cunoscut în realitate, deosebirea care există între binele din care căzuseră, și răul în care căzuseră<footnote Fer. Augustin, De civitate Dei, XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și răul în care căzuseră<footnote Fer. Augustin, De civitate Dei, XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele însele aveau proprietatea de a pricinui moartea, ci nesocotirea poruncii dumnezeiești de a nu mânca din ele, a avut acest efect. Gustând din pomul cunoștinței binelui și răului, omul a cunoscut prin experiență proprie ce este bine și ce este rău. De aceea s-a și numit acest pom în felul acesta<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 129. footnote>. O explicare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
explicare în sensul acesta a pomului din paradis, dă Sfântul Ilarie de Poitier: Astfel, tot ce a spus despre pomul în care se crede că a fost știința binelui și a răului și de fructul aceluia [...] precum și de Adam, că gustând din pom s-ar fi făcut dumnezeu, a spus, contrar obiceiului de grăire, spre rușinarea neascultării acelora, care au crezut diavolului împotriva vieții lor. Deci a numit bun un pom care nu era bun [...] într-un sens ironic [...] Astfel pomul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ci pentru că diavolul, voind să ducă la gustare pe Eva și prin ea pe Adam, ca să o poată îndemna la aceasta cât mai ușor, a mințit, că în fructul arborelui acela ar fi binele și răul, sau că dacă ar gusta din el ar deveni dumnezei; iar Eva a crezut ...<footnote Sf. Ilarie de Poitier, Comment. In genesim, la I. Pitra, Spicilegium Sanctorum Patrum, tom. I, Paris, 1842, p. 162 apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
să uităm de El. Gustarea protopărinților din pomul oprit indică însă o alipire dezordonată, în afară de limitele îngăduite de Dumnezeu, de cele materiale, o cufundare exclusivă a omului în ele. Omului i se pare că plăcerea celor sensibile, pe care o gustă, sau cele sensibile înseși constituie adevăratul bine. Și ținând seama de această părere viitoare a omului, Dumnezeu numește cu anticipație pomul din care va gusta el, în sens ironic, pom al cunoștinței binelui și răului<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a omului în ele. Omului i se pare că plăcerea celor sensibile, pe care o gustă, sau cele sensibile înseși constituie adevăratul bine. Și ținând seama de această părere viitoare a omului, Dumnezeu numește cu anticipație pomul din care va gusta el, în sens ironic, pom al cunoștinței binelui și răului<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 4. footnote>. Dar, Dumnezeu nu Se comportă pasiv în fața căderii lor: ei sunt scoși de la pomul vieții
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
totdeauna și a făcut să troneze binele, a răscumpărat, a mântuit, a desăvârșit, schimbând uneltele și simbolurile înfrângerii cu cele ale biruinței finale și definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist spre a gusta din acel pom, iar pe Golgota a întins Hristos mâinile în mod altruist, îmbrățișându-ne pe toți; pentru că a vrut Adam să devină dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a luat trup de om ca să repare greșeala celui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
totdeauna și a făcut să troneze binele, a răscumpărat, a mântuit, a desăvârșit, schimbând uneltele și simbolurile înfrângerii cu cele ale biruinței finale și definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist spre a gusta din acel pom, iar pe Golgota a întins Hristos mâinile în mod altruist, îmbrățișându-ne pe toți; pentru că a vrut Adam să devină dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a luat trup de om ca să repare greșeala celui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
vânătoarea de mistreți (spre exemplu), mai ales „în primii ani de ucenicie”, a fost pentru naratorul-personaj „o trudă plină de riscuri, cazne și furnicături amarnice pe la spate...” (Mistrețul zburător) Asemenea, și pescuitul, te supune unor reguli stricte, dacă dorești a gusta și satisfacția finală: „N-o să mă credeți... dar la Baroana mușcă știuca și la un blancheu legat cu ață!...” (Curierul va sosi în zori) sau: „Dacă ar fi să te judec după partida de rațe de astă-primăvară, aș zice să
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
ostenitori în grădina Domnului și a Maicii Domnului. Este vorba despre Înalt Prea Sfințitul Ioan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei și despre prof. dr. Luminița Cornea din Sfântu Gheorghe. Rezultatul respectivului dialog sau Convorbiri, se citește cu mare interes și se gustă cu multă plăcere, asemenea unui fruct delicios, proaspăt cules din livadă. În concluzie vom sublinia și reține că volumul de față reprezintă, între altele, (și) o cronică grăitoare despre „starea Ortodoxiei și Românității” din Arcul Intracarpatic, la cumpăna dintre aceste
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
atmosferă incadescentă. Toată populația era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracția seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măști, diversitatea lor fiind recunoscută și apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de tot cei prezenți. Și nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a fășangului. La ora 24 se ardea simbolic fășangului sau se înmormânta, depinde de locul desfășurării manifestării. Dar de fapt ce înseamnă fășangul? Este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
-se în fiecare an în cadrul mass-mediei scrise și vorbite. Anul acesta, balul de fășang se desfășoară în ziua de 9 februarie, pentru a 14-a oară. Din 2000, asociația organizează în perioada fășangului din fiecare an Sărbătoarea tăițeilor, o manifestare gustată de toți cei prezenți. Desigur se servesc tăiței, se ascultă muzică, se dansează și se cântă, se ascultă scheciuri. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează an de an și ultima zi a fășangului, o după-amiază de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
peste obrazul domnesc, unde m-am trezit aruncat, pînă-n măruntaie zdruncinat. - Vai... vai! a suspinat înălțimea Sa mîngîindu-și îndurerat barba, jucînd pe genunchi mătăniile, "prinzînd" cu nesaț mirodeniile, făcînd ochii mici tot mai mici, ca niște licurici, între stufoasele gene, gustînd alene șerbetul liliachiu dintr-o chisea, pe care i-o-ntindea îngenunchiată, la picioare, o fetișcană cu ochii de cicoare. - Nu vezi, mi-a arătat cu un deget întortochiat, cît e de săracă țara? N-avem inima a o împovăra
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
se află o grămăjoară de volume. Nu știu cum face, dar privește cărțile cu o poftă nebună, de parcă abia așteaptă să le ridice, să le privească nuanțele și strălucirea, să le rotească ușor în fața ochelarilor, să le absoarbă aroma inconfundabilă, să le guste cu delicii, iar apoi să le dea încet pe gît, satisfăcut ca un mare paharnic la curtea domnitorului-telespectator. Iar această poftă se transmite, prin misterioase căi electronice, celui care îl privește și-l ascultă pe Dan C. Mihăilescu, indiferent cît
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
miros de lehamite, un gust de sastisit. Nu prin ceea ce impun dezideratele așa-zis socio-morale, strategiile politice, imperativele economice sau Dumnezeu știe ce alte rațiuni, se va crea acel spațiu paradisiac în care ne-am putea întîlni și mirosi și gusta. Numai cînd jena lui "Eu sînt celălalt" va deveni mîndria lui "Eu sînt celălalt" - evident nu în accepția mîrlănească a expresiei "nu ne vindem țara", cred că utopia s-ar da de trei ori peste cap și ar deveni realitate
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]