532 matches
-
organizate și principi înțelepți au evitat pururea cu cea mai mare îngrijire ca cei mari să n-ajungă la desperare, iar poporul să fie mulțumit, căci aceasta e una din grijele de căpetenie ale regentului. Între statele bine organizate și guvernate a timpului nostru numim Franța, unde afli nenumărate instituții bune, de cari atârnă siguranța și libertatea regelui. Cea mai de căpetenie din instituțiile acestea e Parlamentul și autoritatea acestuia. Cine au înființat Parlamentul au cunoscut îngîmfarea (Ubermuth) celor mari și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
existat stat important, organizație internațională, alianță sau coaliție care să nu fi abordat, într-o formă sau alta, problema combaterii terorismului. Uniunea Europeană promovează un sistem multilateral eficace, bazat pe Charta Națiunilor Unite. O ordine internațională fundamentată pe state democratice, bine guvernate constituie garanția cea mai bună de securitate. Cu alte cuvinte, acest concept cere un sistem de strategii directe și indirecte prin care, realizându-se dezideratele politice ale unor guvernări democratice și ale unei politici internaționale bazată pe Charta ONU, se
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
judiciar existent; i. orice regim democratic nu trebuie să renunțe la nici una din responsabilitățile sale din domeniul social, economic și cultural sub motivul că se confruntă cu o serioasă amenințare teroristă. Guvernele democratice se bazează pe acceptul și aprobarea celor guvernați, motiv pentru care este obligat să amelioreze și să perfecționeze sistemul de conducere a țării. Este de așteptat, ca reprezentanții aleși să răspundă constructiv la toate nevoile, problemele și dorințele cetățenilor. Normele prezentate mai sus pot constitui un punct de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin școală oarecum ceea ce alte popoare au deprins prin tradiție și esperiență proprie, fără putere de a putea rezista în afară, subminat de-o imigrațiune lacomă, numeroasă și desprețuitoare de țară, guvernat chiar de elemente străine, pentru cari patrie și naționalitate sunt nu convingeri ci pretexte de-a parveni, acest popor, cel mai numeros și cel mai inteligent în Orient, e condamnat la o sigură pieire, precum e condamnat la mizerie. Dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adevăr și de onoare! Măcar atâta pudoare ar fi trebuit să-i rămâie să nu pomenească idei sfinte pe cari nici e în stare să le priceapă, necum să le practice. ["DIN STRĂINĂTATE... "] 2264 din străinătate, pentru că reflecta pentru cei guvernați corupțiunea adâncă a clasei guvernante și pentru că în adevăr din cuiburi infecte de corupție casnică nu poate ieși nici moralitate publică. Cine se recunoaște sub litere algebraice pe sine însuși și pe ai săi are poate rațiuni îndeajuns de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
La Boétie înțelesese că sclavii, și nu tiranul, determină servitutea voluntară. Judecătorul enunță regulile și jandarmul veghează la respectarea lor. Dar și unul, și altul pierd teren, și odată cu ei statul, pe care-1 fac să se răstoarne atunci cînd cei guvernați încetează a mai crede în el. Dezamăgirea sociologilor în fața iscoadelor consensului își găsește corespondentul în panica guvernanților din toate timpurile și în panica țărilor în fața bruștelor epidemii de nesupunere civilă, care declanșează alunecări nestăvilite de teren (Europa de Est) sau vertiginoase culoare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
esențial prin care fiecare element se transformă în contrariul său pentru a deveni el însuși, medium-ul transformă actul gîndirii în operator politic și puterea politică în operator intelectual. Este punctul de intersecție a două săgeți într-o țintă comună: guvernații. Un sistem de suveranitate poate astfel să se schematizeze printr-un Crist crucificat sau printr-o figură a crucificării; două intrări principale și patru poli. Jos, colectivitatea care receptează (credincioși, supuși, cetățeni). De fiecare parte, cele două brațe desfăcute ale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a membranei celulare este similară, chiar dacă este menținută de alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce permit influxul sau efluxul de apă guvernat osmotic. Dacă unul dintre compartimente își modifică presiunea osmotică, apa se mișcă în sau din celălalt compartiment pentru a restabili echilibrul. Aceste mișcări compensatorii nu pot însă restabili echilibrul decât pe scurte perioade, după care intervin tulburări în funcționalitatea celulelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
anumitor scopuri" (Selznick, 2002: 16). Ca sisteme raționale, organizațiile se străduiesc pentru atingerea eficienței și a eficacității. Comunitățile sunt însă cadre în care oamenii urmăresc o multitudine de scopuri diferite, împărtășind o viață comună fără a fi comandați, ci doar guvernați. A privi oamenii ca "resurse umane" este lucru obișnuit în afaceri sau armată, dar este complet nepotrivit în comunități. 2.14. Normativ și descriptiv Orice definiție a comunității trebuie să fie neutră din punct de vedere axiologic. La Selznick teoria
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
O perioadă scurtă la scara istoriei, deși condensată în evenimente politice. O perioadă a cărei analiză scoate la iveală prefaceri importante ale mecanismului politic românesc. Nu în ultimul rând, o etapă istorică din care cu toții, politicieni și cetățeni, guvernanți și guvernați, avem de tras învățăminte. Așadar, o perioadă care merită și trebuie rememorată. ORIGINILE. DE LA CDR LA AD.A. Moștenirea CDR În România, prima victorie electorală a unei alianțe de partide s-a produs la șapte ani de la prăbușirea comunismului. Se
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Gardet (Encyclopédie de l’Islam, 1958, art. „Al Asma’ al-husna”) o definește astfel: „Stăpânul (Regele) împărăției, care singur dispune cu totul de lume și de orice făptura”. Tós explică diferența între malik, care înseamnă „guvernarea unor ființe care se știu guvernate” (un transfer metaforic între domnia regelui pământesc și stăpânirea divină), si m"lik, care are sensul mai larg de „stăpânitor”108. Într-adevăr, forma să, de participiu activ, apropiindu-l mai degrabă de verb, îi conferă, parcă, un grad mai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
față de ei, ne-au oferit un trai de pace, pudoare, armonie și dreptate neîngrădită, făcând ca neamul omenesc să viețuiască fericit și fără tulburări. Și chiar și în ziua de azi această istorisire rostește un adevăr, anume că în cetățile guvernate nu de un zeu, ci de vreun muritor, oamenii n-au scăpare în fața relelor și a suferințelor; și se pare că trebuie să imităm prin orice mijloc viața celor despre care se spune că au trăit pe vremea lui Cronos
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
omului originar, stând sub directa supraveghere și conducere a zeilor, în felul în care astăzi turmele de animale sunt conduse de oameni. „Și chiar și în ziua de azi - scrie Platon - această istorisire rostește un adevăr, anume că în cetățile guvernate nu de un zeu, ci de vreun muritor, oamenii n-au scăpare în fața relelor și a suferințelor; și se pare că trebuie să imităm prin orice mijloc viața celor despre care se spune că au trăit pe vremea lui Cronos
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
oamenii care stau laolaltă în constituția cea dreaptă sunt umanitatea în general? Și dacă felul ei de a decădea prin timp este modul lui Platon de a-și pune problema istoriei omenirii ca sens eshatologic și ca destin al omenirii guvernate de stasis? Nu înseamnă asta atunci că cele cinci stadii morfologice ale politicului sunt epoci ale sensului eshatologic al omenirii? Nu înseamnă asta atunci a gândi politicul ca pe ceva mai puțin inocent, de a-l gândi ca pe ceva
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este cel al numărului guvernanților, iar speciile rezultate sunt trei. Aplicând însă criteriile secundare, vom avea trei dihotomii care separă, fiecare, un tip de guvernare de celelalte două. Cele trei criterii sunt: guvernarea se face cu sau fără consimțământul celor guvernați, guvernanții sunt bogați sau săraci și cei care conduc guvernează după legi sau nu. Chiar dacă obiectivitatea tehnicii de definire nu permite, totuși rezultatul este direcționat de o experiență comună. Platon, la fel ca și personajele pe care el le folosește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se află un mare număr de persoane care nu participă niciodată în mod real și în nici un fel la guvernare și nu fac decât s-o suporte (1884, p. 19). În felul acesta, se impune o distincție între guvernanți și guvernați, care se suprapune opoziției elită/mase. Dincolo de această diviziune fundamentală, apare la Mosca noțiunea de clasă politică, mai mult sau mai puțin comparabilă cu elita guvernamentală a lui Pareto. Oricare ar fi regimul sau țara, e nevoie de „o mașinărie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Lottieri, 1999, p. 201). Dar optimismul democratic inspirat de Iluminism nu a fost pus în discuție și nu a fost confruntat cu realitatea regăsită a unei constante a istoriei universale - distincția dintre dominatori și dominați, conducători și conduși, guvernanți și guvernați -, decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Gaetano Mosca (1 aprilie 1858, Palermo-8 noiembrie 1941, Roma) Politolog și sociolog italian. După studii de drept și științe politice, Mosca a predat dreptul constituțional la Universitatea din Palermo, economia politică la Universitatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dispară aceste inegalități, naturale sau sociale, ci de a asigura accederea celor mai demni la posturile de responsabilitate și, în același timp, de a stabili relații reciproce, de autoritate sau de supunere, de bunăvoință și de încredere între guvernanți și guvernați. Machiavelli sugerase că aceste relații nu erau întotdeauna ceea ce, conform moraliștilor, ar fi trebuit să fie și că mijloacele la care guvernanții recurg cel mai frecvent, forța și șiretenia (leii și vulpile), sunt condamnabile și necesare. Dar, făcând abstracție de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elita guvernamentală (Albertoni, 1987, p. 35; Aron, 1967, 1991, p. 463). Pentru Mosca, în orice societate organizată, cei care guvernează nu sunt decât o minoritate, indiferent de forma precisă a guvernului și de principiul în numele căruia își exercită puterea. Majoritatea populației - guvernații - nu participă în nici un fel la gestionarea problemelor publice. Toate regimurile sunt, de fapt, niște oligarhii în sânul cărora o minoritate organizată și activă își impune voința majorității. Această minoritate constituie clasa conducătoare, adunându-i pe indivizii care-și asumă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în acest fel, ea constituie „legătura morală dintre toți indivizii care fac parte din el” (ibidem, p. 322). Așadar, ea nu este doar un „instrument de legitimare”, ci poate fi și „legătura dintre sentimentele și valorile comune ale guvernanților și guvernaților” (Albertoni, 1987, p. 43). Așa cum remarcă Valade, ea este, așadar, „baza juridică și morală pe care este fondată în orice societate puterea clasei dominante” (Valade, 1990, p. 287). Unei formule politice îi corespunde întotdeauna un mecanism politic ale cărui principii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
trebui acordată „teoriei elitei” sau „formulei politice” (Albertoni, 1987, p. 155). Dar e clar că „formula politică” (acceptarea ei fără rezerve sau discreditarea ei) este revelatoare pentru raporturile ce se stabilesc între minoritatea guvernantă (elita guvernamentală, după Pareto) și majoritatea guvernată. Așadar, putem vorbi, pe bună dreptate, despre „paradigma Mosca-Pareto” așa cum o face Albertoni (1987, p. 156), inspirându-se din lucrările lui Field și Higley. „Formula politică” în concepția lui Gaetano Mosca Noua metodă a Studiilor științelor politice tinde tocmai să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai mari ca cetățeanul să-și formeze un comportament politic adecvat, prin care să își poată orienta atitudinile pentru a solicita soluționarea eficientă a nevoilor resimțite civic. Consecința atitudinii politice conduce fie la armonizarea poziției guvernanților cu cea a celor guvernați, fie la cerința reformei administrației și a autorității sau chiar la înlocuirea deținătorilor puterii politice. Un s.p. este cu atât mai dezvoltat cu cât reușește să-și îndeplinească mai bine funcțiile sale în cadrul sistemului social global. Dacă rolul s.p. este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Un s.p. este cu atât mai dezvoltat cu cât reușește să-și îndeplinească mai bine funcțiile sale în cadrul sistemului social global. Dacă rolul s.p. este de legitimare a celor care dețin puterea politică prin asigurarea unui echilibru între guvernanți și guvernați (Almond, Coleman, 1960, p. 7), putem spune că avem de-a face cu un s.p.dezvoltat atunci când clasa politică și exponenții săi reprezintă într-o măsură cât mai mare interesele celor care i-au ales și le-au conferit puterea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe împărtășirea, de către membrii acesteia, a unor identități, valori și înțelesuri. În cazul în care se vorbește despre o comunitate a democrațiilor, faptul este posibil prin împărtășirea, de către toți membrii acesteia, a unor convingeri privitoare la drepturile omului, relațiile dintre guvernați și guvernanți etc. Spre deosebire de concepția lui Deutsch, care rămânea cantonată în termeni regionali, perspectiva promovată de Adler și Barnett permite, de exemplu, înțelegerea participării Israelului și Australiei la relațiile internaționale prin prisma integrării acestora în comunitatea de securitate occidentală (Ibidem
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
până la primii creștini sau de la Rousseau până la fenomenele de azi, nu sunt ostile civilizației, ci, dimpotrivă, reacționează contra degradării ei prin barbaria acaparatoare și primatul mijloacelor asupra scopurilor. H) Rousseau nu concepea contractul social ca un acord între guvernanți și guvernați, așa cum afirmă Al. Ivasiuc. Din contră, el spune în mod expres că aceasta nu se poate. (Contr. soc, III. Cap. I.) Guvernanții nu pot exista ca atare în momentul (ipotetic) al încheierii pactului; ei nu există decât a posteriori, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]