301 matches
-
Ai copii, ai griji... Știu cum e, că doar am și eu trei băieți... Închise și se Întoarse spre Maigret. — Era Julien. Probabil că l-ați cunoscut. Acum e inspector În arondismentul IX. I-am cerut ieri să caute În hîrțoagele lor. A găsit adresa exactă unde a locuit Hélène Lange timp de patru ani, pe strada Notre-Dame-de-Lorette. — Deci de la douăzeci și opt la treizeci și doi de ani. — Cam așa... Portăreasa n-a fost schimbată. Se pare că domnișoara Lange era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
trimită ajutoare, pentru că Takahashi a leșinat, dar tremuram groaznic și nu puteam să articulez nici un sunet. Tremuram așa de tare, încât mă gândeam că îmi va fi imposibil să mă duc a doua zi la muncă. Am început să verific hârțoagele pentru ziua următoare. Voiam să fac ordine cât mai puteam. Deja chemaseră ambulanța să ne ducă la spital, și nu aveam de unde să știu când urma să mă întorc la serviciu. Era clar că nu a doua zi. Așa gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
moment nu-l putea ajuta să intre În posesia acelui „Buletin de analiză!”. Când Îl văzu pe maior intrând, se ridică În picioare. „Aduce-ți o veste bună...?” Maiorul Înălță din umeri, privindu-l insistent. „A fost imposibil domnule...! Toate hârțoagele sunt Într-o dezordine incredibilă și, efectiv uiți ce trebue să cauți...! Poate mai târziu...”. Se apropie de el extrem de politicos, punându-i o Întrebare de rutină. „Ce maserie practicați...?” „Inginer constructor...” „Probabil, munciți mult...?!” „Așa se pare...” „Ultima dată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ascunzându-i adevărul. Cum nu descoperi nimic suspicios pe fața lui impenetrabilă, suspină. „Am Înțeles...Totuși, când pot intra În posesia analizei care mi se cuvine...?” „Păi, după părerea mea, În două-trei luni s’ar putea să terminăm cu clasificarea hârțoagelor...!” Văzându-l Încruntat, Atena nu Îndrăzni să-i mai pună vreo Întrebare Însă atunci, când Tony Pavone opri un taximetru, dând șoferului adresa „Institutul Medico Legist”, murmură nedumerită. „Iarăși...?” „Dacă nu reușesc să opțin rezultatul analizei, fac mare tărăboi...!!” Afișând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Of Doamne! Am atâtea probleme de rezolvat pe ziua de azi Încât nu știu dacă-mi va ajunge vremea...!” - suspină Șeful Șantierului Închizând ușa biroului. Coborând la parterul clădirii, Șeful Șantierului dădu unele indicații de complezență celor cu munca la hârțoage, mai atrăgând atenția celor doi tehnicieni ce Încă nu plecaseră pe teren să aducă producție mare cât se poate de repede deoarece luna era pe sfârșite... De data aceasta tranversară piața cu mai puține salutări fară strângeri de mână, un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de lucruri, Pabblem nu e un director popular. Dincolo de aparența de jovialitate, s-a dovedit a fi un om foarte pedant - un despot meschin, obsedat de punctualitatea profesorilor și de întâlnirile obligatorii ale membrilor catedrelor și de o mulțime de hârțoage birocratice mâncătoare de timp pentru indiferent de acțiune. Cel puțin o dată pe semestru, Pabblem obligă tot personalul să asiste la niște conferințe ținute de niște tineri cu fața acră de pe la vreo comisie a educației. Și cum el este un fanfaron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Eu sunt acasă acum. Stați să iau caietul cu programări. Jina a auzit foșnetul unor hârtii și o bubuitură înfundată, urmată de o serie de înjurături, apoi bărbatul a revenit la telefon. Scuzați-mă, a spus el. Nenorocitele astea de hârțoage. De obicei, de chestiile astea se ocupă fiu-meu, Drew, dar el e plecat din oraș. Să sunați înapoi dacă moare telefonul. N-ar fi trebuit să vă deranjez așa de târziu. Nu contează. Nu dormeam. Jina l-a auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de-o clipă, ea s-a ținut în frâu, a rezistat. Mary. Mary a închis ochii. Drew îi umpluse capul cu problema somonilor, cu degradarea startului de ozon, apoi avea s-o trimită înapoi într-un oraș al regulilor și hârțoagelor. Sau, mai rău, avea să devină cinic exact în secunda în care ea avea să-i îmbrățișeze cauza. Era imposibil ca Drew să rămână la fel de superb și de plin de pasiune pentru totdeauna. Pe de altă parte, așa cum zisese el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Săptămâna trecută l-am dat în judecată pe inspectorul financiar. — Frumos, am spus eu. — Nu-ți place? I-am răspuns că da și m-am întors la haosul jalnic de pe birou meu. Sertarele străvechiului birou sunt îndopate până la refuz cu hârțoage pe care timpul a început să le sfâșie: cinci ani fără să fi plătit nici un impozit - de aia atâția bani... Sentimentul general în birou e că mă îndrept spre lucruri mai bune. Uneori îmi doresc să fi fost și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
înșirate pe margini, până dincolo de lăzile de gunoi pline și de clemenții de calorifere vechi. Următorul val de familii era adunat în grupuri: următorul val de proști, spărgători și cârpaci fusese scos din celule. Gardienii în cămașă se plimbau cu hârțoage - veseli, suprasolicitați. Unul dintre tipii de la poartă m-a ajutat să împing Fiasco-ul. Am coborât în mare viteză panta verde până în Brixton și mai departe. Dar numai după ce am ajuns sub cerul limpede al Tamisei am avut curajul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a rămas neclară și-n ziua de azi. Rudarul avea acte pe pământ, dar cu două sute de metri mai la deal, moștenitorul avea și el dreptul, după legile noi pentru care muriseră martirii Revoluției, să-și recapete proprietatea, iar În hârțoagele primăriei, terenul apărea ca fiind jumătate În intra și jumătate În extravilan, așa, ca toți dracii. Dosarul Încă nu s-a Închis. În schimb, cei care uciseseră ori schilodiseră au intrat frumușel la Închisoare pe mai mulți ani, ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bucată de hârtie un preot de demult, al cărui nume nu și-l amintea nimeni, căci se prăvălise și putrezise chiar și crucea de lemn În care fusese dăltuit. Învățătorul Îngâmfat se lăudase la divan cu povestea singuratică, rătăcită printre hârțoagele bisericii. Scria preotul rămas fără nume că Diavolul Își făcuse loc și Își găsise sălaș În pielea afumată de tămâie a țârcovnicului de atunci. Începuse a sta cu dinaintea numai Învârtoșată, În scurtă vreme nevasta nu-l mai putuse potoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
libertate. Avea deja, cu ștampila regimentului pe ele, foile de drum pe căile ferate și fișele tip care certificau În fața autorităților militare și civile că militarul Cutărică se afla În permisie de la data până la data de. Ieșea, apoi, și dădea hârțoagele, ca să le completeze citeț, secretarei din biroul directorului de IAS. După aia le lua din nou la mână, le verifica și le semna. La apelul de seară urma să le Înmâneze fericiților și să-i felicite bărbătește pe ceilalți, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
filozofie personală - acel nenorocit de carton pe care scrie Diplomă, eram suplinitor plătit numai pentru studii liceale. Ceea ce, până și voi vă puteți da seama, era și este strigător la cer. Și fiecare suplinitor trebuia să Îndure calvarul dosarelor și hârțoagelor duse la Inspectorat Înainte de orice Început de an școlar. Suplinitorul stă, oarecum, la mila directorului, care Îl poate propune - ori nu - pentru continuitate pe post. Iar faptul că nu mi-aș fi obținut diploma din motive de intimă demnitate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dar mânjiți ca niște draci, jucau lapte-gros ori poarca. Când Îi venea vremea să se coacă, se cățărau În cireșul amar ce se Înălța, singuratic, pe obrazul spân al coastei. În primărie duhnea a tutun stătut și a praf, iar hârțoagele de prin dulapuri răspândeau iz de mucegai. Secretarul, despre care se știa că era omul celor care nu-l aleseseră, Îl lăsa să se descurce singur și să greșească. Îi aducea la semnat hârtii pe care nu avea vreme să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ceva cu totul În afara obișnuitului. Peste ani, la mine a ajuns o copie de mână, zdrențuită și plină de greșeli, scrisă cu un creion chimic. O căpătasem de la un coleg de clasă care, la rândul său, o furase de prin hârțoagele lui tată-său, președinte, Într-o vreme, al cooperativei sătești de consum. În dosarul cu scoarțe de carton omul, grijuliu, nota Întâmplările pe care le socotea cât de cât Însemnate din viața familiei sale și mai ales din cele ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acea bunică avea să afle că fusese, de fapt, Înfiată de la un leagăn de copii, iar despre părinții ei naturali nu se știa nimic, deoarece, din pricina bombardamentelor, arhivele fuseseră mutate de colo-colo și probabil că se pierduseră o grămadă de hârțoage. Cu luni puține Înainte să moară, după răbdătoare și Îndelungi căutări de ani Întregi ale acelor din carele cu fân ale labirinticelor arhive, ea izbutise să afle câte ceva despre rubedeniile de sânge și chiar să-și găsească mama și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a profesorului o grămadă de scrisori - dintre care una despre o falsă sinucidere - semnate de Repetentu și adresate nu lui Foiște, ci unui oarecare prieten bărbos la care - se stabilise ulterior - nu ajunsese nici măcar o epistolă din acea serie. Printre hârțoagele și Însemnările găsite În casa lui Repetentu, scris pe un curs de filozofia limbajului, se găsise un fragment dintr-o presupusă scrisoare, adresată tot bărbosului și care fusese descifrat, În cele din urmă, fără să aducă cine știe ce lămuriri În desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
picară sub ochi ziarele județene care descriau pe larg moartea mustăciosului turc - pusă pe seama unor ucigași din rețeaua traficanților de bijuterii din aur -, al cărui cadavru fusese găsit, mutilat de animale, Într-o crescătorie de porci intrată În faliment. Printre hârțoagele pe care le răscoliseră cei ce anchetaseră dispariția lui Foiște și a lui Repetentu se găsise și o pagină - părea scrisă la beție - unde profesorul suplinitor Își arăta dorința de a sfârși În apele Dunării, căci dintotdeauna Îi fusese frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
existau profunzimi și mai mari de descoperit. Ca, de pildă, organizarea petrecerii de lansare la Lucky, cel mai execrabil club de striptease din oraș. Mi-am pus zahăr în cafea și m-am întors la birou. Aveam un munte de hârțoage care amenința să se prăbușească în orice secundă și o listă de telefoane care se apropia de o sută de nume. David făcuse notițe concise în dreptul fiecărui nume, iar, cam în dreptul numărului cincizeci, puteam citi printre rânduri că mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
se află sub aceasta, sau mai exact, Își iau locul Într-una dintre Încăperile care se succed În pământ la niveluri tot mai coborâte În adâncime și care sunt pe drumul spre centrul de foc al pământului, unde toate aceste hârțoage Într-o zi vor sfârși prin a arde. Aici, În odaia morții și a coasei, ar fi imposibil de stabilit un criteriu asemănător cu cel adoptat de acel ofițer al stării civile care a hotărât să adune Într-o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Jenny a lui făceau dragoste În toată bucuria. Se simte asta din respirația senină a prozei lui și din umorul lui. O dată, Însă, pe coridoarele universității, am spus că, după ce te tot culci cu Krupskaia, sfârșești prin a scrie o hârțoagă ca Materialism și empiriocriticism. Am riscat să fiu luat la bătaie și mi-au zis că eram un fascist. Mi-a zis-o un individ Înalt, cu mustăți de tătar. Mi-l amintesc foarte bine, acum s-a ras complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
asta o prevedeam. Și ăsta pretinde că regăsește originea masoneriei În această fugă a templierilor În Scoția... O poveste rumegată timp de două secole, Întemeiată pe fantezii. Nu există nici o dovadă, pot să vă trântesc pe masă vreo cincizeci de hârțoage care povestesc aceeași năzbâtie, copiindu-se una pe alta. Uitați-vă aici, am deschis la Întâmplare: «Dovada expediției scoțiene constă În faptul că până și astăzi, la distanță de șase sute cincizeci de ani, mai există În lume ordine secrete care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
străchini, vede lăcuste pe tăblia patului, faceți trâmbițele acelea să tacă, de unde vine tot sângele acesta... Iar ăilalți Îl vorbesc că bea, că are arterioscleroză... Și dacă o fi fost chiar așa?” „Așa a fost. Citește-l pe Feuerbach, În loc de hârțoagele tale”. „Amparo, se face ziuă”. „Suntem nebuni”. „Aurora cu degetele ei de roza-cruce mângâie blând undele...” „Da, da, s-o crezi tu. Cea care vine este Yemanjá.” „Fă-mi niște ludibria...” „O, ce mai Tintinnabulum!” „Ești Atalanta fugiens a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nițeluș la procesele-verbale! strigă deodată plutonierul, întorcînd spatele primarului. Eu dictez și mata doar să scrii, ca să mergem mai repede. ― Parcă n-am eu destule pe cap! protestă secretarul. Uite colea, câte mă așteaptă! adăugă arătând spre un teanc de hârțoage, cu gâtul însă, căci mâinile îi erau ocupate cu cravata rebelă. ― Servește-mă, domnule Chiriță, că nici eu n-am să-ți rămân dator! stărui Boiangiu cu o imputare amicală. ― Dacă-i așa, iacă, las toate și te servesc, nene
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]