150 matches
-
Nicu Gane” în Fălticeni. 390 CARDAȘ, Constantin 505 1 C.P. Fălticeni, 23.VII.1972 Dragă d-le Dimitriu, Am nevoie de unele date, în legătură cu cei doi Matei Millo. Unul a fost actor 506 și a jucat în travesti în Baba Hârca 507 a lui V. Alecsandri. Altul a fost primar al Folticenilor 508. Sub el s-a făcut piața, vechile trotuare cu dale de piatră, iluminatul orașului cu petrol etc. De când și până când a trăit fiecare? Sunt amândoi din Spătărești? Mihai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
3. Rigmani 3. Rigmany 4. Sansimion 4. Nyaradszentsimon 5. Vadas 5. Vadasd 50. Ogra 1. Ogra 1. Marosugra 2. Dileu Vechi 2. Olahdello 51. Panet 1. Panet 1. Mezopanit 2. Berghia 2. Mezobergenye 3. Cuiesd 3. Mezokovesd 4. Hârtău 4. Hârco 5. Santioana de Mureș 5. Csittszentivan 52. Papiu Marian 1. Dobra 1. Dobratanya 2. Merisoru 2. Bugusalja 3. Ursoaia 3. Urszajatelep 53. Păsăreni 1. Păsăreni 1. Backamadaras 2. Gălățeni 2. Szentgerice 54. Rastoiita 1. Iod 1. Jodtelep 55. Sancraiu 1
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
era atât de sigură că se poate lipsi. El ironizează iubirea (v. Lenina, v. sloganul "Toți aparținem tuturor celorlalți". Comparația batjocoritoare cu Miranda lui Shakespeare, printre altele, îl împinge pe Sălbaticul John la sinucidere. Mama lui John, Linda, este o "hârcă" batjocorită de sălbaticii din rezervație, pe care vizitatorii "civilizați", care o duc înapoi la lumea ei și implicit la moarte), familia (cele câteva rânduri care descriu căminul sunt reci și inspirate). Nașterea e un păcat capital în epoca științei, când
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aproape rușinat. "Veniți în însoritul Prestatyn" e o reclamă strălucitoare pentru o stațiune la mare. Imaginea unei fete frumoase în nisip, cu palmieri și un hotel în fundal, e treptat urâțită de mâzgălelile trecătorilor. Artiști anonimi o transformă într-o hârcă știrbă, sașie, mustăcioasă și indecentă. Concluzia poetului este, "Era prea bună pentru viața asta". Un cuțit o înjunghie în cele din urmă. A doua zi cineva lipește alt afiș. Poate cei care au batjocorit marea, cerul și tinerețea vor fi
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
an a dublat rolul lui Romeo. Din 1928, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, va deveni societar al Teatrului ieșean. Pe scena ieșeană, în direcția de scenă a lui Aurel Ion Maican, a interpretat roluri de succes, precum Vlad din Baba Hârca, Prințul din Heidelbergul din Sevilla sau Hlestacov din Revizorul lui Gogol. Aurel Munteanu a interpretat peste 100 de roluri, fiind un prim amorez foarte solicitat, atât în comedia de salon, pentru care avea o ținută și un anumit farmec, cât
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Plătim haraci padișahului, plocoane Marelui Vizir, peșcheșuri pașalelor, bacșișuri dregătorilor, ciubuc slugilor și odoare cadânelor favorite. Și de-ar fi numai aiasta... 12 Pumnal sau otravă în țintirim Dacă... dacă se scoală din coșciug vreun strigoi și-mi rânjește cu hârca descarnată, de-mi îngheață sângele-n vine și damblagesc pe viață? Șuncile pe boier Cupcici dârdâie mărunt-mărunt, se crucește de apărătură și se trage acana, nu care cumva Doamne ferește! să calce pe vreun mormânt și să stârnească vreun mort mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să dea la iveală valori în domeniul operetei, aproape concomitent cu apariția genului respectiv, sub pana lui Offenbach, la Paris. Așa se face că Alexandru Flechtenmacher la Iași, a creat prima lucrare românească a genului la 1848, opereta -vrăjitorie Baba Hârca, jucată la Teatrul cel Mare din Copou (inaugurat la 1 decembrie 1846), situat în Podul Verde pe locul actualei Universități și care a fost mistuit de un incendiu, după ce câțiva ani, protipendada ieșeană și-a deschis acolo apetitul pentru cuceririle
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
câțiva ani, protipendada ieșeană și-a deschis acolo apetitul pentru cuceririle noi în creții , urmărind importante trupe străine și creații naționale: uverturi, vodeviluri și operete românești. Talentul lui Matei Millo (autorul textului care a interpretat în travesti dificilul rol Baba Hârca), a facilitat popularizarea noului gen, apărut în pas cu moda. Apoi după succesul de la 8 martie 1880 cu opera comică românească Olteanca, Eduard Caudella stimulat și de succesele repurtate de alți colegi, a compus tot la Iași, și prima operă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
A primit mereu roluri principale în cutezantele încercări ale Teatrului Național (din perioada interbelică) de a juca și spectacole muzicale. I se potriveau nespus numai roluri de gingașă copilă (datorită fizicului plăcut și staturii adecvate)! Astfel, a jucat în Baba Hârca pe text de M. Millo, Sâziana și Pepelea de V. Alecsandri, dar mai ales în rolul Luluța din Chirița în provincie, prima operetă românească a lui Alexandru Flechtenmacher, rol interpretat de zeci și zeci de ori! Soprana, cu glas de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
noaptea de Înviere, când bat clopotele bisericii din cartier, Casa roșie se umple de lilieci și alte făpturi de noapte, care țipă și fac tărăboi, într-o sărbătoare a lor. Se mai spune că, uneori, la fereastră, se vede o hârcă, un craniu, din orbitele căruia iese o lumină verde. Când treci pe lângă Casa din Strada Casei, îți vine să-ți faci cruce, să spui Doamne-ferește, dar se zice că nu poți ridica mâna și că limba ți se împletește. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
templul pacinaților Ce scot la morți arterele Ce cade în ruine. Și hîrcele uscate. Aci se fierb și oasele În vase aurite, Aci s-adun frumoasele Când nu mai sunt dorite. Iar liliecii nopților Ce au aicea locul - Ascunși în hârca morților - Umblau să stingă focul. O flacără misterică Dă palidă lumină; Iar stâlpii în biserică Păreau că se înclină. O babă ce oroarele Uscaseră în lume Tot răscolea vulvoarele, Șoptind încet un nume. Intriga poemului e bizară și în definitiv
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
biserică Păreau că se înclină. O babă ce oroarele Uscaseră în lume Tot răscolea vulvoarele, Șoptind încet un nume. Intriga poemului e bizară și în definitiv de ordin secundar. Remarcabilă e la un moment dat, când Mihnea bea dintr-o hârcă, o mișcare haotică, o sarabandă de duhuri, adică o "danse macabre", notată cu mare simț al sonurilor hîrjiite și repezi, al dinamicei colosale și noroase. Baba deschide seria blestemelor în poezia noastră: "Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vine verzi ca fierea, Cu unghiile vopsite-n fapte. Nocturnele sunt pentru ochi mai curând decât pentru urechi: Luna e o pată de sânge, stelele picături de apă aburite pe geamul cerului. Stelele sunt note de muzică. Luna e o hârcă de mort pe o pernă de catifea aurie. Luna e un solz de pește... Și nu vezi, se apropie! Cine se apropie?... A-oo... A-uu... A-aa!... Figurile de ceară conțin metafore în serie într-un fericit joc de artifiții: Amurg
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în localitatea Pitești, județul Argeș, România, cu domiciliul actual în S.U.A., 9000 E. Speedway Blvd., Apt. 3202. Tucson, AZ 85710, cu ultimul domiciliu din România în Pitești, Str. Victoriei bl. A2, sc. B, ap. 11, județul Argeș. (96/2006) 7. Hîrcă Marius-Andrei, fiul lui Hîrcă Marius-Dănuț și Maria, născut la data de 18 decembrie 1985 în localitatea Beiuș, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Wien, Schțnbrunnerstr.22/26, cu ultimul domiciliu din România în tei, str. A. Mureșanu
HOTĂRÂRE nr. 999 din 28 august 2007 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191113_a_192442]
-
Argeș, România, cu domiciliul actual în S.U.A., 9000 E. Speedway Blvd., Apt. 3202. Tucson, AZ 85710, cu ultimul domiciliu din România în Pitești, Str. Victoriei bl. A2, sc. B, ap. 11, județul Argeș. (96/2006) 7. Hîrcă Marius-Andrei, fiul lui Hîrcă Marius-Dănuț și Maria, născut la data de 18 decembrie 1985 în localitatea Beiuș, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Wien, Schțnbrunnerstr.22/26, cu ultimul domiciliu din România în tei, str. A. Mureșanu bl. 15, sc. D
HOTĂRÂRE nr. 999 din 28 august 2007 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191113_a_192442]
-
Gorj 33. LACTIS Iași 34. DIRECT LINE INOX Cluj 35. SIBIANA Sibiu 36. RAR��UL Suceava 37. MILKCOM Covasna 38. PAULACT Harghita 39. PRIMULACT Harghita 40. LACTA Giurgiu 41. GORDON PROD Harghita 42. LACTATE Harghita 43. ROUA BUCERDEA Albă 44. HÂRCO Sibiu 45. MAMY S LACTATE MOLKEREI Sibiu 46. ALBALACT Albă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── INDUSTRIA ZAHĂRULUI ȘI A PRODUSELOR ZAHAROASE ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. ZAHĂR Buzău 2. ZAHĂR, Bod Brașov 3. ZAHĂR, Liesti Galați 4. BETA, Țăndărei Ialomița 5
CONTRACT DE MUNCĂ nr. 81 din 20 ianuarie 2006 (*actualizat*) la nivelul ramurii industriei alimentare, a bauturilor şi tutunului pe anul 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
NUTRILACT Gorj 33. LACTIS Iași 34. DIRECT LINE INOX Cluj 35. SIBIANA Sibiu 36. RARĂUL Suceava 37. MILKCOM Covasna 38. PAULACT Harghita 39. PRIMULACT Harghita 40. LACTA Giurgiu 41. GORDON PROD Harghita 42. LACTATE Harghita 43. ROUA BUCERDEA Albă 44. HÂRCO Sibiu 45. MAMY S LACTATE MOLKEREI Sibiu 46. ALBALACT Albă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── INDUSTRIA ZAHĂRULUI ȘI A PRODUSELOR ZAHAROASE ──────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────── Nr. crt. Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ───────────────────────────────────────────��──────────────────────────────────── 1. ZAHĂR Buzău 2. ZAHĂR, Bod Brașov 3. ZAHĂR, Liesti Galați 4. BETA, Țăndărei Ialomița 5
CONTRACT DE MUNCĂ nr. 81 din 20 ianuarie 2006 (*actualizat*) la nivelul ramurii industriei alimentare, a bauturilor şi tutunului pe anul 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
Național, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca", prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher, Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
în anul 1913, care înfățișează o țigancă bătrână, care la prima vedere are o imagine hidoasă, dar care în final cucerește privitorul cu atitudinea ei datorată privirii pline de inteligență. Baba are dinții ieșiți în afară, este încovoiată - similar Babei Hârca a lui Matei Millo - și încotoșmănată cu zeci de bulendre ține o lulea în mână. Un loc aparte îl are pictura denumită "Aglaia", realizată în anul 1907 și alte replici ulterioare. "Aglaia" nu a fost o nomadă, ea locuia în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
o capacitate de circa 1.450 ml (la adulți). Scheletul capului sau masivul scheletic cranio-facial este un ansamblu de oase ale craniului (în latină "ossa cranii") și ale feței (în latină "ossa faciei") cunoscut și sub numele de "țeastă", "scăfârlie", "hârcă" sau "cap". Cel din urmă termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. Cu toate acestea, în alte domenii cum ar fi embriologia sau biologia, craniul este considerat ca fiind
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
se numără printre puținele țări în care opereta are o puternică și valoroasă tradiție. Începând cu anul 1830, în principalele centre culturale ale țării, viața artistică era dominată de vodevil - formă a teatrului muzical. Anul 1848, prin succesul lucrării "„Babă Hârca”" de Alexandru Flechtenmacher, este considerat anul nașterii operetei românești. La București, Iași și Craiova, pe librete scrise de Vasile Alecsandri, Matei Millo, Costache Negruzzi sau Eugeniu Carada, compozitorii Alexandru Flechtenmacher, Ioan Wachmann, Eduard Wachmann și Karl Theodor Wagner au compus
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Rigoletto", "Trubadurul", "Ernani"), de Gaetano Donizetti ("Lucia di Lammermoor", "Maria de Rohan"), Gioachino Rossini ("Bărbierul din Sevilla"), Vincenzo Bellini ("Norma", "Somnambula") și Charles Gounod ("Faust", "Sapho"). A abordat și repertoriul național, dirijând din Eduard Wachmann ("Lipitorile satului"), Alexandru Flechtenmacher ("Baba Hârca", "Cinel Cinel"). A realizat și o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești. Mormântul muzicologului Eduard Caudella, aflat în Cimitirul Eternitatea din municipiul Iași, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Iași sub nr. 1574 cu codul .
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
succes roluri comice, în melodrame, în scenetele lui Vasile Alecsandri. Puținele mărturii documentare din acea perioadă ni-l prezintă ca interpret în opera românească Papelka de K.T. Wagner (în rolul Căpitanului, jucând alături de Maria Teodorini, Costache Serghie) și în Baba Hârca. Portretul actorului Ion Vlădicescu este ilustrat cu mult talent de către Petre Sturza: Alexandru Vlădicescu (1842-1903) a făcut parte la început din trupa lui Mihail Pascaly. Din 1864 și-a alcătuit el însuși o companie teatrală intitulată "Fanny Tardini - Vlădicescu" cu
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
solicită prezența unor mari dirijori și compozitori ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent în Craiova între anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrăjitorie - "Baba Hârca", melodramă națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte " Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
clădirea fiind cunoscută și sub numele de Teatrul de Operă. Pe scena teatrului au fost reprezentate pentru prima dată piesele lui Vasile Alecsandri având-o ca personaj principal pe Coana Chirița precum și, la 26 decembrie 1848, prima operetă românească, "Baba Hârca", libretul fiind scris de Matei Millo iar muzica compusă de Alexandru Flechtenmacher. Pe scena acestui teatru au fost jucate piese de teatru, opere și operete în limba română sau franceză de către trupele teatrale din Iași sau numeroasele trupe române sau
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]