450 matches
-
realitate, spiritul critic și justițiar al lui Dan Orghici îmbracă forma artistică a pamfletului, operând benefic cu umorul. Haiducul este una din piesele incitante ale autorului. Este vorba, desigur, despre „Haiducul modern”, care: „are la dispoziție sălile de fitness”, „ține hățurile cailor putere ce pun în mișcare o limuzina (fără T.V.A.)”, „se ia la trântă cu legea ( ... ) o și învinge, ciupind de unde se poate și de unde i se dă locul”.„Haiducul modern ( ... ) ia de la stat ( ... ), înfruptându-se ( ... ) din despăgubirile date
DAN ORGHICI, FUMURI DE PALIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351250_a_352579]
-
se facă o armonizare între cal și driver. Primul antrenament a început prin plecarea într-un fel de excursie spre satul Dârvari pe drumuri pietruite care puneau la încercare și calul dar și driverul. Imediat după ieșirea din șoseaua națională hățurile i-au fost încredințate lui Suman. De acum acesta avea să afle adevăratul scop al acestei plimbări. Băiatul timorat până acum parcă își câștigase curaj. Pe contabilul Nistor îl cunoscuse mai îndeaproape de la niște vânători oarbe la iepuri și fazani
SUMAN DRIVER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351572_a_352901]
-
complacerii în păcat, patimă, boală și suferință. Alegerea grâului de neghină nu este un lucru deloc ușor. Conștientizarea permanentă și neîncetată a prezenței tale pe lume, în fiecare moment și clipă este pusă la încercare de dorința de a lasă hățurile sorții din mâni și a conecta ”pilotul automat”. Îi dai voie să preia controlul, ai deconectat discernământul și ti-ai declinat responsabilitatea pentru cele ce se întâmplă. Până la urma este alegerea omului, însă mare atenție la toate riscurile, urmările și
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
goană, Ce denumesc iubirea "toană", Dar cei ce știu a dărui Iubire, veșnic, nu o zi, Biciuiți peste trup, legați... Suntem puțini, însă curați. Voi, cei ce, încă, mai iubiți Pe-această lume, huiduiți Și biciuiți de realiști, Luptând cu hățuri, optimiști, Pe pajiștea înfloritoare, Veți mângâia raza de soare, Nu vă lăsați sălbăticiți! Iubiți curat, veți fi iubiți! Referință Bibliografică: Iubiți curat, veți fi iubiți! / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie 2011. Drepturi
IUBIŢI CURAT, VEŢI FI IUBIŢI! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355401_a_356730]
-
Toată lumea știe că munca este IZVORUL bunăstării, dar cine și-a umplut ulciorul din răcoarea ei fierbinte? Deși vecinul, într-o stare de iritare, își mângâie vecinul cu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurile și să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
Sub presiunea lui, luăm, la un moment dat, un autobuz ca la prima stație să ... coborâm. Totul impresionează: de la coloanele cu capiteluri corintice, Victor Emmanuel însuși, scări, fântâni, mormântul Ostașului necunoscut, călare, până la cele două cvadrige, cu zeița Victoria la hățuri, cocoțate pe extreme. S-a folosit, din plin, marmură albă de la Botticino (Brescia). Ai ce vizita și admira pe o suprafață de 135 m lungime și 70 m lățime. Pe acoperiș ajungi cu liftul. Înălțimea în punctele maxime, aripile zeiței
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
la brigadă un tip, și vine la nea Nicolae cu un bilet că trebuie să meargă la o altă brigadă aproape de Urlați, adică vreo 10-12 km. Nea Nicolae știind regulile îl înhamă pe Cezar la șareta și îmi încredințează mie hățurile. Șeful cu care mergeam îl încredințează pe grăjdar că mă va ajuta în misiunea mea. Trebuia să mergem pe drumul național dinspre Ploiești spre Mizil. La ieșirea din Valea Călugărească au început să treacă pe lângă noi o coloană de autocamioane
ARMĂSARUL CEZAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370865_a_372194]
-
amplificând spaima celor din sanie, cărora inimile li se urcaseră în gâtleje. Lică și Arapu arătau cu degetul în față, gâjâind : îîî! Îîî! Îîî! Neamțul nu mai trebuia să agite felinarul. Îi tremura suficient mâna. Și domnului Ionescu îi tremurau hățurile în mâini, agitând fără voie caii. Cu fălcile încleștate reuși totuși să bâlbâie : -Trââ...trââ..gii...Li...li...căă! Idee total absurdă. Lică putea împușca, fie pe Tudorel, fie armăsarii. Dar, cine mai gândea în clipele ălea?! Apoi, armăsarii au
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
dar bine nici atât. • Moșhe rabeinu a fost singurul evreu care s-a văzut cu Dumnezeu. De atunci așteptăm și alte întâlniri, fără șanse de împliniri. • Viața își schimbă adesea culorile; când e rozalie, când e cenușie. • Societatea te ține în hățuri, să nu pici în negrele ei găuri. • Ne place să plângem și din fălci să strângem. • Omul vrea totdeauna mai mult decât are și cât încape în buzunare. Prostia circulă în lume de parcă ar fi o stea cu renume. • Nu
GÂNDURI REBELE (46) ��' AFORISME (19) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369551_a_370880]
-
de-ale gurii din mâna Firicăi și se urcă pe scândura de lemn acoperită c-o scoarță învechită și spălăcită de vreme. Apucă biciul de codiriște și-și îndemnă caii cu un plescăit din buze și cu o smucitură de hățuri. Curând zgomotul roților se pierdu în răcoarea dimineții pâcloase ce coborâse în acest sfârșit de august. Firica îl urmă, apoi închise poarta și intră în casă. Drumul, ceața și liniștea dimineții îl predispunea la moțăială. Numai hurducăiala drumului pietruit îl
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
jos. Apoi le făcu semn nemților să se urce. Aceștia încă ezitau. - Urcați, la mama dracului!, o dădu Vasile pe românește. Vin bolșevicii nătărăilor!, mai zise arătând cu automatul spre spate. Înțelegând nemții se urcară bucuroși. Unul din ei, apucă hățurile întinse de Vasile dând să îndemne caii la drum. - Păcat de tine, bre Vasile!, zise Toader cu amărăciune. Unde crezi că ai să ajungi? - Lasă gura dobitocule!, se răsti Vasile îndreptând automatul spre Toader. Acesta îl privi nemișcat. Unul dintre
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
acolo, dacă or mai fi zile... Răsfățul de la Ismail era ceva minor. Îmi amintesc cu multă căldură în suflet de bunica, de colțunașii făcuți cu atâta pricepere de mâinile ei... de nopțile când mă întorceam cu harabaua de la cosit, cu hățurile în mână, bunicul cu ai săi cai cumpărați pe sprânceană de la nemții de la Șaba, unchii și mătușile mele lăudându-se cu ,,ruda de la oraș”, cu verișoarele și verii mei ,,de la țară”, gata să-mi intre în voie, de zilele petrecute
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
poftesc să urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert închisese portiera trăsurii, vizitiul struni hățurile și trăsura porni nebună pe caldarâmurile orașului. - Lasă, vă arăt eu vouă! fuseseră auzite ultimele cuvinte ale lui Albert. * Liniștindu-se cu greu în urma acestui episod foarte neplăcut, Alice simți din nou dorința de a fi mai comunicativă cu Karl
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
la un spectacol, ca la un străin care mi-a poposit, o clipă, pe retină .- Deși mieroasă, nu vreau să pactizez cu ea, în ruptul capului!. Nu vreau să mă las furată de farmecele -i îndoielnice nici să-i accept hățurile. Chiar dacă-s de argint! Fără căpestre! Azi am de gând să-mi deșeuez caii. să le dau jos căpestrele, să nu-i mai țesăl! să-i las să-și aleagă pajiștea, și nici măcar să nu-i supraveghez când pasc. Doar
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353717_a_355046]
-
un spectacol, ca la un străin care mi-a poposit, o clipă, pe retină .- Deși mieroasă, nu vreau să pactizez cu ea, în ruptul capului!. Nu vreau să mă las furată de farmecele - i îndoielnice și nici să-i accept hățurile. Chiar dacă-s de argint! * Cuvintele Cuvintele cădeau grele și rare între noi. Ca bolovanii cădeau cuvintele. Ne ascundeam de ele în hăurile adânci din noi, ca să nu ne strivească. Rare și grele cădeau Cuvintele. Referință Bibliografică: Lucia Bibarț- vol. Șuvițe
LUCIA BIBARŢ- VOL. ŞUVIŢE ŞI IRIŞI , 2013 de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353713_a_355042]
-
care nu pot scăpa nicicum ! ). Cred că am ațipit un pic, fiindcă mă trezesc speriat. O visasem pe Ingrid cu pruncul în brațe, țipând și implorându-l pe Voquin să n-o arunce la rechini. Îl iau pe Allan de hățuri. Ne oprim la un izvor cu apă limpede și rece, bem pe săturate, apoi ne continuăm coborâșul spre Château noir. Dvid mă așteaptă cu o cafea fierbinte, iar telefonul dă semne de nervozitate. - De ce naiba nu răspunzi ? recunosc vocea inconfundabilă
DRUMUL APELOR, 47 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354232_a_355561]
-
Toate Articolele Autorului ,, C A L U L” Mai pune-mi căpăstrul și lasă-mă-n brazdă, Nu-mi trebuie băț la,,heirup”. . . Și lasă-mi mâncare mai multă la gazdă, Mai trag, până ștreangul îl rup!. Nu-mi trebuie hățuri, nici bici pe spinare, Nici ,,sfinți” ce din umbră, pândesc. Mi-e frică de TATĂL. . .și-a lui supărare, Cât puii mei scumpi, îi iubesc!. Iar când Maricica, iubita-mi soție, Iar pleacă, mă ia disperarea . Cu gândul acasă, îmi
CALUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354579_a_355908]
-
Toată lumea știe că munca este IZVORUL bunăstării, dar cine și-a umplut ulciorul din răcoarea ei fierbinte? Deși vecinul, într-o stare de iritare, își mângâie vecinul cu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurile și să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
în Biserica mea Sfântă Domnul în cer are doar scaunul său Ochii Lui pe sărac îl privesc la rău Cum fiarele patimii îl descântă Va ploua peste păcătoși cu lațuri Foc și pucioasă suflare de vifor Caii sălbateci zburdă fără hățuri Că drept este Domnul și dreptatea Sa Deschide-n suflete nesecat izvor Și fața Lui zidește-n inimi casa PSALMUL 11 Cel necuvios din adevăr scade Limba cea plină de mândrie pierde Cum seceta usucă lanul verde Buza vicleană în
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza efortului și a grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Mangalia, făcând punte de legătură în comuna 23 August cu cele ce mergeau spre Constanța. Hurducându-se prin denivelările șoselei județene, molotovul își vedea de drumul său sinuos, iar nea Cârâc tot trăgea de volan să nu-l scape din „hățuri” în șanțurile de pe ambele părți ale șoselei. Cei doi tineri se tot înghesuiau unul în celălalt, iar Săndica, aflată între cei doi bărbați, îmbrăcată într-o fusta scurtă, lăsând la vedere două picioare frumoase, cu pulpele apetisante, mereu cădea peste
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. I TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360330_a_361659]
-
nume după culoarea sa Suru, astfel că mica șaretă părea o jucărie pentru el. După ieșirea din oraș drumul de pământ cu mici insule de prundiș era uscat și pe alocuri moș Lică îl îndemna pe Suru la trap. Ținea hățurile în mână cu un fel de mândrie și siguranță. Moș Lică era îmbrăcat de data asta într-un costum de stofă englezească cu vestă și un fel de pardesiu de credeai că este director de bancă! Era un bărbat prezentabil
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
scoțând abur pe nări și eu, o biată mogâldice în spate la fundătoare. A oprit omul sania unde avea treabă, a vorbit cu o femeie care ieșise tare înfofolită iar eu neastâmpărat, m-am ridicat în picioare. A smucit omul hățurile îndemnându-și armăsarul iar eu m-am înfipt scurt cu capul în zăpadă, că mi-a trosnit zdravăn șira spinării. Altădată m-am lovit mai tare la genuchiul stâng că și acum calc mai blând cu stângul și ceva mai
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
te arunci, cu patimă, în brațele aceluiași tătuc de ocazie, cu vechile lui trucuri perverse. Pentru că Europa nu are granițe, crezi, ci e mai degrabă o stare de spirit. Trăiești sub efectul tare al unor narcotice autoinduse. Pentru că, odată scăpate hățurile rațiunii și desființate hotarele bine stabilite ale cuviinței, care te păzeau de loviturile vieții, realitatea doare, doare insuportabil. Cum poți să le explici unor aparatcici orbi că derapajele tale au început de când nu mai ai chef să înveți participiul coniunct
Ministerul care ne scoate limba. Limba latină () [Corola-blog/BlogPost/338317_a_339646]
-
înalte, proaspăt văruite. Era ultimul drum. Bătrânul coborâ cu grijă sprijinându-se cu o mână în coada furcii. Două porți masive susținute în tărași de salcâm se urniră zgomotos din loc invitând surul în arie. Puiu, fără a mai aștepta îndemnul hățului, se strecură grăbit în ogradă. Un trârâit prelung, poruncitor îl impiedică să-nainteze. Stăpânul se apropie de coșar ridică cu o proptea sârma de rufe ce-atârna de-a curmezișul drumului, apucă de căpăstru calul conducându-l cu grijă printre
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]