206 matches
-
lui Shakespeare: Mult zgomot pentru nimic. Cu toate acestea, regizorul face istoria unui caracter pe durata a șapte zile, înfățișînd deopotrivă regina și omul, autoritatea care reprezintă Marea Britanie și o femeie care are propriile sale idiosincrazii, propriile blocaje maniacale, propriile habitudini. Încă de la prima întîlnire, prim-ministrul este confruntat nu doar cu protocolul înfățișării sale la curte, ci și cu o sensibilitate aparte și cu o inteligență vie și ironică. Remarcabilă este în interpretarea pe care Helen Mirren o dă personajului
Farmecul discret al monarhiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9711_a_11036]
-
ordine era normalitatea. Se putea duce, după cumpliții ani ai dejismului, o existență tihnită și modestă, într-o ambianță cu puține ispite/oferte, preponderent statică. Gazdele Povestitorului aparțin acestei categorii, de mare răspândire, vizita ar pluti pe dulcile aripi ale habitudinii, dacă n-ar întârzia Dora, persoană cunoscută și apreciată de Povestitor și cândva iubită cu patimă de Victor, amicul Povestitorului. întârzierea acesteia neliniștește, absenta, femeia superioară, de soi autoritar, măritată cu un chirurg celebru, nu dă nici un semn de viață
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
teatrul absurd, nonsensul pare să țină loc de orice fel de transcendență, limbajul își abandonează rolul de vehicul al sensului, devenind, prin forța lui extraordinară de a șoca, un instrument redutabil în lupta împotriva inerției, a narcotizării conștiințelor și a habitudinilor anchiloza(n)te. Personajele monologhează chiar atunci când lasă impresia că ar dialoga; fiecare își exhibă cu o nonșalanță sfidătoare, obsesiile, ideile fixe, anxietățile rămânând complet opac la reacțiile celuilalt; Tom, Felix, Tony sunt în fond "omuleți de sticlă", fantoșe, marionete
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
după un calcul al ei, de acumulări tăcute: pentru a se da brusc în vileag, acum, într-o explozie vivace, de tinerețe. Cygnus, care nu moare Surpriză, poate, însă nicicum contrasens supărător, care să tulbure confortul muzicienilor, tihnit înscriși în habitudini operaționale, - căci, iată, cei mari au intuit-o precum o cristalizare a meșteșugului însuși, un componist de talia lui Brahms recomandînd ca indicații precise de tempo, vivace de pildă, să nu fie traduse în execuție decît pe jumătate. Dietrich Fischer-Dieskau
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
și nu mai trimit la Europa liberăť". Au urmat arestarea și anchetarea nemaipomenitei insurgente. Fără a fi de prea lungă durată, recluziunea a avut duritățile și "poezia" sa negativă. Doina Cornea trăia nostalgia măruntei normalități ce i-ar fi redat habitudinile zilnice: "O generoasă pată de lumină pe covor... Cît n-aș fi dat, acolo, pentru o suprafață - fie și numai de un centimetru pătrat, iluminată de razele soarelui! Cît n-aș fi dat doar pentru cîțiva centimetri pătrați de geam
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
în vîrstă) care nu au avut șansele lor, dar care le sînt, cum se spune, azi, "șefi și șefuleți". Nou-veniții turbură! Aducînd gîndire nouă în diverse domenii - în teoriile literare și lingvistică, în predarea unor limbi străine - "jenează" metode și habitudini vechi, autohtone. De unde, tendința spre marginalizare a celor ce ar putea avea multe de spus și de făcut. De aceea recunoașterea titlurilor de studii străine în România, pune - și această formalitate - probleme: se procedează cu multă încetinire. Alte asemenea fenomene
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
Z. Ornea Cine ar fi crezut, cunoscîndu-i firea și habitudinile, ca filosoful Emil Cioran și-a ținut un jurnal? Mai ales că, citindu-l, dai de o însemnare, în care scrie: "Să-ți ții un jurnal înseamnă să-ți mărturisești neputința de a-ți organiza gîndurile. E caracteristic pentru un
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
încît, la începutul anilor șaizeci, abandonase și cafeaua și țigară. Și orice tentativă de reluare a "drogurilor" tot îi dăuna bolilor, fiind obligat să sisteze totul. Dar cum să lucreze, totuși, fără aceste adjuvante care îi intraseră de mult în habitudine? Poate și, de aceea, întîlnim, în Caiete, adesea mărturisiri că sînt luni de cînd n-a mai scris un rînd. Sigur că la această inactivitate cronicizata contribuiau nu numai avatarurile fizice ci și felul lui de a fi și a
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
caracter complementar. Din punct de vedere social, conceptul e surprins în balansarea sa între integrarea și solitudinea individului. Firește, ridicolul e o funcție eminamente a relației. Ia naștere ca o încălcare a bunei conviețuiri, a unei paradigme comunitare, a unor habitudini generale, semnificînd jena sau rușinea pentru un gen de acte voluntare sau involuntare care se proiectează nefavorabil pe cadranul percepției comune. Dar există și un ridicol (înscenat, e drept) al solitudinii pe care-l ilustrează cinicul: „El se raportează, joacă
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
bicicletei mele, pe care lunecam juvenil pe line asfalturi, i se spărsese un cauciuc, lumină se făcu, înțelesei. Era clar că în sfintele zile de sărbători o schimbare se petrecea în viața vechiului pieton al cotidianului, răsfățat de încarnate obiceiuri - habitudini în limbajul care se respectă. Așa cum se produce un șoc în existența celui ce-și prepară singur cafeluța la spirtieră și e trecut pe ness în plic, ori i se pune în farfurie, în locul șnițelului mustos, o fiertură de soia
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
analizat în limba română: “recuperăm, cu distanțarea necesară, un moment de criză diabolizat cu ușurință, dar imposibil de evacuat din trecutul nostru” - mai ales că “antioccidentalismul, obsesia complotului omniprezent sau antiintelectualismul - mari motive ale discursului jdanovist - proliferează și astăzi, ca habitudini, în viața publică și în imaginar”. Perioada de referință este 1948-1962, autorul concentrându-se asupra discursurilor care definesc (după distincția lui Alexandru Zub) dejismul - în plan politic - și rollerismul - în plan istoriografic. Ca metodă declarată, autorul preferă școala franceză de
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
atâția poeți care și-au pierdut suflul, s-au muiat, acomodându-se, conformându-se, aderând la convenții și la ei înșiși - nu ți-ai domolit elanul negru al destrucției. Ai riscat fără încetare, ai aruncat în criză categorii, precepte și habitudini critice, ai călcat în picioare interdicții, ai ultragiat și blasfemiat, și ai pășit cu o sumbră indiferență peste mormanele de gunoi ale bunului-simț estetic: „Și peste toate acestea trăiesc eu/ Aprinsă, rănită, mereu”. Acest fel de a înțelege fapta poetică
Dragă Angela, by Eugen Negrici () [Corola-journal/Journalistic/5394_a_6719]
-
a acestui text era aceea că orice relație socială, chiar și cele de dragoste sau de prietenie, se bazau pe un pact tacit. Părinți, fii, soți, iubiți, prieteni, frați ajung, fără s-o spună explicit, la înțelegeri asupra conduitei lor. Habitudinile consfințesc aceste acorduri. Dacă cineva nesocotește contractul stabilit, dacă cineva se comportă altfel decât o făcuse până atunci, își încalcă promisiunea, adică înțelegerea. Dreptul se întemeiază pe raporturile umane. Sau cel puțin așa gândeam pe atunci. Din copilărie mă interesa
Alonso Cueto - Ora albastră by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/5993_a_7318]
-
globală a semantismului” specific poeziei (Ștefan Stoenescu), care „se transferă osmotic prin toți porii” (p. 8), iar nu printr-o „mecanică însumare”. O continuă artă poetică îl muncește toată viața pe acest autor străin de sclerozare, de instalarea comodă în habitudini, care visa la: „Cuvântul strict, precis dar nu pedant,/ Consorțiul total dansând laolaltă” (Patru cvartete, p. 409). Cuvântul ideal reprezintă și întoarcerea spre o simplitate transfigurată, renăscută din cenușă: „Repede-acum, aici, acum, mereu -/ O condiție de totală simplitate (...) Și totul
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
și nu mai trimit la Europa liberăť". Au urmat arestarea și anchetarea nemaipomenitei insurgente. Fără a fi de prea lungă durată, recluziunea a avut duritățile și "poezia" sa negativă. Doina Cornea trăia nostalgia măruntei normalități ce i-ar fi redat habitudinile zilnice: "O generoasă pată de lumină pe covor... Cît n-aș fi dat, acolo, pentru o suprafață -fie și numai de un centimetru pătrat, iluminată de razele soarelui! Cît n-aș fi dat doar pentru cîțiva centimetri pătrați de geam
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
un traseu epic în care biografia și sfârșitul tragic al eroinei amână să fie pe deplin lămurite. În general, oamenii aceștia din Est asupra cărora se concentrează romancierul și care bat la porțile Occidentului prosper vin spre Hotel Europa cu habitudini ciudate și fragmente dintr-un trecut apăsător ce continuă să-i bântuie. Mafia rusească și temutul KGB, brava Securitate națională, cu membrii ei de rețea ba dezactivată, ba recompusă, turcii, bulgarii și albanezii care s-au infiltrat pe piața prostituției
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
lumea codificată sub impactul gîndirii abstracte. La primul nivel al percepției, la acela retinian, grafica lui Sasha Meret este una de factură decorativă, o construcție de planuri cromatice mari și de semne integrate în serii repetitive, ușor inteligibilă dincolo de orice habitudine culturală instaurată prin specificități superficiale și prin atît de seducătoarea culoare locală. Ea pare o reacție eficientă, tipică pentru lumea în care autorul trăiește, în fața așteptărilor comode ale mozaicului cultural din care se compune, atît pe orizontală, cît și în
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
se arată a nu fi decît pedanteria. O pedanterie cursivă, de o ținută elegantă, aproape fără cusur, dar nechibzuită și imperioasă ca orice exces, roasă de ambiția de a transforma ocaziile ivite în pretext și în teren de desfășurare pentru habitudini ale raționării care scapă autocontrolului". Rodul rebarbativ de "filozofeme" și "mediteme", vizibil mai cu seamă în Interval, n-ar reprezenta decît o "veritabilă plantație de cuie, cum ar spune un poet". După ce lui Augustin Buzura i se consemnează "progresele", criticul
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
pentru lumea codificată sub impactul gîndirii abstracte. La primul nivel al percepției, la acela retinian, grafica lui Meret este una de factură decorativă, o construcție de planuri cromatice mari și de semne integrate în serii repetitive, ușor inteligibilă dincolo de orice habitudine culturală instaurată printr-un specific superficial și prin atît de seducătoarea culoare locală. Ea pare o reacție eficientă, tipică pentru lumea în care autorul trăiește, în fața așteptărilor comode ale mozaicului cultural din care se compune, atît pe orizontală, cît și
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
biografiei sale, purtînd stigmatele universului abandonat în favoarea ficțiunii. Avem a face cu încercări de reîntoarcere la primordialitate, de-o impresionantă pregnanță psiho-fizică. Urmărit de spectrul naturii, Creangă încearcă, instinctiv, a-i recupera elementele după care tînjește în mod măcar subliminal. Habitudinile sale sînt pantagruelice. G. Călinescu pune în evidență voluptatea ieșită din comun a scriitorului în legătură cu hrana: El mănîncă o dată zece ouă, o strachină de prune, o oală de porumb fiert, doar pentru deschiderea poftei de mîncare, cu acea plăcere de
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
acest sens: pe măsura prezentării materialului investigat, se fac tot mai multe comparații, se trag paralele, apar teze și ipoteze. Studiul devine "o dezbatere selectiv-comparatistă", care susține perenitatea - și modernitatea - artei romantice "la nivelul ideilor, imaginilor și ipostazelor, dincolo de canoane, habitudini și prejudecăți literare". Concluzia se impune fără echivoc: cartea Corneliei Cîrstea reprezintă o exegeză exemplară a romantismului, atît prin confirmarea valorilor ontologice, estetice și cognitive ale romantismului, cît și prin faptul că, axată, în mod programatic, pe coordonatele tematologice sau
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
era vitezei și a imediatului (mediat), e-cărțile transformă radical distanțele dintre autor și cititor, facilitînd în primul rînd accesul direct la lectură. De aici se naște întrebarea: cartea virtuală modifică modul de a scrie literatură sau se limitează la habitudinile de lectură? Înclin să fiu de acord cu Nora Vasilescu (Agora on line) în acest punct: pe termen lung, literatura va suferi mari transformări, dar noi nu vom apuca să le vedem. "Arta pentru internet" mai are pînă să devină
Poezie și proză pe Internet by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/15350_a_16675]
-
amenințări dintre cele mai terifiante. Nu-mi amintesc să fi beneficiat de o singură susținere în presă sau în lumea politică. Nu era vorba despre o prognoză cu pretenții științifice, ci mai curând despre o estimare a profunzimii tarelor și habitudinilor sociale sădite în oameni de jumătate de secol de dictatură, a tăriei prejudecăților și mentalității, formate de o prelucrare ideologică pe cât de sistematică, pe atât de ingenioasă. Știam că toate acestea au o reziliență tenace, ceea ce mă făcea să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
primul moment m'a uluit felul cum se manifestă senhor Perdigăo... ca lusoromân: o impecabilă stăpânire a limbii noastre, la paritate cu cea a idiomului matern; cunoașterea în profunzime a ambelor culturi; abordarea erudit-antropologică, dar și empatic-umană a mentalităților, tradițiilor, habitudinilor, chiar și a particularităților zonale din cele două țări. Explicația ar fi că destinul l-a adus în situația de a-și trăi în România anii de liceu și de studenție. Însă, dacă nu și-ar fi asumat din voință
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
într-o casă cedată copiilor, de leafa și de veniturile sale nu se putea atinge nimeni. Șederea cu copiii era, nu-i vorbă, o afacere pentru el, căci cu bani puțini avea o pensiune confortabilă. Dezagrementul îl constituia numai stricarea habitudinilor. Așa fiind, de data aceasta Hagienuș se ținu tare multă vreme, locuind la minister și luând masa de foarte multe ori prin grădini de vară, cu G. Călinescu prietenii care îl invitau spre a afla de la el "cum a fost
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]