207 matches
-
ce ne vorbi, prelungind dincolo de zidurile clubului halucinația jocului". Prăbușirea protagonistului devine certă abia când realul, acest real al voluptoasei adânciri în viciu, se contopește total, în ochii halucinați ai tânărului, cu visul în care i se prelungesc angoasele și habitudinile. Într-o obișnuită seară la club, îl revede pe omul din vis, însoțit de acelasi câine care îl fixează halucinant. Pretextul folosit de acestă știindu-l bibliofil pasionat, ar vrea să îi arate singurul rest de avere, colecția de cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în raport cu puterile hegemonice europene de mai târziu, explică în parte stările conflictuale apărute, se pune în mod firesc întrebarea care era mobilul acestor disensiuni cu puterea otomană, în contextul existenței unei matrici culturale comune cu civilizația turcă (religie comună, alfabet, habitudini sociale, concepții și mod de viață). Pentru o atare explicație trebuie avute în vedere unele particularități ale modelului socio-cultural arab, ce pun accentul pe onoare, acumularea privilegiilor, favorurilor și preamăririlor, ceea ce pune în lumină determinarea și ambițiile unor emiri, șeici
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Iordania, Siria) și apariției de noi locuri de muncă legate de exploatările petro gazeifere în statele nord-africane și în statele de la Golful Persic. Dar sedentarizarea nu este întotdeauna completă, modul de viață nomad foarte rigid fiind greu de dezlocuit din habitudinile psiho-mentale, multe din populațiile foste nomade sahariene practicând comerțul ambulant și contrabanda transfrontalieră, care mai păstrează ceva din vechiul mod de viață (cazul comunităților tubbu și tuaregilor). În nordul Africii se practică și seminomadismul, unele triburi din deșert așezându-se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de postmoderni prin centrarea demersului lor pe corp în detrimentul spiritului, pe simțuri în detrimentul rațiunii, pe plăcere în detrimentul datoriei. Graiul este izvor de neînțelegeri pentru că școala cultivă acele elemente ale limbajului care țin de comunitate, care descriu și permit asimilarea acelor habitudini, mentalități, reglementări care constituie un fond comun de cunoaștere specific unei comunități în sens larg, unei comunități profesionale sau de altă natură, în sens restrâns. Gert Biesta descrie acest tip de comunitate ca fiind una rațională, iar acest fond comun
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
membru al acelei comunității și care va percepe lumea într-o manieră dihotomică, specifică alterității: cei care sunt parte a aceleiași comunități și ceilalți, străinii. Străinii sunt aceia care nu împărtășesc același discurs, care se legitimează prin apartenența la alte habitudini, mentalități și valori și cu care orice comunicare este imposibilă. Ca atare, străinii trebuie fie asimilați, fie excluși, "strategia coexistenței permanente" cu aceștia (Zygmunt Bauman) reprezentând o utopie. Postmodernismul își pune problema unei educații care să permită individului accesul la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
considerații despre comportamentul animalelor, susțin etologii, sunt aplicabile și comportamentului uman, inclusiv afirmațiile referitoare la caracterul înnăscut și spontan al agresivității umane. În aceste condiții, rolul agresivității în inițierea și manifestările specifice comportamentului teritorial este similar: "Oamenii își formează rapid habitudini spațiale. Faptul poate fi constatat, de pildă, și în așezarea unei familii în jurul mesei. Locurile la masă, ocupate de membrii familiei, sunt menținute consecvent. În temeiul unei înțelegeri tacite, fiecare respectă locul celuilalt. Aceste habitudini spațiale apar încă de la vârsta
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
similar: "Oamenii își formează rapid habitudini spațiale. Faptul poate fi constatat, de pildă, și în așezarea unei familii în jurul mesei. Locurile la masă, ocupate de membrii familiei, sunt menținute consecvent. În temeiul unei înțelegeri tacite, fiecare respectă locul celuilalt. Aceste habitudini spațiale apar încă de la vârsta de doi ani; copiii sunt evident deranjați dacă trebuie să-și schimbe locul". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, pp. 108- 109) Chiar și situații cu totul pasagere, ca de pildă călătoria cu trenul, presupun o distribuție teritorială în cadrul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
asta, înainte de '89, fără să o pot face. Cred că ți-ai dat binișor seama ce a reprezentat și încă reprezintă Pleșu pentru mine. Ei bine, în momentul în care Andrei Pleșu nu respectă legea, în mine se surpă toate habitudinile. Iar când un om de o valoare apropiată cu a lui Pleșu, pe care de asemenea îl respect mult, nu este de acord cu articolul meu, pentru cine și pentru ce să mai scriu la ziar?! Poate că voi putea
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Lipan ? Iată o întrebare al cărei răspuns ar putea aduce unele lămuriri în problema mioritismului, în ce privește „moartea ca așteptare”. Condiția ar fi ca protagoniștii, Nechifor și Vitoria Lipan să nu fie decupați din spațiul originar și formativ al oieritului, cu habitudinile și prejudecățile (mai ales prejudecățile) specifice. Îi era mai familiară Vitoriei îndepărtata Crimee decît Galațiul, pentru că, în acea direcție, spre răsărit, porneau turmele pe lungile drumuri ale transhumanței, zona fiind intens însămînțată cu numele românești ale proprietarilor de turme. Nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
imaginea unui personaj. Relația personajului cu sine într-un prim stadiu intră în această categorie. Aceste relații tind să fie catalogate ca similitudini și contraste. Un model semantic pentru a descrie aceste categorii nu este decît o reflecție asupra unor habitudini cognitive culturale un model de acest gen va fi prezentat în subsecțiunea următoare, dimpreună cu o notă sceptică. În fine, personajele sînt supuse schimbării. Aceste schimbări sau transformări pe care le suportă un personaj răstoarnă uneori întreaga configurație a personajului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este posibilă comunicarea cu divinitatea. În spațiul urban formele de divinație nu mai sunt aceleași ca și în cazul zonelor rurale. Ele presupun forme de prezicere adaptate timpului: consultări astrologice, cartomanție, ghicitul în cafea etc. Schimbându-se structura spațiului și habitudinile (apariția consumului de cafea 231), s-au schimbat și tehnicile de prezicere. Ceea ce a rămas este doar dorința de a asocia în vreun fel locul privat cu o formă de comunicare cu absolutul. 11.2.3. Spațiul public semnificativ Am
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
tipul de univers simbolic îndreptățit să legitimeze o anumită ordine socială. Din acest punct de vedere, definesc ideologia în sensul unui sistem de credințe conturate într-o anumită societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale, au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți. În același timp, iau în considerare faptul că în "umbra" acestei etichete ce a fost adeseori judecată în termenii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sensul său socio-cultural ce evidențiază funcția de integrare se prezintă ca un instrument în cunoașterea realității sociale, prin chiar proiectarea conceptuală a acesteia, și în măsura în care individul se socializează într-o ordine socială dată, care este legitimată prin internalizarea valorilor, credințelor, habitudinilor și atitudinilor specifice, decurge că acest element constitutiv al universului simbolic al unei societăți își reafirmă calitatea pozitivă pe care încerc să o susțin aici. Este necesar, la finalul acestui capitol, să apelez la câteva succinte considerații referitoare la ceea ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
individ care trăiește în cadrul unei societăți date (revine aici în atenție funcția de integrare pe care o are ideologia, de care amintea Paul Ricoeur). În al treilea rând, formele simbolice sunt structurate social, regăsindu-se în normele morale, cutumele și habitudinile unei anumite societăți. Tocmai de aceea semnificațiile lor sunt accesibile și exercită o anumită influență în plan social. O altă caracteristică a formelor simbolice care dețin valențe ideologice este dată de referențialitatea lor, în sensul că semnificațiile lor fac trimitere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu privire la tipul de univers simbolic îndreptățit să legitimeze o anumită ordine socială. Din acest punct de vedere, am conferit ideologiei statutul de sistem de credințe conturate în orice societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale, au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți. Tocmai de aceea am subliniat că, fiind un factor constitutiv al realității socio-politice și, în același timp, un instrument
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din urmă este incapabil să și le conștientizeze constructiv. Nici în timpul și nici după ,,criza" care le pune în pericol poziția, personajele nu intenționează să schimbe ceva care ar imprima un sens evolutiv lumii lor, ci, dimpotrivă, își reiau vechile habitudini, fără a fi marcați de evenimentele prin care au trecut, asemeni unor păpuși mecanice. Toate comediile pun în relief această teorie care exprimă incapacitatea personajelor de a învăța din greșeli, de a fi influențate de aventura primejdioasă prin care au
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
piesa lui Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța, vilegiatura încetează să mai reprezinte o goană haotică după relaxare mimetică, o simplă schimbare de decor pentru aceleași deprinderi mondene. Stratagema lui Valeriu Cristea, de completă izolare spațio-temporală și renunțare la orice habitudini înrobitoare, urmărește veritabila deconectare și marcheză regulile unui joc de-a fericirea, prin reconstituirea unui cadru paradisiac, efemer, dar preferabil viețuirii anchilozate în rutină. Față de armonia acestui microfalanster de vacanță instituit la vila Weber, intrusa pereche de vilegiaturiști care descind
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
realizator al unei noi măreții colective."260 Mitul în modernitate Folosindu-ne de aceste temeiuri teoretice putem atunci vorbi de mituri contemporane, fie că sunt transmise din perioade istorice anterioare, fie că sunt create și recreate conform unor necesități sau habitudini intelectuale actuale. În încercarea de a identifica mecanismele de creare, transmitere și eventual dispariție a miturilor, însă, este important să nu cădem în ispita evaluării lor estetice, logice sau morale. Unele mituri pot fi mai influente decât altele, unele pot
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
postbelică, prin care autorul oferă un util exemplu de examinare a datelor și fenomenelor culturale contemporane. Odată cu desegregarea și progresul tehnologic al anilor 1970 care au deschis practic calea societății informatizate, care la rândul ei impune noi reguli, ritmuri și habitudini, radical diferite față de cele ale lumii (lumilor) anterioare, se conturează o nouă mitologie a ruralului, a cărui expresie metonimică o constituie Sudul Statelor Unite, ca păstrător al onestității și al dedicării familiale, rezistent la alienarea și materialismul Americii postindustriale.480 Mitologia
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
recognoscibilitate mondială, Superman, Batman sau Spiderman fiind cunoscuți în toate colțurile lumii, chiar și de către cineva care nu a vizionat filme avându-i ca protagoniști.736 Aceștia au contribuit masiv la "americanizarea" culturii occidentale (și nu numai), în moravuri și habitudini lingvistice, reverberate atât în desenul și vocabularul benzilor desenate, cât și în filozofia generală sau în temele preferate.737 Industria benzii desenate și-a găsit în desen mediul cel mai potrivit pentru dezvoltarea intrigii și a personajului, hârtia fiind ieftină
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
strategic al Alianței. Astfel, extinderea va contribui la sporirea stabilității și securității pentru toate țările din zona euroatlantică prin: - încurajarea și sprijinirea reformelor democratice, inclusiv controlul civil asupra forțelor armate; - favorizarea în noile state membre ale Alianței a modelelor și habitudinilor de cooperare, consultare și realizare a consensului, caracteristice pentru relațiile dintre actualele state membre; - promovarea relațiilor de bună vecinătate, de pe urma cărora vor beneficia toate țările din zona euroatlantică, atât membre cât și nemembre N.A.T.O.; - accentuarea apărării comune și extinderea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sunt constitutive proiecției sociale a realității și care apar drept "borne" ale procesului de cunoaștere a acesteia. Argumentez că, în măsura în care se regăsesc la nivelul instituțiilor sociale, fiind astfel reproduse discursiv, inclusiv în manieră simbolică sub formă de coduri, norme, regulamente, habitudini, comportamente etc., deopotrivă formale și informale convențiile ideologice reprezintă o expresie a identității sociale, fiind utile în explicarea și înțelegerea realității societale, ca și a posibilităților de evoluție a acesteia. În fine, cea de a treia secțiune a studiului de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
filosofică, sociologică ori politologică. Reamintesc aici "pilonul central" al tentativei de a "reinventa ideologia", și anume modalitatea de definire a acesteia drept sistem de credințe conturate în orice societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale , au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți 4. Dincolo de a fi un prim pas înspre a teoretiza o abordare normativă a ideologiei, definiția redată mai sus
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cursul procesului de cunoaștere socială. Pentru a identifica însă prezența convențiilor ideologice trimițând spre elemente concrete vizibile în orice societate la nivelul instituțiilor sociale și care sunt reproduse discursiv de la o generație la alta sub formă de coduri, norme, regulamente, habitudini, comportamente etc., deopotrivă formale și informale putem apela la un argument ce vine din zona cercetărilor interdisciplinare privitoare la ideologie, întreprinse de teoreticianul contemporan Teun van Dijk, potrivit căruia a defini ideologia înseamnă a ne referi, printre altele, la faptul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Flaubert), atunci nu poți reda în scris "expresiile oamenilor, atmosfera ritualurilor, accesele de bună dispoziție sau de furie, proverbele, cântecele, dansurile etc.15. Până la urmă, provocarea este dublă. O dată din partea celorlalți la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști enorm, susține Colleyn. Habitudinile și reperele mentale îți sunt bulversate. Ai două variante: "fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab "alege" deprimarea, un altul puternic și educat alege reflecția. Ambele îi schimbă radical viața. A doua față a provocării vine din partea ta la adresa
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]