2,626 matches
-
să primească ungerea ca domnitor, la aceasta contribuind boierii țării, împreună cu mitropolitul Teodosie și cu Patriarhul Ecumenic, cu toții prețuindu-l pentru alesele sale calități, intelectuale și morale. Cu toate că situația țării, aflată între cele trei mari Imperii aflate în conflict permanent (Habsburgic, Țarist și Otoman), Constantin Brâncoveanu a reușit cu tact și înțelepciune, să păstreze o vreme un climat de liniște și de prosperitate. În această perioadă, voievodul s-a dedicat realizării de lucrări cu rezonanță culturală și spirituală, în special ctitoririi
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
ordine de idei, cu toate că a fost un martiriu în toată regula, cu nimic diferit de execuțiile de creștini făcute de împărații romani persecutori, sultanul a fost însoțit de ambasadorii marilor puteri europene - desigur, creștini și ei - Franța, Anglia, Rusia, Imperiul Habsburgic. Poate că frica, puțina credință sau simplul oportunism politic i-a împiedicat pe reprezentanții puterilor europene să reacționeze sau măcar să înțeleagă extraordinarul gest al unui principe creștin. Mai mult, săptămânalul francez Gazette de France, aproape în stilul unui tabloid contemporan
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
Prima variantă, cea eroică, va fi susținută și propagată verbal și apoi Întocmai consemnată de sanculoți și iacobini. A doua variantă, În care tînărul va spera, pînă-n ultima clipă, la o Întorsătură magică, va fi consemnată de istoricii potentei dinastii habsburgice pentru a preîntîmpina nașterea legendelor. Istoria este scrisă de Învingători. Legendele sînt urzite de vulg. Scriitorii născocesc. Doar moartea e necurmată. CARTEA REGILOR ȘI A NEBUNILOR 1. CRIMA care se va produce cam cu patruzeci de ani mai tîrziu, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
românii au emigrat între ei, pe teritoriul lor, emigrările interromânești fiind ample și mai importante decât emigrările românilor în alte teritorii, având o contribuție hotărâtoare pentru unitatea poporului român. Evenimentele politice interne determinate de politica marilor imperii, Otoman, șarist și Habsburgic, au contribuit la amploarea sau diminuarea emigrărilor și bejeniilor interromânești, secolul al XVIII-lea situându-se, sub acest aspect, cu mult deasupra celorlalte. într-adevăr, în secolul al XVIII-lea au loc șase războaie pustiitoare între ruși și turci, desfășurate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu mult deasupra celorlalte. într-adevăr, în secolul al XVIII-lea au loc șase războaie pustiitoare între ruși și turci, desfășurate pe teritoriul Moldovei și șării Românești, populația plecând în bejenie, în zone mai ferite sau la sudul Dunării. Imperiul Habsburgic își întărește stăpânirea asupra Transilvaniei, acceptă legislația veche ungurească de nerecunoaștere a românilor ca națiune în stat, ceea ce va determina apariția conștiinței național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat de reprezentanții Școlii Ardelene), condiționează acordarea de drepturi românilor, dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat de reprezentanții Școlii Ardelene), condiționează acordarea de drepturi românilor, dacă se unesc cu biserica catolic (românii uniți), dă legi de întărire a exploatării iobagilor români de către nobilimea maghiară. Pe plan extern, Imperiul Habsburgic acaparează teritorii străine, le încorporează imperiului care devine un mozaic etnic și confesional. Nemulțumirile populației românești din Marele Principat al Transilvaniei, în cea mai mare parte aflată în stare de iobăgie pe domeniile nobiliare sau ale statului, au degenerat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de grănicerii Regimentului 2 Năsăud, cărora li s-a propus eliberarea din iobăgie, promisiune amânată care a amplificat bejenia țăranilor români din Ardeal spre zona de nord-vest a Moldovei care, începând cu toamna anului 1774, va fi ocupată de Imperiul Habsburgic, privind numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și înțeleasă întemeierea satului Lunca din comuna Filipeni, județul Bacău, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, eveniment care comportă o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a determinat răscoala de la Bobâlna din 1437, războiul țărănesc din 1514, a altor mișcări sociale care au culminat cu nesupunerea la jurământ a grănicerilor năsăudeni în 1762 și cu răscoala românilor din 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Stăpânirea habsburgică asupra Transilvaniei a însemnat o creștere a sarcinilor iobăgești, ajungându-se la 4 zile pe săptămână de robotă, la care erau obligați toți membrii familiei trecuți de 18 ani. La aceasta se adaugă abuzurile nobililor și a angajaților domeniilor care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Bucovina, conscripția înregistrează bejenarii veniți în perioada 17381778, majoritatea fiind veniți după 1770 și s-au așezat cu învoirea autorităților și a proprietarilor în 79 de sate din Bucovina. Cei veniți în perioada 1775-1778 chiar au avut permisiunea autorităților habsburgice de ocupație, care la porunca Curții din Viena, au declanșat o acțiune de colonizare a teritoriului ocupat cu populații aduse din tot imperiul. Numai în satul Botoșana din actualul județ Suceava Conscripția înregistrează 117 capi de familie, care s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până în 1820 și alte familii de bucovineni, plecate din zona Dornelor și din Iacobeni. 3.1 „Descșlecarea” satului Lunca de cștre bejenarii veniți din Bucovina Motivând că are nevoie de o legătură directă cu Galiția, care i-a revenit Imperiului Habsburgic în urma primei împărțiri a Poloniei între Rusia, Prusia și Austria în 1772, și invocând poziția de neutralitate în războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774, folosind o gamă variată de „argumente”, inclusiv mituirea înalților funcționari otomani. Imperiul Habsburgic ocupă, începând cu toamna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i-a revenit Imperiului Habsburgic în urma primei împărțiri a Poloniei între Rusia, Prusia și Austria în 1772, și invocând poziția de neutralitate în războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774, folosind o gamă variată de „argumente”, inclusiv mituirea înalților funcționari otomani. Imperiul Habsburgic ocupă, începând cu toamna anului 1774 partea de nord-vest a Moldovei, pe care o va numi Bucovina. Nu era doar o fâșie de pământ, un culoar de trecere, era o bucată de țară cu o suprafață de 10.400 km2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suzerană, Poarta Otomană, potrivit vechilor acte, numite capitulații, trebuia s apere teritoriile Moldovei), dar, pentru insistența lui, turcii l-au asasinat în anul 1777, anul în care populația din Bucovina a fost chemată să depună jurământul de credință către Imperiul Habsburgic. Noua stăpânire a promis populației românești că va păstra vechile legi și rânduieli sociale, raporturile dintre țărani și boieri, va respecta religia și limba țării, proprietatea, viața supușilor, va întemeia școli, va construi drumuri etc. Trebuie spus, în baza mărturiilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i mult mai bine, / Cine merge nu mai vine”, din zona Năsăudului și Someșului. Cauza imediată a bejeniei spre Moldova a fost cerința autorităților ca întreaga populație a Bucovinei, prin reprezentanți și direct, să depună jurământul de credință către Imperiul Habsburgic, către împărații Maria Tereza și Iosif al IIlea. De altfel, românii, nu numai cei din Bucovina, mai fuseseră obligați să depun un jurământ de credință, dar față de împărăteasa Rusiei, țarina Ecaterina a II-a, cu câțiva ani înainte, când rușii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înarmați cu uneltele de muncă au trecut peste „Cordon” în Moldova. Puțini au înțeles gestul de demnitate al preotului din Udești, dar gestul lui nu a fost uitat, i-a călăuzit pe toți cei care voiau o ieșire din „raiul habsburgic”, care refuzau binefacerile regimului reprezentat de pajura bicefală. Toți cei care, asemenea preotului Andrei, n-au înțeles din textul jurământului cuvântul Podanik (supus, vasal), au ales calea bejeniei și pribegia, considerată calea demnității și libertății. ranii români din Bucovina își
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
schimbat numele ca să nu fie urmăriți de agenții Imperiului austriacă care cereau autorităților otomane și moldovene să-i extrădeze pe bejenari. Se impune iarăși o precizare: agenții Imperiului urmăreau atât în Moldova, cât și în șara Românească dezertorii din armata habsburgică care trebuiau descoperiți și extrădați, conform convențiilor încheiate între Poarta otomană, puterea suzerană în șările Române, și Imperiul habsburgic. Satul întemeiat pe valea Dunavățului, care s-a numit Lunca, s-a înfiripat în primăvara anului 1785, dar, după câte se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe bejenari. Se impune iarăși o precizare: agenții Imperiului urmăreau atât în Moldova, cât și în șara Românească dezertorii din armata habsburgică care trebuiau descoperiți și extrădați, conform convențiilor încheiate între Poarta otomană, puterea suzerană în șările Române, și Imperiul habsburgic. Satul întemeiat pe valea Dunavățului, care s-a numit Lunca, s-a înfiripat în primăvara anului 1785, dar, după câte se cunoscă din materialele scrise, dar și din tradiție, lângă primii bejenari au venit alții și alții, până în 1820. Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe Călinescu. Vasile Ignătescu pune accent pe cauzele economice, sociale și naționale care au dus la bejenia multor familii și insistă asupra practicii de a-i lua pe tineri în armată „cu arcanul”, ceea ce rămâne discutabil. Este adevărat că Imperiul habsburgică a dus în perioada bejeniilor multe războaie cu Franța revoluționară și cu Franța napoleoniană (17901815) pentru care avea nevoie de soldați, luați din tot imperiul, însă, în Bucovina, legea „recutației” s-a aplicat începând cu anul 1805, ceea ce a dus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Iacobeni. Câteva familii din zona Dornelor, sau cum și se spune „șara Dornelor”, trebuie să fi ajuns și în Lunca - Filipeni, care s-au unit cu familiile venite din alte sate din Bucovina. Cu toate că după răscoala din 1905, Imperiul habsburgică a renunțat la introducerea serviciului militar obligatoriu, prelungind termenul de scutire la „recutație” până în 1930, în anul 1913 a cerut la Bucovina să formeze dou regimente de voluntari pentru a lupta împotriva împăratului francez Napoleon („Bătălia Națiunilor”, Leipzig, Germania unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec, când la armeni, când la Scridonică (Hârțanu) - răzeș. în anul 1916, la 15 august, a început războiul între România și Imperiul Habsburgică care a ținut până în anul 1918, când s-a făcut pacea de la Buftea între Germani și Aliații lor pe de o parte și România. Atunci armata română a fost demobilizată, iar oamenii care au mai rămas în viață s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nici locuința nu era părăsită cu regret, fiind, de cele mai multe ori, o construcție provizorie, o colibă, un bordei semiîngropat. Practica mutării țăranului român din Moldova s-a menținut în tot evul mediu, iar pentru țăranii români din nord-vestul Moldovei, Bucovina habsburgică, plecarea peste „codun” s-a făcut cu luarea vitelor, pământ propriu nu aveau, iar locuința, casa, nu era o pierdere așa de mare. Locuitorii din satul Lunca și din toate satele întemeiate de bejenarii bucovineni în Moldova au procedat după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un avânt neîntâlnit până atunci, datorat nu creșterii consumului de pâine sau exportului, ci introducerii „industriei alcoolului”, folosirea cerealelor pentru obținerea rachiului. Procedeul distilării alcoolului din cereale a fost adusă din Polonia (Galiția, partea de Sud, intrată în componența Imperiului habsburgică în 1772), de negustori străini în jurul anului 1756. Cum monopolul producerii și desfacerii băuturilor alcoolice îl aveau proprietarii moșiilor - boieri și mănăstiri - aceștia au întrevăzut posibilitățile de câștig de pe urma transformării cerealelor în alcool și au înființat „fabrici” de distilare numite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe lângă evenimente politice cu urmări pozitive asupra șărilor Române, și unele elemente de modernizare a agriculturii. Se introduce, pe o scară mai largă, cultura cartofului, care va înlocui cerealele în fabricarea alcoolului, ceea ce s-a întâmplat mai întâi în Bucovina habsburgică. De asemenea, se introducă în cultură plantele furajere: lucerna, trifoiul, îmbogățind hrana animalelor , ca și plantele „tehnice”. Pe moșiile boierilor se aplică unele reguli agrozootehnice, mașinile agricole, care le aducă venituri mai mari. După Tratatul de la Adrianopol, din 1829, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei care încă își mai pun problema originii sociale a bejenarilor care au format satul Lunca, se poate spune că de pe locurile lor de pornire, luncașii au fost țărani dependenți de boieri și mănăstiri, apoi, când s-a instalat stăpânăirea habsburgică în nord-vestul Moldovei, ei au avut statutul de „supuși” (tot dependenți). Nici de unde au venit în Bucovina, adică în inutul Bistrița-Năsăud, nu erau țărani liberi; unii erau „grăniceri” [vezi discuția despre originea bejenarilor luncași și dorneni]. Statutul social, fără să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tehnologie, nici o industrie, nici o rețea comercială. Mai rău este că, izgonindu-i pe evrei și pe maurii convertiți, ei își descurajează propriile clase creative, lăsând succesiv „inima” în seama a două porturi devenite, în urma unor întâmplări dinastice, provincii ale Imperiului Habsburgic și, în același timp, colonii spaniole: Anvers, apoi Genova. Pe la 1500, unul după altul, aceste două orașe vor prelua într-adevăr ștafeta de la Veneția, după un secol și jumătate de domnie. „Inimi” cu o longevitate mai mică, ele își împart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Altfel, riscăm să perpetuăm aceeași optică defectuoasă, de ordin doctrinar, deci unilateral sau dezinteresat,care a făcut atâta rău pe aceste meleaguri. - Cum se explică acest rasism al lui Octavian Goga, când el însuși a fost minoritar, eliberat de sub asuprirea habsburgică? - Cred că în răspunsul de mai sus, găsiți explicații suficiente. În plus, un element care nu a mai fost menționat. După renunțarea la calitatea de francmason, Goga a făcut mari erori politice, nemaibeneficiind de sprijinul și recomandările Francmasoneriei. - Care este
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]