442 matches
-
mai există, Cenaclul Flacăra însă trăiește din amintiri și datorită festivalului „Folk You” ( nu știu dacă mai există) care reunește artiști din vechea gardă, dar și nume noi care continuă să ducă mai departe stindardul muzicii folk. Ovidiu Haidu, Ion Hagiu și Adrian Păunescu s-au reîntâlnit în ceruri. De asemenea, Tatiana Stepa, Gil Ioniță, Gil Dobrică, Florian Pittiș (împreună cu care eu am avut plăcerea să comentez la TV, un superbowl de fotbal american), Anda Călugăreanu, Doina și Ion Aldea Teodorovici
A FOST ODATA...CENACLUL FLACARA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377979_a_379308]
-
președintele Colegiului Național al Medicilor Stomatologi-onorat și cu botezul școlii din satul natal Tudor Vladimirescu (actual Suceveni) cu numele său, Domnia Sa primind la Suceveni și titlul de Cetățean de Onoare, dar și pictoriței Gina HAGIU-POPA, sora poetului și scriitorului Grigore HAGIU. De asemenea, tot la inițiativa noastră, Școala nr.2 din Galați a fost botezată ’’Acad.Constantin Gh.MARINESCU’’, singurul caz din învățământul preuniversitar gălățean în care o instituție de prestigiu poartă numele unui contemporan. Cu siguranță, vom continua demersurile pentru ca
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
IULIA, n. 10 aprilie 1957 la Galați GRECU LILIANA, n. 18 decembrie 1953 la Tecuci, grafician GRIGORAȘ EMIL, n. 27 decembrie 1954 la Galați, stă în Spania HAGIU-POPA EUGENIA (GINA), n. 11 noiembrie 1927 la Tg.Bujor, sora poetului Grigore Hagiu HULTOANCĂ ION, n. 27 februarie 1939 la Țepu IACOB ANCA-RODICA, n. 28 februarie 1968 la Galați ILAȘ NICOLETA-ELENA, n. 3 februarie 1977 la Galați, sculptor IORGA G. NICOLAE, n. 2 mai 1933 la Galați MARIN FLORIN-LUCIAN, n. 27 septembrie 1977
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
prima școală tip Spiru Haret, cu clasele I - IV (construcție care dăinuie și în prezent, urmare a reparațiilor generale și a programului de reabilitare școlară întreprinse de Primăria orașului Tg. Bujor de-a lungul timpului). Școala Gimnazială nr. 2 "Grigore Hagiu" s-a înființat în anul 1976, este cea mai mare școală cu clasele I - VIII din oraș, are local propriu cu parter și etaj și încălzire centrală. De curând a primit o donație însemnată din partea Fundației Apollonia din Iași, condusă
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
profesorul universitar doctor Vasile Burlui, anume un laborator ultramodern de științe. Dispune de o sală de sport - construcție nouă, realizată prin Programul Guvernului Adrian Năstase (2000 - 2004) și a fost dată în folosință în anul 2004. La Școala Gimnazială "Grigore Hagiu" învață aproximativ 400 de elevi în clasele I - VIII, cu învățători titulari pe post și profesori calificati. La Zilele Orașului Tg. Bujor, din 31 mai 2015 am cunoscut-o, fiind printre cei sărbătoriți, pe învățătoarea MARIA LEFTERIU. Acolo, în cazul
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
LEFTERIU. Acolo, în cazul dânsei am aflat că „Scopul educației este transferul de flăcară”. Învățător, absolventă a Școlii Normale din Galati in anul 1950. Cu numele distinsei doamne incepe in urmă cu 3 decenii și jumătate istoria Școlii Gimnaziale Grigore Hagiu. Acum locuiește pe plaiuri ieșene, dar la Tg.Bujor a zidit cu maiestrie, cu patos. Este locul în care a lăsat lacrima de bucurie și satisfacție pentru fiecare școlar căruia i-a purtat mânuța pe imaculata foaie a caietului. Școala
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
ieșene, dar la Tg.Bujor a zidit cu maiestrie, cu patos. Este locul în care a lăsat lacrima de bucurie și satisfacție pentru fiecare școlar căruia i-a purtat mânuța pe imaculata foaie a caietului. Școala Gimnaziala nr. 2 "Grigore Hagiu" s-a infiintat in anul 1976, în luna septembrie, clasele fiind de atunci populate în medie cu 35 elevi. Doamna Maria Lefteriu este sora Prof.univ.Dr.Vasile BURLUI, eminent medic stomatolog, de notorietate internațională, președintele Fundației APOLLONIA Iași, care păstorește universitatea
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
sunt antologate cele mai noi voci lirice: Gheorghe Istrate, Nicolae Prelipceanu (prezentat de Ana Blandiana), Marius Robescu, Damian Ureche, George Alboiu, Florica Mitroi, Ion Vidrighin, Nicolae Dan Fruntelată ș.a. Încă din primul număr publică poezie Adrian Păunescu, Constanța Buzea, Grigore Hagiu, alături de mai tinerii Horia Bădescu, Dinu Flămând, Matei Gavril. În numărul 3/1966 Adrian Păunescu îl prezintă pe Petru Popescu, autor, pe atunci, al unui volum nepublicat de versuri, Zeu printre blocuri, care, după apariție, va fi comentat, la „Cronica
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
I. D. Lăudat, N. Crețu, Iulian Popescu, Leonida Maniu, Ion Pop, Mircea Popa, Adrian Voica, Dan C. Mihăilescu, Șt. Cuciureanu, Ion Constantinescu, Mihai Drăgan, I. Apetroaie, Rodica Ciocan-Ivănescu, Traian Diaconescu, Gr. Marcu, Noemi Bomher, Sorina Bălănescu, Liviu Cotorcea, Anca Sârbu, Adela Hagiu, Astrid Agache, Doru Scărlătescu, I. Popescu-Sireteanu, Magda Jeanrenaud ș.a. În paginile revistei, Petru Caraman, Ovidiu Bârlea, Ion Taloș, Vasile Adăscăliței, Petru Ursachi, Florin Bucescu, Viorel Bârleanu sunt autori de studii vizând domeniile etnologiei, etnografiei, ale folclorului literar sau muzical. Între
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
Frunză, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu, A.E. Baconsky, Ion Brad, Ion Horea, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Tiberiu Utan, Vasile Nicolescu, Toma George Maiorescu, Radu Cârneci, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Grigore Hagiu, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Ileana Mălăncioiu, Constanța Buzea. Frecvent apar, în traducere, versuri ale unor poeți germani și maghiari din România, ca Alfred Margul Sperber, Kiss Jenö, Szemler Ferenc ș.a. Cu toată componența eteroclită a registrului de nume, un indice
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
realitatea socială autohtonă. Delavrancea publică suita de articole O familie de poeți (despre Carol Scrob, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Theodor Șerbănescu), care conține numeroase critici la adresa direcției junimiste, și Din cultura noastră, precum și întâia formă a nuvelei Hagi-Tudose, sub titlul Hagiu. Al. Vlahuță e prezent cu poezia Mamei, C. Mille cu mai multe poezii, la fel ca O. Carp și Artur Gorovei, iar Petre Ispirescu publică basme. Așa cum se înțelege din rubrica „Poșta redacției”, C. Dobrogeanu-Gherea promisese că va trimite articole
LUPTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287931_a_289260]
-
Apollinaire, Scrieri alese, îngr. Virgil Teodorescu, pref. Vasile Nicolescu, București, 1971 (în colaborare); Robert Sabatier, Prințul, pref. trad., București, 1974; Lautréamont, Cânturile lui Maldoror. Poezii. Scrisori, București, 1976; Arthur Rimbaud, Un anotimp în infern. Iluminările, București, 1979. Repere bibliografice: Grigore Hagiu, Tașcu Gheorghiu, LCF, 1972, 35; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 321-343; Geo Bogza, Tașcu, RL, 1981, 43; Vladimir Colin, Șuli, RL, 1981, 43; Gheorghe Tomozei, Un cavaler al nopților bucureștene, FLC, 1981, 45; Gelu Ionescu, Orizontul
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
conține mai întâi meditații asupra clasicilor (Eminescu, I.L. Caragiale, G. Călinescu), cu accente și interpretări noi, dovedind un spirit critic liber și neinhibat de bibliografia abundentă. Într-o altă secțiune sunt grupate studii despre trei poeți contemporani - Nichita Stănescu, Grigore Hagiu, Traian T. Coșovei -, iar ultima cuprinde articole dedicate unor critici contemporani - Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Alex. Ștefănescu -, aici autorul manifestând un spirit polemic pe cât de civilizat, pe atât de insistent. Volumul Catifea aurie (1999) îl relevă pe M. ca poet
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
epopeea țărănească nu se înscrie, cum pare a anunța titlul, în lirica evenimentului, în prim-plan situându-se evocarea paseistă a civilizației rurale a copilăriei. În 1991 apare Cristal de primăvară, volum de poeme inedite (cu o prefață de Gina Hagiu, sora poetului). Cele două cicluri - Constelație ciudată și Răzvrătire în alb - refac în bună măsură un traseu liric sinuos, din care nu lipsește nici „ulița copilăriei”, regăsită cândva într-o carte pentru copii, Desemne pe sticlă (1983). Spirit boem, H.
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
volumul Bucureștiul artistic (1984). Eseul Visul ca vis - visul în literatură (Jurnal 1959-1974) și Memoriale s-au publicat postum, în „Luceafărul” (1995). O lume bine întemeiată, bine fixată în rădăcinile ei, ce-i garantează stabilitatea atât de plăcută lui Grigore Hagiu, dar cutreierată în răstimpuri de mișcări ilogice, alarmante; o lume care, scăpând o clipă din frâiele gravitației, se cutremură, își iese din solidele articulații, iată motivul cel mai neliniștitor pentru același poet, resimțit cu intensitate capabilă să stabilească legături surprinzătoare
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
1971; Poezii, București, 1973; Miazănoaptea miresmelor, București, 1973; Zenit de anotimpuri, București, 1974; Sărbătorile anului, București, 1975; Descântece de gravitație, București, 1977; Sonete, București, 1978; Fantastica pădure, București, 1980; Alte sonete, București, 1983; Desemne pe sticlă, cu ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București, 1984; Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi, pref. Cezar Baltag, București, 1985; Poeme, pref. Fănuș Neagu, București, 1986; Cristal de primăvară, pref. Gina Hagiu, Galați, 1991; Liniștea versului, pref. Cezar Baltag, București, 1997. Repere
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
sonete, București, 1983; Desemne pe sticlă, cu ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București, 1984; Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi, pref. Cezar Baltag, București, 1985; Poeme, pref. Fănuș Neagu, București, 1986; Cristal de primăvară, pref. Gina Hagiu, Galați, 1991; Liniștea versului, pref. Cezar Baltag, București, 1997. Repere bibliografice: Bălan, Condiția, 94-99; Martin, Generație, 31-35; Cristea, Interpretări, 108-112; Regman, Cronicari, 110-123; Martin, Poeți, II, 196-203; Poantă, Modalități, 168-173; Cândroveanu, Alfabet, 98-101; Martin, Pro Patria, 118-122; Mincu, Poezie, 41-48
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
omului nou”. Romanul Puterea (1964) elogiază lupta comuniștilor pentru preluarea puterii după 1944, iar Romanul unei zile mari (1979) reconstituie evenimentele din august 1944. Transformarea conștiinței individului în procesul construirii societății socialiste este teza romanului Viața particulară a lui Constant Hagiu (1967), personajul central evoluând de la parvenitismul de tip Rastignac sau Julien Sorel la integrarea „sinceră și entuziastă” în activitatea de partid dedicată industrializării socialiste. Figura vajnicului activist de partid este zugrăvită în romanul Patriarhii (1979). Nu lipsesc nici evenimentele din
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
Vârsta de aur, București, 1957; Nopți dobrogene, București, 1958; Sângele și apa, București, 1959; Cu mâinile noastre, București, 1961; O familie puternică, București, 1963; Viitorul al doilea, București, 1963; Puterea, București, 1964; Balade, București, 1965; Viața particulară a lui Constant Hagiu, București, 1967; ed. (...Această viață sentimentală), București, 1976; Dreptul la dragoste, București, 1968; Femeia cu ochii albaștri, Iași, 1970; Teatru, București, 1974; Femeia fericită, București, 1974; Trei prinți de la Carpați, București, 1976; Prețul dragostei, al credinței și al urii, București
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
Ierusalim...Când madam Zambilovici ne-a dat câte două tartine (ca să avem pentru drum) flanela pe care apoi am adus-o fluturând ca un steag zdrențuit în războaie, pe care apoi am purtat-o cu frenezie pe trupu-mi uscat de hagiu, până ce-a fost absorbită prin pori și s'a asimilat în toate celulele trupului meu, și în schelet, iar țesătura ei sclipitoare-a devenit un țesut. De ce încerci să negi, de ce pretinzi că nu știi ce flanelă, ce seară, ce
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
exterior al făpturii sale, cel care-i asigură integritatea durabilă. Flanela-înveliș rezistă la toate încercările: flanela pe care am adus-o fluturând ca un steag zdrențuit în războaie pe care apoi am purtat-o cu frenezie pe trupu-mi uscat de hagiu. E un Perceval de mai târziu, un "hagiu" căutând același Graal. Cum trebuie înțeles faptul că flanela: a fost absorbită prin pori și s-a asimilat în toate celulele trupului meu, și în schelet, iar țesătura ei sclipitoare a devenit
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
integritatea durabilă. Flanela-înveliș rezistă la toate încercările: flanela pe care am adus-o fluturând ca un steag zdrențuit în războaie pe care apoi am purtat-o cu frenezie pe trupu-mi uscat de hagiu. E un Perceval de mai târziu, un "hagiu" căutând același Graal. Cum trebuie înțeles faptul că flanela: a fost absorbită prin pori și s-a asimilat în toate celulele trupului meu, și în schelet, iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut? Răspunsul e dat de poetul însuși
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
Ștefan Iureș, Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Eugen Jebeleanu, Al. Andrițoiu, Nicolae Labiș, Ion Brad, Victor Tulbure, Florența Albu, Adrian Păunescu, A. I. Zăinescu, Gheorghe Tomozei, Cezar Baltag, Marin Sorescu (trei poeme din ciclul Don Quijote), Grigore Hagiu, George Țărnea, Darie Novăceanu, Dan Rotaru, Horia Aramă, Florin Mugur ș.a. Sunt reproduse sporadic versuri ale unor poeți clasici, ca Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Grigore Alexandrescu, și se organizează concursuri de poezie, precum cel din 1960, închinat celui de-al
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
fi întâlniți Ileana Vrancea, Pompiliu Marcea, Savin Bratu, M. N. Rusu, Adrian Anghelescu, Z. Ornea, Mihai Gafița, Mircea Iorgulescu, Voicu Bugariu, Ion Rotaru. O rubrică efemeră, din 1968, poartă titlul „Portrete literare” și cuprinde mici medalioane despre tinerii poeți Grigore Hagiu, Gheorghe Tomozei, Cezar Baltag. Alături de cele rezervate literaturii, ziarul a avut și alte rubrici culturale: „Note bibliografice”, „Cronica teatrală” (susținută de Andrei Băleanu, Vicu Mîndra, Călin Căliman, D. Costin, Aurel Baranga), „Carnet cultural”, „Panoramic cultural”, „Foileton”, „Carnet muzical”, „Cronica filmului
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
conf. dr. Bogdan Alexandru Hagiu Universitatea „Al. I. Cuza” Iași V.1. Generalități privind exercițiul fizic în puerperalitate Exercițiile fizice sunt deosebit de utile pentru mame ajutându-le să depășească problemele ivite în timpul sarcinii și nașterii. În timpul lăuziei ajută la refacerea mai rapidă a organismului la
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]