145 matches
-
italieni, unde văzuse și auzise multe. Acolo nu mai taie nimeni porcul acasă. L-ai crescut, îl duci la un abator din localitate și ți-l taie științific. Aș spune că e ca la evrei care merg cu găina la haham să i-o taie. La răspunsul acesta se auziră câteva râsete pe la mesele din bar. Porcoiu, patronul barului, care până atunci nu se implicase în dezbaterea acestei probleme, se adresă clienților săi pe un ton de om politic, fiindcă e
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
părinte. Altfel nici nu deschideam vorba. Dacă-i pe-așa, eu sunt numai urechi. Printre cei care au fost purtați prin judecăți este și Vasile abăgerul, care este „dat rămas din toată legea țării” pentru o datorie veche către Mihăl hahamul (persoană care taie vite și păsări la evrei). Și care-i pricina pentru care abăgerul a fost dat rămas? Asta o aflăm dintr-un zapis de vânzare făcut de haham la 11 iunie 1752 (7260), în care se spune: „Adică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din toată legea țării” pentru o datorie veche către Mihăl hahamul (persoană care taie vite și păsări la evrei). Și care-i pricina pentru care abăgerul a fost dat rămas? Asta o aflăm dintr-un zapis de vânzare făcut de haham la 11 iunie 1752 (7260), în care se spune: „Adică eu, Mihăl haham jidov, făcut-am zapisul mieu la mîna...giupînului Ianachi abăger...precum să se știe că, fiindu-mi Vasilii abăgeriul dator...de mulți ani, și neputîndu-mi plăti,...mi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
taie vite și păsări la evrei). Și care-i pricina pentru care abăgerul a fost dat rămas? Asta o aflăm dintr-un zapis de vânzare făcut de haham la 11 iunie 1752 (7260), în care se spune: „Adică eu, Mihăl haham jidov, făcut-am zapisul mieu la mîna...giupînului Ianachi abăger...precum să se știe că, fiindu-mi Vasilii abăgeriul dator...de mulți ani, și neputîndu-mi plăti,...mi s-au datu cu cărți de giudecată și cu hotărîre boierilor o casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
abăgeriul dator...de mulți ani, și neputîndu-mi plăti,...mi s-au datu cu cărți de giudecată și cu hotărîre boierilor o casă,...lîngă drumul ce vine de la Tîrgul Boilor spre Sărărie”. Păi tocmai ne aflăm în dreptul casei despre care vorbește hahamul tău. Uite că alături are și o dugheană, unde se văd înșirate tot felul de bucăți de aba, care de care mai îmbietoare. Sunt ale lui Ianachi abăgerul. Acum însă vrei-nu vrei o s-o luăm la picior până pe Ulița Hagioaiei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ghișeu, un funcționar, alții și alții, scări, formulare, săgeți, interzis, și-aci și-acolo, triunghiuri și cercuri roșii, dungi galbene, săgeți luminoase, agenți de pază, filtre și bare, cuști și garduri, aș vrea să întind gâtul ca un pui la haham, să-mi pună un cip sub piele, lângă aortă, să-l citească naibii prin satelit, țac-țac, ca prețurile la alimentară, și să știe totul. TOTUL. Să nu mai întrebe nimeni nimic. M-am născut, dacă nu era decretul nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cuba și mergem fiecare în treaba lui. Dar munca asta la negru nu merge la nesfârșit... Dau însă de evrei; mană cerească. Bani gârlă, muncă de belfer, oameni de cuvânt, negocieri la sânge. Îi cad cu tronc lui Marcel Seinstein, hahamul din Calea Călărașilor. Marcel iubește vioara. Știe s-asculte și să tacă iar după ce ascultă. Marcel este înțeleptul care, cu primul banc pe care mi l-a spus despre evrei, m-a făcut și pe mine să mă apropii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
o mulțime de jucării și tare ne-am mai bucurat. Nu scapă nici Moritz de întrebare. Noi, a răspuns Moritz, zâmbind politicos, avem o prăvălie cu jucării. Ne-am uitat la rafturile goale și tare ne-am bucurat... Marcel e haham, omul care taie găinile evreilor din cartier. La bunicul, la țară, e o nebunie: toată lumea taie găini; până și bunica, dacă bunicul este aghesmuit binișor. Marcel e un artist. Când taie o găină, parcă face o onoare necuvântătoarei. O prinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
taie gâtul, dintr-o singură mișcare, cu un fel de brici care nu provoacă dureri mari. La bunicul, găina se zbătea prin curte, de speria tot neamul găinăresc. La Marcel, găina parcă e trimisă într-un somn adânc. Prietenul meu haham ia găina cu gesturi de maestru, o lasă cu gâtul în jos, așteaptă până i se scurge tot sângele, îi spală penele cu multă grijă, o usucă și gata... Marcel ia și bani pentru asta. Îi și merită. Marcel este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la ritual. Dar Marcel e cinstit cu mine și mă plătește corect... Obosite, pingelele îmi pun mintea la muncă. Iau găinile, le duc în garajul Trabantului, joc rolul lui nea Marcel, duc găinile iar acasă la clienți, transmit salutări de la haham și încasez și porția de parale a maestrului. Dar nu exagerez. Merg și la Marcel, cu mai mult de jumătate dintre găinile clienților. Marcel: "Z, dar ce are Bloom, bre? L-o fi pus doctorul la regim sever? Nici carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Și când l-am auzit pe Moshe zicându-i, la coada de la magazinul pentru lapte, prietenului său Felix, ceva în genul, măi, al naibii vagabond de mucos, ne-a păcălit și ne-a spurcat pe toți, a făcut-o pe hahamul, că dacă-l prind îi pun chelea pe băț, numai de afaceri cu evreii n-am mai avut chef, deși bancul lui Marcel îmi deschisese orizonturi noi și optimiste. Apoi, pur și simplu mă căutau banii, atât de mult mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
realității. Visasem cândva să-mi cumpere mama o jucărie din vitrina unui magazin de pe Calea Victoriei: un fluture cu sfoară care, probabil, putea și zbura. N-a avut mama niciodată bani pentru jucăria aceea. Când am ajuns eu belfer, ba cu hahamul, ba cu Lili, ba cu Suzana, jucăria încă mă atrăgea ca un magnet. Era tot acolo și credeam că mă va aștepta doar pe mine; la nesfârșit... Îmi era teamă s-o cumpăr, ca nu cumva s-o stric. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să-l ardă pe rug. N-am apelat întîmplător la Dostoievski. Ana a fost un Torquemada cu fustă roșie. I-a compromis pe social-democrați și i-a aruncat la gherlă pe gazetarii krypto-comuniști din vremea lui Antonescu. Tatăl ei era haham, sacrifica ritualic animale. Fiica sacrifica oameni. Are mii de oameni pe conștiință. Nu, nimic nu-i mai năucitor decît încercarea de reconsiderare a eroinei din Codăiești-Vaslui: "harismatica Ana", "oratoarea Ana", "mîna de fier Ana". Și ce isprăvi a făcut ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
evrei. O compensație în aparență, romînii împart cu grecii mîndria de a fi „proprietari’’. Evreii au și meserii fără echivalent între cele ale romînilor. Dacă „belfer” sau „belfel” (cum îl scriu ofițerii stării civile) e cam tot una cu „institutor”, „hahamul” nu poate fi asimilat cu „preotul” sau „clisiarhul” ortodox, avînd și alte funcții. Cert, fără corespondent la noi e meseria de „scriitoriu de zeci porunci” (decalogul). în fine, evreii introduc, într-un oraș ca Bacăul, meseriile de librar și de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Palavrescu, Hapurian, Baionetescu, Vaporian, Torpilorian, Mezelicescu, Comestibilian, Dulcețeanu, Prăjiturescu, Versulian, Scrisorescu, Plicurian, Reformian, Clistirescu, Rețetescu, Triluriano, Curcuduș, Mozolescu, Terciulescu, Trînjovici, Sulea... Nedisciplinată, fantezia onomastică devine o mașinărie care produce la nesfîrșit, după principiile locuitorilor celebrei insule Laputa și cu metodele hahamului din Beligrad care ne spune tot Caragiale era nașul Clapon-ului! Este în aceste propuneri onomastice și o supunere benevolă a autorului la orizontul de așteptare caracteristic publicului vremii și de care profitau multe publicații de duzină, dar în marea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care Lazăr Grumberg, „trei internați au reușit să se salveze și cu ajutorul unor soldați și ofițeri români, ajutându‐ i să se adăpostească și să rămână în viață.” Câteva articole din revista citată: „Plecat‐au nouă din 49 Vaslui și cu hahamul zece” - de Micu Steinberg, nr. 15/1974; „I. Reichman - Somuz, un veteran al luptei antifasciste din România”, de Filip Chon nr. 21/1975; „Pe urmele holocaustului” - nr. 26/27/1977; „Să credem în oameni”, de Micu Steinberg, nr. 28‐29
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
câteva miniaturi „pentru Lili” - Corbii, Puricele, Vrăbiile, Albinele ș.a. -, sub titlul generic Privind iarna), Ioan Slavici (Pascal, săracul, nuvelă), Ion Pas (Răvaș..., schiță), I. Peltz (Fericiri), Eugen Relgis (Parabola omului de azi, Pe muntele vieții, proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan Slavici (Umanitarism rațional, în care pledează pentru găsirea obârșiei umanitarismului, a iubirii de oameni în sentimentul religios), Tudor Teodorescu-Braniște, sub pseudonimul Andrei Braniște (Războiul în literatură, fragment), Alexis Nour. În rubricile „Recenzii”, „Glose”, „Cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
muzicantul Ludwig Holdengraeber, e un evreu, deci un individ rasial neurastenic, bănuitor și analitic. ION CĂLUGĂRU Ion Călugăru se ocupă cu evreimea din Moldova de sus în stare aproape țărănească (cotiugari, morari, hamali, birjari, sacagii, oieri, copii noinari, babe limbute). Hahamii, ceaușii de sinagogă, băiașii de la feredeie și croitorii nu izbutesc să strice imaginea de sat autohton. Numai lumânările ce se zăresc prin case din ulițele pe care trec domoale vitele, bătrânii perciunați întorcîndu-se de la sinagogă cu ceaslovul subsuoară, aluziile tuturor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și agresiune", ordinul prevedea internarea evreilor din orașe cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani în cartiere evreiești și plasarea lor sub pază, interzicerea circulației evreilor între orele 20.00-7.00 precum și luarea de ostateci dintre "conducătorii cunoscuți ai evreilor (rabini, hahami etc.), comuniștilor și legionarilor comuniști, care să fie cazați într'o clădire aparte și, în cazul când se va produce vreun act de rebeliune sau terorism, să fie împușcați"18. Aplicarea ordinelor prezentate anterior a însemnat nu numai deportarea în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a se sancționa imediat orice încercare de turburare. Să se ia măsuri de pază mai intense în cartierele evreiești. 2. Între orele 20-7.00 circulația evreilor să fie oprită. 3. Să se ia ostateci dintre conducătorii cunoscuți ai evreilor, (rabini, hahami etc.), comuniștilor și legionarilor comuniști, care să fie cazați într'o clădire aparte și, în cazul când se va produce vreun act de rebeliune sau terorism, să fie împușcați. Veți publica ordonanțe locale, prin care să se aducă la cunoștința
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]