2,011 matches
-
înglobează încă din 1952 fostul județ Muscel, care trebuia să dispară de pe harta României și datorită rezistenței înverșunate împotriva comunismului duse de oamenii pașnici din munții Muscelului și de la sud de munții Făgăraș. Căci nu degeaba au existat aici numeroși haiduci, amintindu-ne de rezistența dârză pe care au opus-o strămoșii noștri, dacii, față de ocupantul roman. Numai că de această dată ocupantul extern era cel sovietic, iar cel intern erau uneltele lor locale, puși să oprime un întreg popor. La
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
Andreescu, un învățător de pe valea Râului Doamnei, concluziona astfel: „Cei ce locuesc mai pe sub păduri, fiind mai toți și vânători, sunt foarte «curagioși» și cutezători, iubind mai mult ca alții libertatea și neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulți HAIDUCI ȘI REVOLUȚIONARI să fie dintre acei ce s-au născut pe sub munți”. În munții Muscelului, rezistența armată anticomunistă a început și s-a sfârșit cu Lt. col. Gheorghe Arsenescu. În timp ce povestea partizanilor de la Nucșoara, conduși de frații Toma și Petre Arnăuțoiu
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
încă din anul 2014. nume de străzi care să introducă în memoria colectivă ceea ce a însemnat rezistența armată anticomunistă din fostul județ Muscel: Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU, Lt. TOMA I. ARNĂUȚOIU, TRAIAN GH. MARINESCU GEAGU, Preot prof. GHEORGHE I. COTENESCU, Haiducii Muscelului. Urgența se datorează faptului că în 2014 se împlinesc 65 de ani de la anihilarea , în cursul anului 1949, primei organizații Haiducii Muscelului, fondată și condusă de Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU în zona Dragoslavele-Muntele Roșu-Stoenești. Vasta operațiune a Securității s-
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
Muscel: Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU, Lt. TOMA I. ARNĂUȚOIU, TRAIAN GH. MARINESCU GEAGU, Preot prof. GHEORGHE I. COTENESCU, Haiducii Muscelului. Urgența se datorează faptului că în 2014 se împlinesc 65 de ani de la anihilarea , în cursul anului 1949, primei organizații Haiducii Muscelului, fondată și condusă de Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU în zona Dragoslavele-Muntele Roșu-Stoenești. Vasta operațiune a Securității s-a soldat, printre altele, cu condamnarea penală și pedepsirea administrativă, în timp, a peste 100 de membri și susținători, inclusiv cu 4
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
Arnautoii din Nucsoara și ceata lor, “Haiducii Muscelului”, nemuriți prin ansamblul monumental de la Valea Mare Pravăț 16 aprilie 2016. O zi cu soare, soarele dreptății, menită să-i reunească acasă, în Muscelul tragediei de odinioară, pe toți cei executați la Jilava și fără de morminte, cu cei care
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
a putut prinde, azi, viață. Printre cei cărora le-a adresat mulțumiri a fost și dl. Constantin Popescu (Puiu), cu rol important în achiziționarea terenului pe care s-a amplasat actualul ansamblu monumental. Dl. Ion Crăciun a evidențiat importanța organizației “Haiducii Muscelului” care, mulțumită numeroaselor manifestări desfășurate în țară și în străinătate, a reușit să pună România pe harta rezistenței anticomuniste în care până de curând erau mult mai bine cunoscute fenomenele similare din Polonia și Țările Baltice. Exprimându-se plastic
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
marea sărbătoare de la 7 mai 2016 din București, când Lenin de odinioară va fi înlocuit, la vechea Casă a Presei, de Monumentul dedicat Rezistenței Armate Anticomuniste. Un gest simbolic, la poarta de intrare în Capitala unei țări libere. Amintește că “Haiducii Muscelului”, conduși de Lt. Col. Gheorghe Arsenescu și frații Arnăuțoiu, care au dat multă bătaie de cap securiștilor pe versantul sudic al munților Făgăraș, au fost dublați, pe versantul nordic, de luptătorii conduși de Ion Gavrilă Ogoranu. Și-a exprimat tristețea
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
prin institutul condus de Dl. Radu Ciuceanu) s-a solidarizat, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Prefectura Argeș, Consiliul Local Argeș la fel. Dar Consiliul Local din Câmpulung-Muscel tace în continuare. Nici măcar nu pune la loc tăblițele de semnalizare a străzii „Haiducii Muscelului”, dispărute de 3 ani. Crede că monumentul inaugurat azi leagă printr-un arc simbolic pe cei ce și-au jertfit viața în 1916, nemuriți în osuarul de la Mausoleul de la Mateiaș, făuritori prin jertfa lor ai României Mari, de cei
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
Motto “Cei ce locuesc mai pe sub păduri, fiind mai toți și vânători, sunt foarte «curagioși» și cutezători, iubind mai mult ca alții libertatea și neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulți HAIDUCI ȘI REVOLUȚIONARI să fie dintre acei ce s-au născut pe sub munți” (înv. N. Andreescu)1 Cetățeni de Onoare Post-Mortem în orașe și comune: Târgu-Lăpuș (Nicolae Steinhardt), Câmpulung-Muscel (Gheorghe Cotenescu), Aiud, Baia Sprie, Piatra Neamț, Târgu-Neamț, Belcești-Iași, Poiana Teiului-Neamț (Justin Pârvu
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
culturale) și introducerea în trama stradală a numelor unor martiri ai rezistenței armată anticomuniste. La Nucșoara din Muscel, numele învățătorului ION (IANCU) ARNĂUȚOIU și al fiului acestuia, Locotenentul TOMA ARNĂUȚOIU, sunt astfel prețuite. La Câmpulung-Muscel, o stradă poartă numele organizației “HAIDUCII MUSCELULUI”. Totuși, într-o carte extrem de necesară, „Poveștile străzilor din Câmpulung”, dl. ing. Gheorghe Chița, autor care a făcut enorm pentru fostul județ Muscel, leagă această organizație strict de viața și faptele fraților TOMA și PETRE ARNĂUȚOIU din Nucșoara. Adevărurile
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
aflat în acel moment, ca și el, în București, convenind planul de acțiune. Amândoi părăsesc rapid Bucureștiul pe direcția Curtea de Argeș - Nucșoara. În locuința învățătorului ION (IANCU) ARNĂUȚOIU, venerat de toți sătenii de pe valea Râului Doamnei, se înființează a doua organizație „HAIDUCII MUSCELULUI”, inițial sub conducerea aceluiași lt. col. ARSNESCU. Ulterior, simțindu-se izolat (fostul liberal tătărăscian nu era din zonă, iar Nucșoara era un fief țărănist), dar și datorită divergențelor pe linia strategiei și tacticii de abordat în confruntarea cu Securitatea și
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
împrejurimile Câmpulungului. Doar întâmplarea face ca ARSENESCU să fie arestat în 1960, fiind trădat de ruda ultimei sale gazde, fost lucrător al Siguranței. Întrebat, la lansare, de ce nu l-a menționat și pe câmpulungeanul GHEORGHE ARSENESCU în cadrul rubricii alocate străzii “HAIDUCII MUSCELULUI”, dl. Chița mi-a răspuns că n-a știut. În condițiile în care rezistența a început și s-a sfârșit, în Munții Muscelului, cu ARSENESCU. Aproape doi ani de trai în munți (1948-1949), zece ani de clandestinitate (1949-1960) si
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
Ana Blandiana și Romulus Rusan, cu colaboratorii lor din țară, la Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului și Rezistenței de la Sighet sunt onorate fără nici o diferențiere meritele Lt. Col. GHEORGHE ARSENESCU și ale fraților TOMA și PETRE ARNĂUȚOIU în coagularea ambelor organizații “HAIDUCII MUSCELULUI” care au acționat în Munții Muscelului și respectiv în sudul Munților Făgăraș. Un lucru care ar trebui să se petreacă și în propriul lor județ, Muscel, înglobat între timp în județul Argeș. O stradă trebuie să poarte numele Lt. Col
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
Vânători de Munte, comandată de gen. ION DUMITRACHE), cea de șef al Comisiei de urmărire a îndeplinirii prevederilor Convenției de Armistițiu și de director de studii al Școlii de Ofițeri de Rezervă nr. 3 din Câmpulung-Muscel. Poate chiar lângă strada “HAIDUCII MUSCELULUI”. Pentru că astfel de oameni, cu demnitate și curaj, trebuie să reintre în MEMORIA COLECTIVĂ la nivelul întregului județ Argeș (județul Muscel nu mai există, dar am lansat inițiativa și acest lucru este pe deplin posibil, ca județul să fie
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
în vedere existența Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, dar și precedente în istoria recentă cum sunt județele Bistrița-Năsăud și Caraș-Severin), am înaintat un memoriu documentat Primăriei și Consiliului Județean al Municipiului Pitești pentru ca trama stradală să includă - simultan - cele trei denumiri: „HAIDUCII MUSCELULUI”, „Lt. Col. GHEORGHE ARSENESCU”, „Lt. TOMA ARNĂUȚOIU”. Același lucru este necesar să se petreacă și în Municipiul Curtea de Argeș. Numai astfel un popor își poate recompensa, măcar moral, EROII. Făcând în așa fel încât generațiile prezente și viitoare să-și cunoască
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
au rezerve istorice. Ei doresc să trăiască într-un continuu cultural, care poate ajuta frații să trăiască împreună, sens în care se poate vorbi de un ecumenism cultural. Canada are această vocație chiar pentru oamenii de diferite origini.” Corina Luca Haiduc și-a prezentat istoria, al cărei început a rămas în România, unde la Târgoviște timp de 10 ani a organizat dialogul românilor cu francezii, activitate care a devenit baza stabilirii ei în Canada. Farmacistă de profesie, ea a devenit din
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
pragul fierberii. Lovesc mereu în pereți imaginari spre a verifica posibilitatea de străpungere și de descăr-care a unui cumul de energie. Spre o supapă de ieșire se îndreaptă bâjbâind și Dumitrașcu, un asistent universitar de extracție rurală, cu statură de haiduc, atletic, viclean, precaut să nu compromită șansele de parvenire. El se împăunează că s-a ridicat la rangul de a fi ciracul favorit al unui corifeu în știință, profesorul Martinetti. Aparent se gudură bucuros că poate culege laude pentru destoinicia
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
c l e Popa), „Mă întreb de ce te mai iubesc”, „Zii lăutare” ( G e o r g e Marcu), „Vrem să ciocnim cu viața un pahar” (N. Kirculescu), „Cine ești tu?” (V. V. Vasilache). La acestea se adaugă „Când era Mărin haiduc”, dintr-o culegere de pe Valea Jiului, orchestrația George Marcu. Fără Titi Rucăreanu, boema artistică bucureșteană este mai săracă... Alte două dispariții au îndoliat televiziunea publică, fiind vorba de realizatori de marcă. Scriitor cu un umor rar, Dan Mihăescu a semnat numeroase
Se duc valorile... by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84029_a_85354]
-
Există un document artistic al protestului clamat de VVM în epoca proletcultistă: în 1956, numărul 10 al revistei "Caiete de dor", care apărea la Paris, este în întregime un fel de memoriu poetic virulent, patetic și tulburător, publicat sub pseudonimul "Haiduc" și prefațat de Virgil Ierunca. Acel document, cu texte scrise în intervalul 1944-1955, poeme despre teroarea bolșevică, mi-a fost pus la îndemână de Virgil Ierunca și l-am reprodus în întregime în revista "Familia" nr. 10 din octombrie 1990
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
trecerea în revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen - Frunzuliță ruptă-n cinci sau Blättlein, Weizen, Roggen - Frunzuleană grâu secară etc.), schițarea atmosferei liric - literare a doinei și creionarea figurii haiducului în doina românească. Abordând desigur lapidar parametrul estetic, cercetătorul definește în linii mari sentimentul de dor subliniind funcția catarctică a speciei doinei. În acest sens, Vincent Rastädter avansează o interesantă ipoteză sociologică a apariției doinei ca urmare a unei nevoi
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
este invitat să vadă "O noapte furtunoasă", așa cum a gândit-o un regizor tânăr, Alexandru Mâzgăreanu, decorul: Ștefan Caragiu, costumele: Alexandra Boerescu, coregrafia: Roxana Colceag, ilustrația muzicală: Alexandru Suciu, cu: Gabriel Răuță, Alexandru Mike Gheorghiu, Dan Bordeianu, Șerban Gomoi, Ion Haiduc, Crenguța Hariton, Sorina Ștefănescu. „Am încercat să fac un spectacol despre obsesii. Trăim într-o lume în care domină paranoia, nevrozele, obsesiile. Suntem copleșiți de tot felul de griji... A actualiza un text nu înseamnă doar să îmbraci în haine
Se redeschide Sala George Constantin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79843_a_81168]
-
la o piesă scrisă de William Shakespeare, în următoarele seri ale primei decade a lunii martie, oferta instituției de cultură este, de asemenea, remarcabilă. În piesa "Mult zgomot pentru nimic", actorii Gabriel Răuță, Dani Popescu, Lucian GhimișI, Cristian Nicolaie, Ion Haiduc/ Cristian Șofron, Petre Dinuliu, Șerban Gomoi, Vlad Gălățeanu, Alexandru Mike Gheorghiu, Ionuț Anghel, Mihai Marinescu, Mircea Teodorescu, Ioana Calotă, Andreea Măcelaru-Șofron, Anca Bejenaru, Laura Anghel / Roxana Colceag / Cristina Păun, Ștefan Bahnaru redau într-o notă tonică, plină de prospețime și
La Teatrul Nottara, "Mult zgomot pentru nimic", de Mărțișor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80077_a_81402]
-
19.00 MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de William Shakespeare Traducerea: Dan Amedeo Lăzărescu Regia: Diana Lupescu, Scenografia: Nina Brumușilă, Coregrafia: Roxana Colceag Muzică: Maria Balabas, Silviu Fologea, Călin Torsan În distribuție: Gabriel Răuță, Dani Popescu, Lucian GhimișI, Cristian Nicolaie, Ion Haiduc/ Cristian Șofron, Petre Dinuliu, Șerban Gomoi, Vlad Gălățeanu, Alexandru Mike Gheorghiu, Ionuț Anghel, Mihai Marinescu, Mircea Teodorescu, Ioana Calota, Andreea Măcelaru-Șofron, Anca Bejenaru, Lăură Anghel / Roxana Colceag / Cristina Păun, Ștefan Bahnaru Luni, 25 februarie, ora 19.30 PLURALUL ENGLEZESC de
Vezi ce se joacă la Nottara în ultima săptămână din februarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80121_a_81446]
-
Ion Cojar, regia Ion Vova, și "Un as", regia Ion Vova. Actorul Aurel Cioranu a jucat în filmele "La Moara cu noroc" (1955), "Și Ilie face sport" (1955), "Erupția" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Doi vecini" (1958), "Aproape de soare" (1960), "Haiducii lui Șaptecai" (1971), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "Explozia" (1973), "Păcală" (1974), "Elixirul tinereții" (1975), "Eu, tu, și... Ovidiu" (1978), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1981), "Învingătorul" (1981)", "O scrisoare pierdută" (spectacol TV, 1982), " Rămân cu tine" (1982), " Enigmele se explică
Actorul Aurel Cioranu a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81467_a_82792]
-
Ion Cojar, regia Ion Vova, și "Un as", regia Ion Vova. Actorul Aurel Cioranu a jucat în filmele "La Moara cu noroc" (1955), "Și Ilie face sport" (1955), "Erupția" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Doi vecini" (1958), "Aproape de soare" (1960), "Haiducii lui Șaptecai" (1971), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "Explozia" (1973), "Păcală" (1974), "Elixirul tinereții" (1975), "Eu, tu, și... Ovidiu" (1978), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1981), "Învingătorul" (1981)", "O scrisoare pierdută" (spectacol TV, 1982), " Rămân cu tine" (1982), " Enigmele se explică
Actorul Aurel Cioranu a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81466_a_82791]