245 matches
-
Gusti, Gh. Asachi), altele - nepublicate. Sunt încercări romanțioase, cu o tentă exotică sau fantastică, îndatorate lui Lamartine și Hugo. Contactul cu lirica populară va însemna o primenire a inspirației. Între anii 1840 și 1862, poetul elaborează un ciclu de Doine (haiducești, țărănești, ostășești ori plecând de la diverse credințe și superstiții). Într-o atmosferă plină de prospețime, împletire de real și fabulos, se desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
BALADĂ, specie a epicii folclorice, în versuri. Termenul a fost introdus de V. Alecsandri, în 1852, în culegerea sa Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, substituindu-l denumirilor populare cântec bătrânesc, cântec haiducesc sau cântec vitejesc. În Europa apuseană, b. însemna inițial o formă fixă a poeziei lirice, cântată în timpul dansului. Mai târziu ea a denumit cântecul epic popular, dar și o poezie cultă, cu sau fără formă fixă. În folcloristica românească, termenul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
creația spontană, monorima și stilul oratoric. Asupra epocii și mediului în care a apărut b. au fost emise păreri contradictorii. Geneza unor tipuri sau motive s-a confundat adeseori cu geneza genului însuși. Chiar dacă unele subiecte, cum ar fi cele haiducești, datează din orânduirea feudală, nu se poate afirma că specia a apărut în această etapă istorică. Originea mult mai îndepărtată în timp a eposului este probată de existența b. mitico-fantastice (cum ar fi Soarele și luna). Cât privește probabila apariție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
dezvoltă teme legate de nesocotirea unor interdicții și consecințele ei nefaste. Odată cu apariția unei atitudini eroice în fața forțelor naturii, aici apar confruntări eroice. De la conflictele cu monștrii s-au putut dezvolta în text conflicte sociale sau naționale, în cântecele vitejești, haiducești sau istorice. Gândirea mitică odată depășită, din primul strat au luat naștere b. nuvelistice, fie prin evoluția de la fantastic spre real, fie prin înscrierea unor teme noi în tiparul arhaic. În clasificarea textelor, s-au avut în vedere unul sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
textelor, s-au avut în vedere unul sau mai multe criterii (tematica, determinarea istorică, tipul de relații sociale reflectate etc.), de unde și varietatea categoriilor. G. Dem. Teodorescu, printre primii la noi, împărțindu-le în b. în: solare și superstițioase, istorice, haiducești, domestice. Clasificări mai recente disting b. legendare, vitejești (voinicești, haiducești), de conflict familial și social și istorice sau b. fantastice, vitejești (ciclul cotropitorilor turci, tătari, haiducii, hoțomanii), păstorești, despre Curtea feudală, familiale și jurnale orale. După alte criterii, textele au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
criterii (tematica, determinarea istorică, tipul de relații sociale reflectate etc.), de unde și varietatea categoriilor. G. Dem. Teodorescu, printre primii la noi, împărțindu-le în b. în: solare și superstițioase, istorice, haiducești, domestice. Clasificări mai recente disting b. legendare, vitejești (voinicești, haiducești), de conflict familial și social și istorice sau b. fantastice, vitejești (ciclul cotropitorilor turci, tătari, haiducii, hoțomanii), păstorești, despre Curtea feudală, familiale și jurnale orale. După alte criterii, textele au fost grupate în b. legendare, păstorești, cântece istorice sau de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
loc vestit pentru lăutarii mămuleni, organizați și în „bande”, care au existat până către sfârșitul secolului al XIX-lea, în fostele județe Vâlcea, Olt și Romanați, B. culege de la unul dintre acești lăutari „cele mai autentice balade, doine și cântece haiducești”. De o extraordinară tenacitate și folosind diferite genuri de informatori (lăutari, bătrâni rapsozi și deținători de folclor, elevi), el tinde la epuizarea repertoriului celor chestionați. Dorința de a realiza o colecție cât mai reprezentativă îl determină să lanseze și apeluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
a spus, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Botoșani, 1971, 152-225; Teatrul popular de Anul Nou din județul Vaslui, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Vaslui, 1971; Ion H. Ciubotaru, Silvia Ionescu, Vânătorii. Monografie folclorică, Iași, 1971, 109-132, 353-426; Jienii. Teatru popular haiducesc, îngr. Horia Barbu Oprișan, pref. Eugen Barbu, București, 1974; Teatru popular, îngr. și pref. Gheorghe Spătaru și Iulian Filip, Chișinău, 1981; Brâncovenii. Teatru popular, îngr. Horia Barbu Oprișan, București, 1984; Panorama teatrului folcloric din județul Neamț, îngr. George Brăescu, Piatra Neamț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Vasile Adăscăliței, Aspecte din dramaturgia populară. Teatrul popular de haiduci, SCIA, 1956, 1-2; Gh. Vrabie, Teatrul popular românesc, RITL, 1957, 3-4; Letiția Gâtză, Mihai Florea, Manifestări de dramă populară în câteva regiuni ale țării, SCIA, 1958, 1; Lila Nădejde, Tema haiducească în teatrul popular, SCIA, 1959, 2; Lila Nădejde, Teatrul popular de păpuși în secolul al XIX-lea, SCIA, 1960, 1; Sabina Cornelia Stroescu, Un aspect al literaturii dramatice: drama haiducească „Jianu”, „Studii și cercetări de etnografie și artă populară”, 1960
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
câteva regiuni ale țării, SCIA, 1958, 1; Lila Nădejde, Tema haiducească în teatrul popular, SCIA, 1959, 2; Lila Nădejde, Teatrul popular de păpuși în secolul al XIX-lea, SCIA, 1960, 1; Sabina Cornelia Stroescu, Un aspect al literaturii dramatice: drama haiducească „Jianu”, „Studii și cercetări de etnografie și artă populară”, 1960, 255-290; Vasile Adăscăliței, „Nunta”, o piesă a dramaturgiei folclorice moldovenești, SCIA, 1961, 2; Massoff, Teatru rom., I, 25-49; Vasile Adăscăliței, Elemente laice și colinda românească, ALIL, t. XIII, 1962, fasc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
la Constantin”. Sfârșitul lui Brâncoveanu în repertoriul dramatic al minerilor români din nordul Transilvaniei, SILF, 1964; Vasile Adăscăliței, Teatrul folcloric cu subiecte de război în Moldova, LL, 1965; Ist. teatr., I, 23-87; Gh. Nadoleanu, O ipoteză asupra originii teatrului popular haiducesc: „Jienii”, REF, 1965, 3; Horia Barbu Oprișan, Influența dramaturgiei folclorice, LL, 1966; Brădățeanu, Istoria, I, 15-60; Vasile Adăscăliței, Date noi privind teatrul folcloric „Brâncovenii”, REF, 1967, 6; Horia Barbu Oprișan, Text și costumație în teatrul popular, TTR, 1967, 1; Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
1965, 3; Horia Barbu Oprișan, Influența dramaturgiei folclorice, LL, 1966; Brădățeanu, Istoria, I, 15-60; Vasile Adăscăliței, Date noi privind teatrul folcloric „Brâncovenii”, REF, 1967, 6; Horia Barbu Oprișan, Text și costumație în teatrul popular, TTR, 1967, 1; Grigore Botezatu, Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967, 150-181; Olga Flegont, Manifestări de artă teatrală în Antichitate pe teritoriul țării noastre, TTR, 1967, 2; Horia Barbu Oprișan, „Curcanii” în teatrul popular. Sceneta „Halim”, TTR, 1967, 5; Monica Săvulescu, Satira, element de continuitate de la teatrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
un camion care ne-a transportat o porțiune de drum, la deal. Pedalând de zor apoi, ne-am apropiat de orașul în care am intrat ca niște învingători (păcălisem și distanțele și vremea), tratându-ne la un local cu cotlete haiducești și bere. Acasă stabilisem ca traseul acelei zile să fie cel mai lung, neștiind că va fi atât de mult de urcat. Trecând prin fața Liceului militar, ne-am sfătuit din mers să pedalăm până la Broșteni (repet, așa planificasem). Iar pădure
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
pentru judecata sau simpla curiozitate a viitorului. Primăvara, 1950 Cartea a doua Antropologia omului bucureștean Apariția și formația eroului În putredul sfârșit de veac XIX și prea temutul Început de veac XX. - „Ce naște din pisică...“ sau armorialul ciobănesc și haiducesc al memorialistului. - Totuși neamurile lui de țărani În cioareci și În opinci gustă Menuetul lui Beethoven. - Un părinte exagerat și o mamă duioasă, cu bun-simț ardelenesc. - Bestiile pedagogice ale copilăriei noas tre. - Plimbare retrospectivă prin Bucureștii lui 1900. - Haimana lâc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tic, ca un stigmat al familiei. I-am cunoscut În copilăria mea pe bătrânii feciori ai lui Gașpăr, oameni ciudați, „să nu-nop tezi cu ei“, Îmi spunea tata, și-mi fermeca mai ales Închipuirea o frumoasă copilă aleasă, cu sânge haiducesc În vine, vară bună cu mine, Sultana. L-am apucat pe bunicul, Moș Ghiță, după poreclă Beldie, care de cum da colțul primăverii și până toamna târziu sta singur cuc În fundul grădinii, sub nucul bătrân cât o biserică, la rădăcina căruia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Îmbel șugați pe care Îi răscolea, cu mâna lui blagoslovită, sub patra fir, când Îngenuncheau Înaintea lui la aca tiste. Am intrat odată În odaia lui, goală, cu aer zăcut și Întunecoasă, și i-am văzut pe perete chipul aprig, haiducesc, zugrăvit de Sava Henția. În satul ăsta, atât de cuminte așezat pe culmi de dealuri, la poalele munților, deasupra apelor strânse Între cheile Doftanei, mă Întâmpina la tot pasul cea mai ispititoare dintre ispite și cel mai puțin vinovat dintre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie, ficatul negru de bivol, toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru fălcile și stomacurile noastre Încă barbare; iar alte specialități nu le găseai la nici un birt, mare sau mic, de centru sau de margine, cum erau „scobiturile“, „preotesele“ sau „pitulicele“, astfel numite, ba chiar și mai pe față și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de or chestranți, de care te poți și trebuie să te lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor din Muscel, cu cămașa scoasă pe dinafară, care acompaniau [În piață] pe Luca Cobzarul de la „Oituz“, interpretul neîntrecut al baladelor vechi haiducești și al cântecelor de pușcărie, de „pârnaie“ - ci de acea armonie sau ritmică personală care Însoțește, pe nesimțite și nevrute, În gând sau abia fredonând-o printre buze, toate actele bune ale vieții tale, la fel cum tânăra calfă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fierul, Iuți ca oțelul. La anul și la mulți ani!". Tot la Anul Nou, feciorii de obicei cei cu armata făcută și câțiva săteni mai isteți organizau fie "Banda lui Jianu", fie "Banda lui Bujor". Cu aceste formații de "teatru haiducesc" se mergea pe la casele sătenilor. Înainte de război, la Costișa erau cunoscute două formații teatrale: una condusă de finul mamei, feciorul lui Archip a lui Gheorghe și alta de Pascari I. "Malanca" sau "Mascații" erau cete din dragomani îmbrăcați militari sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le îndreptați hotarăle vechi...Si de va sta egumenul di Cetățuie împotriva dreptății, ocărând marturii, să-l dați în scris, la mărturie, toate pricinile și împotrivirile ca să avem știre.” Mărite Spirit, mă cam trec fiorii când citesc despre aceste fapte haiducești ale „rugatorilor nostri”, cum obișnuiesc voievozii să-i numească pe călugări, și mai vârtos din partea cuvioșiei sale egumenul... - Cu păcatele preacucerniciilor lor, călugării, în frunte cu egumenii, după cum ți-am mai spus, te întâlnești când te aștepți mai puțin. - Eu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spre politici coerente de eradicare a sărăciei extreme și diminuare a celei relative. Atitudinea de struț față cu sărăcia este împărtășită fără nici o înțelegere subterană între guvernanți, opoziție (mai puțin PRM, care pariază masiv pe resentimentele săracilor și efectele discursurilor haiducești), mass-media influente, chiar și de mediile intelectuale (mai puțin cel al sociologilor). Pe scurt, eu cred că sărăcia la nivelul cauzelor este responsabilitatea politică a guvernanților, dar cred că este responsabilitatea morală a tuturor celorlalți. Am impresia că nu știm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
șeful grupului parlamentar al PRM în camera deputaților, Lucian Bolcaș apleca ochii și își muta privirea de colo-colo. Nici ceilalți nu păreau în stare să se uite la camerele de filmat. Vedeau probabil cum, sub ochii lor, imaginea unui partid haiducesc - Luăm de la bogați și dăm la săraci -, care se adresa frustraților economic ai tranziției încearcă să își schimbe baza electorală cu cea a voyariștilor și a frustraților sexual. Presupun că gestul lui Vadim Tudor este rezultatul disperat al fricii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Aici veți găsi locuri izbitor de asemănătoare cu imagini din "Cronica pictată de la Viena", fapt ce ne îndeamnă să considerăm Posada din vecinătatea acestor Chei, drept posibil loc al înfrângerii lui Carol Robert de Anjou, dar și peisaje din filmele haiducești, regizate de Sergiu Nicolaescu, cu Florin Piersic în roluri memorabile. Drumul Carului a fost considerat de istorici drept cea mai însemnată cale comercială a Valahiei. Drumul acesta, precizează C.C. Giurescu, în deja citata "Istorie a Românilor", era folosit și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referinduse la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ele”. Pe scurt, ele nu au nevoie de mila noastră, ci de dreptatea făcută prin legi, instituții, politici ale redistribuirii, prin revederea principiilor meritului, prin reanalizarea conceptului de muncă și reierarhizări politice ale importanței muncilor. Când autoarea lucrării numește maternitate haiducească opțiunea femeilor din România de a avea copii fără un partener legal sau măcar un concubin care să-și recunoască paternitatea sau când renunță la un astfel de partener dincolo de ideologia autosacrificiului matern cu orice preț, în răspărul prejudecăților comune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]