386 matches
-
intitulat sugestiv „Șamanism” la români ?, Mircea Eliade se întreba dacă astfel de practici pot fi calificate drept „șamanice” (31). Dar, după cum tot el a arătat-o, șamanii își provocau transe extatice similare prin ingerarea unor (extracte din) plante cu efecte halucinogene (43). Se poate, oare, prin analogie, considera că incantatores moldoveni, descriși de Bandinus, foloseau și ei astfel de mijloace ? Mircea Eliade a preluat soluția comodă a șamanologului ungur Vilmos Diószegy, conform căruia aceștia ar fi făcut parte dintr-o colectivitate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
precaut, nefăcând legături mecanice. El vor- bește doar de o posibilă „consonanță” între „tradițiile mistice evreiești existente în surse mult mai vechi și practicile mistico- -magice în vogă în aria geografică din care a apărut hasidismul” (132, pp. 250-252). Unguentele halucinogene folosite de vrăjitoarele din Antichi- tate (vezi Apuleius, Măgarul de aur, III ; și Ovidiu, Metamorfoze, XV, 356) și de cele din Evul Mediu erau compuse din multe și diverse ingrediente. Conform proceselor-verbale redactate de inchizitori, plantele psihotrope cele mai folosite
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Unde călca Măritul Stăpân [= Dumnezeu] creștea numai iarbă și flori, iar pe unde călca Scaraoțchi, numai [...] cucută, ciumăfaie, măsălariță, mătră- gună” (113, p. 188). Sunt atestate și în unele zone din România legende și credințe populare privind folosirea de alifii halucinogene 473Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean (mai rar licori). Acestea provocau vrăjitoarelor viziunile cunoscute : ieșirea pe horn, călătoria prin aer călare pe o limbă de meliță sau pe o coadă de mătură (mai rar călare pe animale), întâlnirea și lupta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Stăpân [= Dumnezeu] creștea numai iarbă și flori, iar pe unde călca Scaraoțchi, numai [...] cucută, ciumăfaie, măsălariță, mătră- gună” (113, p. 188). Sunt atestate și în unele zone din România legende și credințe populare privind folosirea de alifii halucinogene 473Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean (mai rar licori). Acestea provocau vrăjitoarelor viziunile cunoscute : ieșirea pe horn, călătoria prin aer călare pe o limbă de meliță sau pe o coadă de mătură (mai rar călare pe animale), întâlnirea și lupta cu alte vrăjitoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dau pe corp cu o unsoare specială, care le face ușoare și le ridică prin horn în sus” (136, p. 256). I.P. Culianu era convins că, pentru provocarea orgasmului și a halucinațiilor privind „zborul magic”, vrăjitoarele își ungeau cu alifii halucinogene nu numai corpul, dar chiar și cozile de mătură sau limbile de meliță pe care încălecau. Strângând între coapse aceste bețe unse, principiile active erau mai ușor absor- bite „prin pielea deosebit de sensibilă a vaginului, în cazul femeilor, a scrotului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prepararea alifiei haluci- nogene nu sunt precizate în nici una dintre relatările populare culese în România. Așa cum am arătat mai sus, se vorbește doar despre „un fel de unsori”, „ceva unsori”, „niște unsori” sau „unsori speciale”. În orice caz, „secretul unsorilor” halucinogene - conchide Culianu - nu era cunoscut decât de vrăjitoare, care făceau parte din „confrerii inițiatice” (51, p. 336). Rețetele unguentelor psiho- trope au fost „smulse” în timpul proceselor Inchiziției. Probabil că vrăjitoarele din spațiul românesc foloseau aceleași substanțe halucinogene (mătrăgună, ciumăfaie, muscariță
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
caz, „secretul unsorilor” halucinogene - conchide Culianu - nu era cunoscut decât de vrăjitoare, care făceau parte din „confrerii inițiatice” (51, p. 336). Rețetele unguentelor psiho- trope au fost „smulse” în timpul proceselor Inchiziției. Probabil că vrăjitoarele din spațiul românesc foloseau aceleași substanțe halucinogene (mătrăgună, ciumăfaie, muscariță etc.) ca și cele din Europa Centrală și Occidentală. Pe la 1870, folcloristul Simeon Mangiuca vorbea despre folosirea în Transilvania a unor „plante cabalistice [sic !] fermecătoare : pentru dragoste, urât și altele multe, dintre care memorăm Datura stramonium (ciumăfaia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sacră care înfrumusețează [...] peisajul edenic al Lumii de dincolo” (281). Tot în acest context de semnificații magico-rituale intră, pro- babil, obiceiul popular atestat în zona Vâlcea de a face - chiar în biserică - fumigații de cânepă „pe lângă sicriu”, pentru ca 479Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean sufletul defunctului să nu se întoarcă printre cei vii, ca strigoi (140, p. 265). În același scop, după afumarea sicriului cu câlți de cânepă, câteva femei bătrâne aprindeau cânepă răsfirată pe mor- mânt, înconjurându-l de-a-ndăratelea și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inferioară (dioceza Iliriei), de-a lungul Dunării. Voi mai da un singur exemplu de gest ritual apotropaic, de data aceasta din spațiul rural nord- european. Antropologul britanic J.G. Frazer a descris un obicei magic popular practicat de sătenii 481Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean scandinavi (The Golden Bough, vol. I). Pe 23 iunie, practic la solstițiul de vară, în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (în Noaptea de Sânziene, conform calendarului popular românesc), țăranii suedezi fac focuri mari rituale în care aruncă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spațiul carpato-dunărean scandinavi (The Golden Bough, vol. I). Pe 23 iunie, practic la solstițiul de vară, în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (în Noaptea de Sânziene, conform calendarului popular românesc), țăranii suedezi fac focuri mari rituale în care aruncă ciuperci halucinogene de tip Amanita muscaria. Se crede că fumul degajat de aceste ciuperci psihotrope îi alungă pe troli și alte duhuri rele (244, p. 78). Faptul că unele plante psihotrope ar ușura traseul sufletului mortului în lumea de dincolo este deocamdată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parfum de flori ce-nbată Fumu-n aer răspândea (263, pp. 9, 90). După modelul haremului turcesc (234), opiofilia a pătruns și în budoarul nevestelor de mari dregători din spațiul românesc. La 24 februarie 1813, de exemplu, Maria - soția domnitorului 509Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean Moldovei Scarlat Callimachi (1812-1819) - scria unui spițer urmă- toarele : „Saor Lochmane, trimite-mi trei dram[uri] spirt de afion, că-ți voi plăti”. Semnat : „Maria Call[imachi]”. Nu știm în ce scop cumpăra de la spițerie prima doamnă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
375 2. Decapitarea rituală ..................................................... .................... 382 3. De la sacrificii umane la ofrande alimentare ................................................ 390 4. Meteorologia magică a cărămidarilor ..................................................... .... 393 5. Omul, partenerul zeului ..................................................... ................ 396 6. Demonologie populară ..................................................... ................... 401 7. Din nou despre legarea demonului ..................................................... ....... 406 Note ..................................................... ...................................... 409 VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița ....................................415 2. Intoxicări involuntare ..................................................... ................. 429 3. Fumigații de canabis și de alte plante halucinogene. De la Herodot la Strabon ............... 435 4. Vița-de-vie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonului ..................................................... ....... 406 Note ..................................................... ...................................... 409 VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița ....................................415 2. Intoxicări involuntare ..................................................... ................. 429 3. Fumigații de canabis și de alte plante halucinogene. De la Herodot la Strabon ............... 435 4. Vița-de-vie și iedera. Zalmoxis vs Dionysos............................................. ..... 450 5. Plante magice și halucinogene......................................... ....................... 461 6. „Prăjitura morților” : narcotice pentru lumea de dincolo .................................... 475 7. Opium, hașiș, tutun. Ciubuce, narghilele, tabachere ......................................... 481 Note ..................................................... ...................................... 524 VIII. Graiul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița ....................................415 2. Intoxicări involuntare ..................................................... ................. 429 3. Fumigații de canabis și de alte plante halucinogene. De la Herodot la Strabon ............... 435 4. Vița-de-vie și iedera. Zalmoxis vs Dionysos............................................. ..... 450 5. Plante magice și halucinogene......................................... ....................... 461 6. „Prăjitura morților” : narcotice pentru lumea de dincolo .................................... 475 7. Opium, hașiș, tutun. Ciubuce, narghilele, tabachere ......................................... 481 Note ..................................................... ...................................... 524 VIII. Graiul îngerilor. Reconstituiri, dispute, utopii 1. Lingua Adamica ....................... 545 2. Experimentele suveranilor și disputele teologilor ........................................... 548 3. Cea mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
semenii, dar și prin “ciudățenii” în gândire, comportament, limbaj și vestimentație). În toate cazurile de mai sus, modificarea stării de conștiință ar putea stimula halucinațiile (producții ale creierului fără nici un stimul real). De asemenea, se exclud subiecții care consumă substanțe halucinogene sau inductoare de experiențe “ciudate”, precum și epilepticii, știut fiind faptul că unele crize epileptice pot să fie și ele caracterizate prin halucinații. Pe de altă parte, desfășurarea hipnozei regresive se face în cursul a numeroase ședințe, de obicei întinse pe
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
generală. Este starea de deschidere, de depășire temporală, de optimism. Adesea, această euforie poate fi dată nu numai de o motivație afectivă și morală, ci este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pur interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală pură. Starea de fericire se raportează la valorile morale supreme ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sikh, conștient de restricțiile religioase din acea țară, angajează un anumit număr de slujitori indieni care prepară leacurile și au grijă să mă aprovizioneze cu apă din Gange pentru prepararea medicamentelor 280. Churrus, fumat În pipătc "Churrus, fumat În pipă" Halucinogenul numit churrus, folosit pentru fumat, e preparat după cum urmează: cânepa proaspătă și coaptă e trecută printr-un foc slab pentru a o usca, iar apoi este pisată Într-un mojar până devine o masă compactă. O altă metodă foarte curioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aceste două plante constă numai În dimensiunea semințelor, cele de Cannabis indica fiind mai mici decât cele ale plantei europene. Opiul, cum am menționat deja, e de asemenea mult folosit În India și e Încă și mai dăunător decât alte halucinogene, a căror preparare și folosire au fost descrise. Ample particularități referitoare la efectele pe care le produce vor fi prezentate În al doilea volum. Locuitorii din India consumă acest drog otrăvitor Într-un asemenea grad, Încât orice asistență medicală se
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sau să intensifice anumite emoții sau trăiri. S-au raportat studii de caz În care cocaină și amphetaminele au diminuat temporar sentimentul de neajutorare și dependența, barbituricele și derivatele de opiu au redus sentimentele de furie, disperare și singurătate; iar halucinogenele și alcoolul au fost folosite pentru diminuarea sentimentelor de depresie, vina, rușine și neajutorare. Astfel, s-ar părea că fiecare toxicoman Își alege substanță sau substanțele pe care le consumă În funcție de predominantă trăirilor sale interioare În vederea reducerii tensiunilor și obținerii
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
pentru a resimți efectele de "sus". Lucrul acesta a fost explicat prin incapacitatea primului de de a aprecia efectele subtile de beție ale canabisului (Thomas & Chesher 1973). Nu există nici o evidență privind instalarea unei toleranțe Încrucișate Între canabis și alte halucinogene (Cox et al 1983). Odată cu utilizarea regulată, consumatorii abuzivi de marijuana pot dezvolta o dependență psihologică și de asemeni una fizică ușoară. La dozele actualmente folosite de exemplu În SUA, majoritatea autorilor sunt de acird asupra faptului că majoritatea utilizatorilor
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
că circa 50% dintre fumătorii de canabis pot, ocazional, resimți aceste reacții adverse. Tratamentul acestor reacții de panică constă În plasrea individului Într-un mediu izolat, calmant și non-stimulator (Weil 1970). "Flashback" Fumătorii de marijuana care Încearcă ocazional și alte halucinogene, găsesc senzația de "high" resimțită cu marijuana se modifică după utilizarea altor halucinogene. Utilizatorii de marijuana pot avea experiențe de repetare a unor halucinații trăite anterior. De exemplu, o persoană care trăiește o halucinație la LSD sau mescalină poate retrăi
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
Tratamentul acestor reacții de panică constă În plasrea individului Într-un mediu izolat, calmant și non-stimulator (Weil 1970). "Flashback" Fumătorii de marijuana care Încearcă ocazional și alte halucinogene, găsesc senzația de "high" resimțită cu marijuana se modifică după utilizarea altor halucinogene. Utilizatorii de marijuana pot avea experiențe de repetare a unor halucinații trăite anterior. De exemplu, o persoană care trăiește o halucinație la LSD sau mescalină poate retrăi exact aceleași experiențe În aceiași zi sau mult mai târziu În decursul unor
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
stării de conștiință; c) în cazurile de tulburare ale stării de orientare sau amnezii; d) când devine imposibilă capacitatea mea de a comunica cu ceilalți; e) în cursul stărilor delirante și halucinatorii; f) în stările de intoxicație acută cu droguri halucinogene psihodisleptice; g) în stările de hipnoză, cataleptice etc. Raportul „trup/suflet” este un act de reprezentare în câmpul conștiinței mele, a Eului meu personal. Eu mă simt, mă reprezint, mă recunosc ca individ, prin intermediul propriului meu corp. La corp raportez
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care conțin majoritatea drogurilor mai sus menționate și care produc extazul, prin efectele psihotrope, de factură euforizantă, sau psihodisleptică ale acestora. Nu trebuie însă trasă concluzia că orice ritual este efectul, sau motivul mascat, al utilizării unor droguri euforizante sau halucinogene. Dar orice ritual cultural încearcă să pătrundă în lumea misterelor pe care „universul nebuniei” îl oferă din plin. Cele mai utilizate droguri sunt alcoolul (bețiile orgiastice), drogurile halucinogene care produc stări de extaz (mescalina, psilocibina, LSD-25, hașișul etc.). Dacă nebunia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]