153 matches
-
Review, 52, 4, 1978, pp. 440-455. Deliège, Robert, O istorie a antropologiei: școli, autori, teorii, traducere de I.T. Bișa, Editura Cartier, București, 2007. DeFleur, Melvin L. și Rokeach-Ball, Sandra, Teorii ale comunicării de masă, traducere de D. Harabagiu și C. Harabagiu, Editura Polirom, Iași, 1999. DeLong, Marlyn Revell și Minshall, Bettie C., "Categorization of form of dress", în Clothing and Textiles Research Journal, 6, 1988, pp. 13-19. De Michele, Girolamo, "De la grație la frumusețea neliniștită", în Eco, Umberto (ed.). Istoria frumuseții
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe distanțe lungi se făceau destul de rar și numai atunci când pe parcurs se asigura hrana animalelor de tracțiune fără mari cheltuieli. Transporturile în acea perioadă, în marea lor majoritate, erau efectuate de către țărani sub forma așa numitei cărăușii și de către harabagii. Cărăușia îi procura țăranului o parte din moneda lichidă, de care avea nevoie pentru a-și achita obligațiile în bani către stat și a-și cumpăra ceea ce avea nevoie de pe piață. Creșterea producției de mărfuri și a nevoilor țărănimii au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova li s-a pus la dispoziție un nou mijloc de transport - harabaua - care era mai mare, mai rezistentă decât carul. În afară de aceasta, harabagilâcul a fost organizat nu numai pentru transporturi interne, ci și internaționale. Încheind un contract cu un harabagiu, care își lua răspunderea transportării la timp și fără cusur a mărfii, negustorul era sigur că marfa va ajunge la destinație sau că va fi despăgubit în cazul contrar. Nu cunoaștem data exactă a apariției acestui serviciu de transport. Este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că marfa va ajunge la destinație sau că va fi despăgubit în cazul contrar. Nu cunoaștem data exactă a apariției acestui serviciu de transport. Este sigur însă că harabagilâcul se practica de multă vreme, iar înființarea unei noi vătăjii de harabagii, în primii ani ai secolului al XIX-lea, pe care ne-a semnalat-o Nestor Urechia, dovedește că la acea dată el se bucura de o recunoscută răspândire. Acest serviciu de transport a apărut în mod spontan, ca o necesitate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
apărut în mod spontan, ca o necesitate stringentă a comerțului nostru. Spre deosebire de alte state, statul moldovenesc nu s-a interesat de transporturi și deci nici de harabagilâc, decât în momentul când acesta putea fi exploatat prin cunoscuta practică a arendării. Harabagiii au fost organizați în orașe pe vătăjii, bresle și plăteau o taxă (havaiet) vătavului lor. Vătavul, la rândul lui, cumpărase această funcție, după sistemul nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
organizați în orașe pe vătăjii, bresle și plăteau o taxă (havaiet) vătavului lor. Vătavul, la rândul lui, cumpărase această funcție, după sistemul nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator să i le pună la dispoziție „fără sminteală”. Arenda anuală a vătavului era de 5.000 lei. Cât de necesar a fost acest serviciu de transport pentru economia Moldovei rezultă din faptul că deși harabagii au fost puși, în timp de război, la dispoziția Divanului, venitul vătăjiei nu s-a micșorat, dimpotrivă, s-a dublat, de la 5.000 lei în anul 1809, la 10.000 lei în 1812. În anul 1815 se produc unele schimbări
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a micșorat, dimpotrivă, s-a dublat, de la 5.000 lei în anul 1809, la 10.000 lei în 1812. În anul 1815 se produc unele schimbări și se fac unele precizări în regulamentul de funcționare a vătajiilor: vătăjia de harabagii este subordonată nazâriei podurilor, se înființează vătăjii în toate capitalele de ținut, havaietul pe care-l încasează vătavul de harabagii de la cărăuși este din 10 lei unul. Havaietul se ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În anul 1815 se produc unele schimbări și se fac unele precizări în regulamentul de funcționare a vătajiilor: vătăjia de harabagii este subordonată nazâriei podurilor, se înființează vătăjii în toate capitalele de ținut, havaietul pe care-l încasează vătavul de harabagii de la cărăuși este din 10 lei unul. Havaietul se ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu se ia”. Marfa putea fi tranportată „oriunde aiurea, sau măcar și peste hotar”. Harabagiii nu mai au nici o obligație de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care-l încasează vătavul de harabagii de la cărăuși este din 10 lei unul. Havaietul se ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu se ia”. Marfa putea fi tranportată „oriunde aiurea, sau măcar și peste hotar”. Harabagiii nu mai au nici o obligație de transport față de stat. La 1 ianuarie 1818, vătavul de harabagii a fost subordonat hatmanului de menziluri, care avea în sarcina sa conducerea serviciului poștal, „precum și asemenea și a madelii arabagiești cu nepăgubire chirigiilor și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu se ia”. Marfa putea fi tranportată „oriunde aiurea, sau măcar și peste hotar”. Harabagiii nu mai au nici o obligație de transport față de stat. La 1 ianuarie 1818, vătavul de harabagii a fost subordonat hatmanului de menziluri, care avea în sarcina sa conducerea serviciului poștal, „precum și asemenea și a madelii arabagiești cu nepăgubire chirigiilor și nezăticnire neguțitorilor drumeți, ca să aibă toată liniștea și îndestulare”. Era firesc ca serviciul de harabagilic să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
madelii arabagiești cu nepăgubire chirigiilor și nezăticnire neguțitorilor drumeți, ca să aibă toată liniștea și îndestulare”. Era firesc ca serviciul de harabagilic să fie atașat la menziluri. Din păcate, asupra acestei măsuri s-a revenit: la 15 august 1827, vătăjiile de harabagii au fost transferate „dregătorilor de ținut”, care căpătau noi mijloace de a stoarce bani pe căi ilicite. Este neîndoielnic că harabagilâcul, un serviciu de transport legat de oraș, care funcționa pe baza „liberii învoieli”, a jucat un rol important în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rol important în acea perioadă, căci negustorilor li se punea la îndemână mijlocul de transport atât de necesar. Pe de altă parte însă, societatea feudală, prin caracterul organizării sale, a împiedicat libera dezvoltare a acestei forme de transport. Așa bunăoară, harabagii din Roman s-au „împrăștiat”, în 1816, pentru că erau impuși la beilic, deși se bucurau de scutire. Vătăjiile de harabagii se arendau unor instituții sau persoane particulare. Unele erau date „miluire” mănăstirilor, altele, ca de pildă vătăjia de harabagii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
altă parte însă, societatea feudală, prin caracterul organizării sale, a împiedicat libera dezvoltare a acestei forme de transport. Așa bunăoară, harabagii din Roman s-au „împrăștiat”, în 1816, pentru că erau impuși la beilic, deși se bucurau de scutire. Vătăjiile de harabagii se arendau unor instituții sau persoane particulare. Unele erau date „miluire” mănăstirilor, altele, ca de pildă vătăjia de harabagii din Botoșani, unor biserici, iar altele unor instituții ca, de pildă, vătăjiile din Galați și Focșani, care erau date casei doctorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bunăoară, harabagii din Roman s-au „împrăștiat”, în 1816, pentru că erau impuși la beilic, deși se bucurau de scutire. Vătăjiile de harabagii se arendau unor instituții sau persoane particulare. Unele erau date „miluire” mănăstirilor, altele, ca de pildă vătăjia de harabagii din Botoșani, unor biserici, iar altele unor instituții ca, de pildă, vătăjiile din Galați și Focșani, care erau date casei doctorilor din cele două orașe. Metoda de arendare a venitului provenit din harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unor instituții ca, de pildă, vătăjiile din Galați și Focșani, care erau date casei doctorilor din cele două orașe. Metoda de arendare a venitului provenit din harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului față de vătav și ale vătavului față de harabagii. Harabagiii, la rândul lor, se răzbunau pe cărăușii țărani, impunându-le taxe, deși aceștia din urmă nu erau obligați să se înscrie în vătăjiile de harabagii. Oarecare ordine în această privință avea s-o aducă Regulamentul Organic. O altă problemă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instituții ca, de pildă, vătăjiile din Galați și Focșani, care erau date casei doctorilor din cele două orașe. Metoda de arendare a venitului provenit din harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului față de vătav și ale vătavului față de harabagii. Harabagiii, la rândul lor, se răzbunau pe cărăușii țărani, impunându-le taxe, deși aceștia din urmă nu erau obligați să se înscrie în vătăjiile de harabagii. Oarecare ordine în această privință avea s-o aducă Regulamentul Organic. O altă problemă importantă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului față de vătav și ale vătavului față de harabagii. Harabagiii, la rândul lor, se răzbunau pe cărăușii țărani, impunându-le taxe, deși aceștia din urmă nu erau obligați să se înscrie în vătăjiile de harabagii. Oarecare ordine în această privință avea s-o aducă Regulamentul Organic. O altă problemă importantă este aceea a vitezei cu care se efectuau transporturile. În afară de faptul că viteza de deplasare este un factor însemnat în accelerarea schimbului, ea influențează și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ruteni, evrei, veniți după 1775, trăiau în bună înțelegere. Din șirul oamenilor întâlniți în peregrinările lui sau despre care a auzit povestindu-se, locuitori ai unui tărâm ce adesea se confundă cu acela al basmului, se desprind „chipuri” insolite, precum harabagiul Cărășel, Ivan Muscalul, Șmil Meremurate, cel urmărit de un destin tragicomic, jupânul Toiba sau Caleb Șoil. Li se alătură, într-o rememorare plină de căldură, de sensibilitate, cu atenție pentru ceea ce au particular, personaje ale unui involuntar bildungsroman, părinții lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
ei fac prima jumătate de pas în direcția romînizării luîndu-și nume noi formate din combinarea prenumelor evreiești cu denumirile autohtone ale unor ocupații sau cu porecle (cognomene): Ștrul Croitoru, Herșcu Cojocaru, Leea Bucătărița, Leibu Apariu, Ițic Ciurariu, Moise Chitariu, Alter Harabagiu, Solomon Steclariu, Ițic Rabinu, Haim Cîntărețu („cîntăreț la școala israilită”), Ușie Hahamu, Avram Cioară (birjar), Herșcu Prisecariu, Avram Apotecheru. însă, în copilăria și adolescența lui Bacovia, strada, piața, ograda, maidanul, curtea școlii răsună, nu o dată, ca străzile și piețele orientale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ,,Bacăul”, 7, nr. 75, 29 iulie 1929, p. 3. 6. ,,Baraca”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 65, 20 mai 1929, p. 1. 7. Sylvian Lorin, ,,Urbei Bacău”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 69, 17 iunie 1929, p. 1. 8. Cf. Gh. Harabagiu, ,,Balada motorului Carels”, în ,,Bacăul”, 14, nr. 703, 25 martie 1935, p. 2. 9. ,,Noroiul și gunoiul”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 58, 1 aprilie 1929, p. 3. 10. ,,Pentru Primărie”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 78, 19 august 1929, p. 4
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dramatiza realistic basmul a făcut să-i iasă lui Creangă numele de scriitor "poporal", cu toate că țăranii n-au astfel de daruri și că ei preferă idealizarea. Moș Nichifor Coțcariul e întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip. Moș Nichifor fiind harabagiu, Creangă a ales unul din drumurile lui cu harabaua. Căruțașul face toate mișcările mașinii lui sufletești, își spune tot monologul și nuvela s-a încheiat prin epuizarea figurii. Umorul bucății stă în a încetini gesturile tipice ale individului, în a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stă în a încetini gesturile tipice ale individului, în a-l lăsa să-și debiteze expresiile rezumând firea și experiența lui. Ideea de progres fiind exclusă din formula nuvelei, căruța lui Moș Nichifor este oricând legată "cu teie, cu curmeie". Harabagiul a fost totdeauna "moș". Când căruța merge, feleșteocul și posteuca fac mereu "tranca, tranca! tranca, tranca!" Iepele lui Moș Nichifor sunt "albe ca zăpada", fiindcă și când le schimbă, harabagiul le înlocuiește cu iepe de același fel. Când căruța urcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]