191 matches
-
parte a ceremoniei de „hadj”. Sub numele de „mach’ar el haram” este cunoscut întreg locul sacru al ritualurilor mecane (Gaudefroy-Demombynes, 1923), toată incinta clasică fiind de fapt un imens loc de pelerinaj, interzis non-musulmanilor, percepuți ca impuri. Noțiunea de „haram” este deci strâns legată de pelerinaj, de „enclavă” și teritoriu sacru. Celălalt sens al cuvântului „haram” în Islam este acela de a marca o interdicție. Coranul însuși conține numeroase interdicții, prin tre care cele mai cunoscute sunt cele de natură
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sacru al ritualurilor mecane (Gaudefroy-Demombynes, 1923), toată incinta clasică fiind de fapt un imens loc de pelerinaj, interzis non-musulmanilor, percepuți ca impuri. Noțiunea de „haram” este deci strâns legată de pelerinaj, de „enclavă” și teritoriu sacru. Celălalt sens al cuvântului „haram” în Islam este acela de a marca o interdicție. Coranul însuși conține numeroase interdicții, prin tre care cele mai cunoscute sunt cele de natură alimentară. Termenul opus celui de „haram” este acela de „halal”, adică permis, legal din punct de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinaj, de „enclavă” și teritoriu sacru. Celălalt sens al cuvântului „haram” în Islam este acela de a marca o interdicție. Coranul însuși conține numeroase interdicții, prin tre care cele mai cunoscute sunt cele de natură alimentară. Termenul opus celui de „haram” este acela de „halal”, adică permis, legal din punct de vedere religios. Însăși sala de rugăciune a moscheii este numită „haram”, adică sacră, interzisă murdăririi și impurităților de tot soiul (Delumeau, 1997 : 139). Când se apropie de destinație, pelerinii care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
însuși conține numeroase interdicții, prin tre care cele mai cunoscute sunt cele de natură alimentară. Termenul opus celui de „haram” este acela de „halal”, adică permis, legal din punct de vedere religios. Însăși sala de rugăciune a moscheii este numită „haram”, adică sacră, interzisă murdăririi și impurităților de tot soiul (Delumeau, 1997 : 139). Când se apropie de destinație, pelerinii care se îndreaptă către Mecca sunt obligați să se supună unui ritual de purificare numit „ihrâm”, un termen compus din aceeași radăcină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sacră, interzisă murdăririi și impurităților de tot soiul (Delumeau, 1997 : 139). Când se apropie de destinație, pelerinii care se îndreaptă către Mecca sunt obligați să se supună unui ritual de purificare numit „ihrâm”, un termen compus din aceeași radăcină ca „haram”, care conduce la ideea de interdicție rituală, reinițializare continuă a raportului cu corpul și cu lumea înconjurătoare (Reeber, 2005 : 42). Pista lingvistică Majoritatea dicționarelor de referință ale limbii române indică originea turcească a cuvântului „haram”, plecându-se în general de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
compus din aceeași radăcină ca „haram”, care conduce la ideea de interdicție rituală, reinițializare continuă a raportului cu corpul și cu lumea înconjurătoare (Reeber, 2005 : 42). Pista lingvistică Majoritatea dicționarelor de referință ale limbii române indică originea turcească a cuvântului „haram”, plecându-se în general de la sensul „lucru interzis”, ilicit. Prin deprecierea semantică, „haram” a ajuns să desemneze în limba română „lucruri obținute fără muncă”, „pleașcă”, „bani luați pe nedrept, în jaf ” (DLR, 2010) sau „termen de batjocură pentru vite păcătoase
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reinițializare continuă a raportului cu corpul și cu lumea înconjurătoare (Reeber, 2005 : 42). Pista lingvistică Majoritatea dicționarelor de referință ale limbii române indică originea turcească a cuvântului „haram”, plecându-se în general de la sensul „lucru interzis”, ilicit. Prin deprecierea semantică, „haram” a ajuns să desemneze în limba română „lucruri obținute fără muncă”, „pleașcă”, „bani luați pe nedrept, în jaf ” (DLR, 2010) sau „termen de batjocură pentru vite păcătoase”. Locuțiunea adverbială „de haram” înseamnă „dat de pomană, degeaba, pe nedrept”, de unde și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
general de la sensul „lucru interzis”, ilicit. Prin deprecierea semantică, „haram” a ajuns să desemneze în limba română „lucruri obținute fără muncă”, „pleașcă”, „bani luați pe nedrept, în jaf ” (DLR, 2010) sau „termen de batjocură pentru vite păcătoase”. Locuțiunea adverbială „de haram” înseamnă „dat de pomană, degeaba, pe nedrept”, de unde și expresiile legate de slaba calitate a unui obiect sau animal oferit în dar sau spre sacrificare cuiva : „Vită de haram, vită proastă și fără stăpân” (șăineanu, 1929 : 288). Cuvântul „haram” nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2010) sau „termen de batjocură pentru vite păcătoase”. Locuțiunea adverbială „de haram” înseamnă „dat de pomană, degeaba, pe nedrept”, de unde și expresiile legate de slaba calitate a unui obiect sau animal oferit în dar sau spre sacrificare cuiva : „Vită de haram, vită proastă și fără stăpân” (șăineanu, 1929 : 288). Cuvântul „haram” nu există ca atare în Dicționarul rrom-român alcătuit de Gh. Sarău (2006), cea mai apropiată formă lexicală fiind „har/o-una”, cu înțelesul de „har, haruri”. Este cunoscut faptul că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de haram” înseamnă „dat de pomană, degeaba, pe nedrept”, de unde și expresiile legate de slaba calitate a unui obiect sau animal oferit în dar sau spre sacrificare cuiva : „Vită de haram, vită proastă și fără stăpân” (șăineanu, 1929 : 288). Cuvântul „haram” nu există ca atare în Dicționarul rrom-român alcătuit de Gh. Sarău (2006), cea mai apropiată formă lexicală fiind „har/o-una”, cu înțelesul de „har, haruri”. Este cunoscut faptul că multe dintre cuvintele românești împrumutate din limba turcă au căpătat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Lazăr șăineanu. Ultimul, în studiul Influența orientală asupra limbii române (1900) face adesea distincție între sensul „vechi și serios” al turcismelor și sensul peiorativ și ironic pe care ele l-au căpătat odată cu trecerea timpului. Dacă ne referim doar la „haram”, în acest volum el primește următoarea definiție principală : „Afurisit, blestemat, opus lui halal”, iar cu sens figurat : „Pe nedrept, nemeritat” (șăineanu, 1900 : 207-208). Emil Suciu, autorul studiului Influența turcă asupra limbii române (2009), analizează și împrumuturile realizate din limba turcă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
română veche, hara min(ă), cu variantele aramini, aramină (fem.), desemna o „ființă proastă, ticăloasă, de nimic, cuvânt de batjocură dat țiganilor, „haramin = lăutar” (D.L.R., 361) sau „vagabond, tâlhar” (șăineanu, 1900). Dincolo de cono tația negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în regiune ? Haramini = purtători, deținători de haram ? Să recapitulăm : „Noi facem haram” (producem, purtăm, fabricăm) prin aceste covoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nimic, cuvânt de batjocură dat țiganilor, „haramin = lăutar” (D.L.R., 361) sau „vagabond, tâlhar” (șăineanu, 1900). Dincolo de cono tația negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în regiune ? Haramini = purtători, deținători de haram ? Să recapitulăm : „Noi facem haram” (producem, purtăm, fabricăm) prin aceste covoare, nu doar le dăm de pomană, țineau să-mi spună, de fiecare dată, rromii cu care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
șăineanu, 1900). Dincolo de cono tația negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în regiune ? Haramini = purtători, deținători de haram ? Să recapitulăm : „Noi facem haram” (producem, purtăm, fabricăm) prin aceste covoare, nu doar le dăm de pomană, țineau să-mi spună, de fiecare dată, rromii cu care am stat de vorbă. Covoarele sunt purtate rulate, exact ca și cele de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în regiune ? Haramini = purtători, deținători de haram ? Să recapitulăm : „Noi facem haram” (producem, purtăm, fabricăm) prin aceste covoare, nu doar le dăm de pomană, țineau să-mi spună, de fiecare dată, rromii cu care am stat de vorbă. Covoarele sunt purtate rulate, exact ca și cele de rugăciune. Rromii doresc să atingă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
recent, de a le întinde în interiorul Bisericii pentru a fi „călcate în picioare” de ceilalți pelerini (consacrate). Un gest în care se regăsește și dimensiunea globală, comunitară a întregului spațiu de pelerinaj. Elementele de depreciere lingvistică ulterioare au legat cuvântul „haram” de condiția etniei rrome, contribuind la întărirea stigmatului specific. Cercetări etnolingvistice mai aprofundate pot contribui la lămurirea „misterului” covoarelor aduse de rromi drept ofrandă la pelerinaje. Eu nu am făcut altceva decât să încerc să avansez câteva posibile piste de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la șpagă! Se fură grânele! Se fură peștele! Și pădurile se fură! Să fie dovedită hoția și tâlharii să fie puși să înghită tot ce-au furat, să se sature! Și aurul! Și peștele! Și pădurile! Ce-au dobândit de haram, de haram să le fie! Și pădurile? râd boierii sperând că de aiastă dată Măriei sale i s-a înfundat. Să le înghită? Cum?!... "Cum?!" se întreabă singur Ștefan, neștiind ce să le răspundă, regretând că l-a luat gura pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Se fură grânele! Se fură peștele! Și pădurile se fură! Să fie dovedită hoția și tâlharii să fie puși să înghită tot ce-au furat, să se sature! Și aurul! Și peștele! Și pădurile! Ce-au dobândit de haram, de haram să le fie! Și pădurile? râd boierii sperând că de aiastă dată Măriei sale i s-a înfundat. Să le înghită? Cum?!... "Cum?!" se întreabă singur Ștefan, neștiind ce să le răspundă, regretând că l-a luat gura pe dinainte. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
noi! A căpătuit prostimea!... "Dați!... Dați boieri dumneavoastră"... îl maimuțărește Isaia în batjocură, cu ochii la cer. "De bunăvoie și nesiliți de nimeni... Dați, că mare va fi răsplata voastră în Ceruri"... Procletu'! Mișelu'! Fariseu'! răbufnește el cu ură. De haram ni s-o alege agoniseala de-o viață! La sapă de lemn om ajunge! Cum îl rabdă inima?! se vaicăre Cupcici scobindu-se în nas. Uite că-l rabdă! Colac peste pupăză, ne-a vândut papistășimii; sapă la rădăcina pravoslavnicei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
biserica Sfânta Ana, cartierul creștin, Școala Biblică, moara de la Montefiore, turnul Augusta Victoria, muntele Scopus, turnul YMCA, cartierul armenesc, poarta Sionului, Ophel (muntele Sion), biserica Adormirii, poarta Jaffa, strada el-Wad, suk-ul Khan, esplanada Kotel, Cardo, Ierusalimul de Apus, Ierusalimul răsăritean, Haram al-Charif, Yad Vashem, Universitatea de pe muntele Scopus, al-Quods, centrul Salah el-Din, Al-Aqsa, Saint-Pierre-en-Gallicante, biserica romană Sfânta Ana, poarta Leilor, biserica lui Hristos (poarta Jaffa), biserica Mântuitorului (cartierul Muristan), Via Dolorosa, Sala Cenaclului (lângă mormântul lui David), Templul, esplanada Moscheilor, poarta
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
un alt vorbitor, câteva minute mai târziu, palestinian și ierosolimitan prin naștere, un spirit cultivat și generos, surprins ca și când ar fi căzut din lună aflând din gura acelorași doi rabini că unui evreu ortodox îi este interzis să calce pe Haram al-Charif. Ar risca în acest caz, impur cum e, să profaneze incinta Templului (măcar că aceasta nu este exact localizată pe esplanadă). Numai Dumnezeu este autorizat să reclădească Templul și ar fi un sacrilegiu să încerci să-l devansezi, accelerând astfel
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
imboldul concurenței pentru îmbunătățirea calității serviciilor și pentru deturnarea binecuvântărilor divine adresate vecinului. Întrecerea " Cine va face minaretul sau clopotnița cel (cea) mai înalt (ă)" (de la distanță ele încă se mai confundă) a servit ca stimulent pentru arhitectura sacră. Pe Haram al-Șarif, omeiazii din secolul al VII-lea care au repus esplanada în circulație, ca de altfel și califul fatimid care a restaurat moscheea în 1035, voiau să construiască la fel de bine și chiar mai bine decât bizantinii. De aceea cupola de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pură frivolitate. Credința derivă din temperament, și nu invers. Datorez în ce mă privește, acestor două vicii, adică ironiei subtile și naivității, reducția mea regretabilă, dar nativă, la starea laică. Ne putem imagina cu destulă ușurință, în dosarul muntelui Templului/Haram al-Șarif, nota top secret a unui Kissinger oarecare către patronul de la Casa Albă (for eyes only) declasificată în 2040: "Trei opțiuni, Mister President: 1. Aruncăm totul în aer, nu mai rămân piatră pe piatră nici dedesubt nici deasupra și întoarcem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Și junimei generoase, domnișoarelor ce scapăr Li arăt că lumea vis e - un vis sarbăd - de motan. Sau ca popă, colo-n templul închinat ființei care După chip ș-asemănare a creat mâțescul neam, Aș striga: o motănime! motănime! Vai... Haram De-al tău suflet motănime, nepostind postul cel mare. Ah! Sunt pintre voi de-aceia care nu cred tabla legii, Firea mai presus de fire, mintea mai presus de minte Ce destinul motănimei îl desfășură-nainte! Ah! atei, nu temeți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
viitor să o înscriu inovația aceasta la OSIM pentru a nu mi-o fura cine știe ce fost țărănist, care prin retehnologizare, revopsire și supermăgărizare (!?!) intensivă a devenit un falnic pedelist al glorioasei epoci care sigur va rămâne de pomină și de haram cu numele de epoca Băsescu. M-am apucat deci de scris atunci despre o anumită perioadă din istoria Vasluiului. Să fiu bine înțeles din capul locului, eu nu fac parte din organele statului care să stabilească dacă cineva a furat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]