306 matches
-
se dovedește și un abil regizor, ce știe să își lase „personajele” să evolueze fără permanenta lui intervenție. Comentariul succint (uneori chiar laconic), entuziast sau ironic, sentimental ori sarcastic, punctează, atât cât e necesar, atitudinea omului de bun-simț. Amintirile lui Harap Alb (subintitulate Confabule, 1983) reamintesc nonconformismul afișat - aproape bătăios - din primele cărți. Reacția critică față de poncife se manifestă aici prin modul extrem de original de a reciti basme demult intrate în conștiința publică, sensul lor fiind deturnat sau, în orice caz
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
cu putință dramele cotidiene care se transformă uneori în adevărate tragedii. SCRIERI: Iarna când e soare, pref. Nicolae Manolescu, București, 1966; Insul (Texte, semne, apocrife), București 1968; Un bucureștean în trecere prin București, pref. Nicolae Dragoș, București, 1979; Amintirile lui Harap Alb. Confabule, București, 1983; Maria de zăpadă, București, 1987; Capcană pentru îngeri, București, 1995; Ora exactă, București, 1996; Un țăran trece strada, București, 2001. Traduceri: F. Iskander, Zodia Kozloturului, București, 1968 (în colaborare cu Eleonora Mircea); Vl. Voinovici, Doi prieteni
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
o mânză neagră, București, 1995; Trandafiri în grădina cu iarnă, București, 1996; Părtaș la domnie, București, 1997; Citiți-mă singuri, București, 1998; Obitus, apusul stelei, București, 1999; Interiorul căderii, București, 2000; Nouă luni cu Lelia, București, 2000; Doi, București, 2001; Harap Alb și Harap Gri. Poezii pentru copii cu, la școală, pedigri, București 2001; Frunze sub copaci nebuni, București, 2002. Repere bibliografice: Marieta Nicolau, „De-a soarele”, AFT, 1967, 22; Radu Ilin, „De-a soarele”, ST, 1967, 12; Dumitru Micu, „Echilibru
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
București, 1995; Trandafiri în grădina cu iarnă, București, 1996; Părtaș la domnie, București, 1997; Citiți-mă singuri, București, 1998; Obitus, apusul stelei, București, 1999; Interiorul căderii, București, 2000; Nouă luni cu Lelia, București, 2000; Doi, București, 2001; Harap Alb și Harap Gri. Poezii pentru copii cu, la școală, pedigri, București 2001; Frunze sub copaci nebuni, București, 2002. Repere bibliografice: Marieta Nicolau, „De-a soarele”, AFT, 1967, 22; Radu Ilin, „De-a soarele”, ST, 1967, 12; Dumitru Micu, „Echilibru până în ploaia din
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
I.L. Caragiale, Novellen und Skizzen, București, 1950; Petru Dumitriu, Saat und Ernte, Berlin, 1952; Barbu Delavrancea, Novellen und Erzählungen, București, 1955; Dumitru Mircea, Weißes Brot, București, 1955; Marin Preda, Aufbruch, București, 1955; Ion Creangă, Kindheitserinnerungen, București, 1956, Das Märchen von Harap Alb, București, 1956, Der Lausejunge aus Humulești, Berlin, 1958; Emil Gârleanu, Der starke Held, București, 1956; Cezar Petrescu, Fram der Eisbär, București, 1957; Titus Popovici, Der Fremdling, București, 1957; Camil Petrescu, Letzte Liebesnacht, erste Kriegsnacht, București, 1970; Ionel Teodoreanu, Gasse
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
22”, „Steaua”, „Folclor literar”, „Secolul 20”, „Vatra”, „Viața românească”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut, Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, îi apare în 1980. A semnat și cu pseudonimul Andrei Ieremia. Grădina de dincolo reunește două eseuri de antropologie culturală: Harap Alb - un comentariu mitologic bazat pe lucrări ale lui Mircea Eliade, J. G. Frazer și V.I. Propp, care propune o nouă lectură a basmului ca alegorie a unor rituri inițiatice - și Zoosophia - un „dicționar-eseu” în care examinează câteva dintre animalele
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
bufonadă fiind colorate de un haz frust, cu seve folclorice. Adaptări - unele puse în scenă la mai multe teatre din țară - sunt și Prinț și cerșetor, tot o versiune liberă după Mark Twain, Un boț cu ochi din Humulești și Harap Alb, după Ion Creangă. Sentimental în fond, O. își reprimă afectele atunci când are de operat cu instrumentele criticii și ale istoriei teatrului, ca în comentariile adunate în Martor al Thaliei (1979), Din fotoliul 13 (1986), Chipuri și măști (1996). Cronicar
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
Diorame cinematografice, Iași, 1983; Din fotoliul 13, Iași, 1986; Chipuri și măști, Iași, 1996; Stelele Oscarului (în colaborare cu Anca-Maria Rusu), I-II, Iași, 1996-2002; Eminescu, omul de teatru, Iași, 2000; Viața și dragostea într-o vilă stil, Botoșani, 2001; Harap Alb și alții, Iași, 2002. Repere bibliografice: D.I. Suchianu, „Statui de celuloid”, RL, 1972, 39; Al. Andriescu, „Balansoar pentru maimuțe”, CRC, 1973, 13; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 379-381; Cocora, Privitor, II, 104-106; Popa
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
dedalic. E implicată astfel tema căutării (itinerarul prin labirint, traseul inițiatic, drumul spre un centru sacru). Aceste căi ale interpretării structurează și alte eseuri. Cel despre Ion Creangă (datat 1979-1988) reține atenția prin lectura basmelor Povestea porcului și Povestea lui Harap Alb („basm metafizic”) ca „epopei abreviate”, în care criticul identifică schema mitică a cuceririi unui „centru sacru”. Organizarea discursului critic este ingenioasă, cu o savuroasă punere în scenă a ideilor, din perspectiva carnavalescului, ca în cazul eseului Liviu Rebreanu (datat
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
Basarabia, Caucaz. Textele (mai mult de jumătate sunt tipărite aici pentru prima dată) îl surprind chiar și pe cititorul român prin frumusețea lor stranie, familiară și totuși exotică. Povestea despre Sfânta Paraschiva (culeasă de la un basarabean) este asemănătoare nu o dată cu Harap Alb sau cu Făt-Frumos din lacrimă, rămânând însă mereu distinctă de acestea, mai ales prin referirea permanentă a eroului la credință ca la sprijinul cel mai de seamă. K. participase de altfel la un alt volum apărut anterior, în seria
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
vânt, București, 1968; Solara noapte, București, 1969; Vioara cosmică, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1969; Piramidele frigului, București, 1970; Mâinile orelor, București, 1971; Funia de nisip, București, 1972; Scrieri, I-IV, București, 1972-1979; Ce oră e în lume, București, 1973; Harap Alb, București, 1974; Planeta curată, București, 1976; Frumosul principe Cercel, București, 1978; Planeta nebunilor, București, 1979; La nord de Aldebaran - Au Nord de Aldébaran, ed. bilingvă, tr. Gina Argintescu-Amza, pref. Al. Balaci, București, 1981; Frumusețile oarbe, București, 1982; Snop de
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
de povești. Le donez pentru alți copii. Gigel: - Povești ! Povești ! Povești ! De la toamnă, bunica a spus să port cravată. Paul: - Serios ? ( se uită prin cărțile Alinei, citește titlurile : ,,Capra cu trei iezi’’, ,,Amintiri din copilărie’’, ,,Scufița roșie’’, ,, Alba ca zăpada’’, ,,Harap Alb’’. O întâlnire și o luptă cu ursul, cu spânul cel viclean...Mai miroase a ceva aventură !... Alina ( arată o carte) : - ,,Secretele castelului părăsit’’. Paul: - Un castel părăsit !... Pe cine mai interesează secretele unor ruine ?! Gigel: - Poate pentru că-i părăsit
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
unui latin iuniat nu mai merge la fostul stăpân, ci la rudele de gradul unu și doi, totuși Scribonius Libo încă mai deține o parte din afacere prin capitalul investit de tatăl său. Dacă nu cumva are chiar toată afacerea harapului! Își ridică privirea, în care clipește o luminiță vioaie. Încetul cu încetul, deslușește și dedesubturile acestei afaceri. Flaccus Vascu larius are tot interesul să-l piardă pe Libo, pentru ca profitul să se împartă la mai puțini parteneri. Întrucât trebuie să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
simț esențial uman (gustul), separate în necesități primordiale ce caracterizează muritorul: foamea și setea. Cele două personaje pantagruelice, adjuvanți individuali, hiperbolizați sub pretextul creării situației comice, acționează în aceleași măsuri stihiale asupra naturii, având efecte distructive asupra naturii, pe care Harap Alb le poate, în definitiv, redefini și stăpâni. Simbolizând dimensiunea umană a foamei, Flămânzilă își are geneza, aparent,în om, înfățișând caracterul vremelnic și dependent de lumesc al ființei. Conexiunea cu umanul este sugerată și de afirmațiile personajului central, dirijat
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
-se în casta giganților, alături de tovarășii săi, portretul lui Ochilă dispune de o serie de caracteristici insolite, de origini mitologice, întâlnite și la personaje legendare din scrierile antice. Ochilă constituie, la nivel unitar, o epifanie, ce proliferează din haosul protagonistului, Harap Alb, sub aparenta mască a adjuvantului cu capacități supranaturale. El se identifică cu un catalizator ce se dovedește a fi în final efemer, întrucât acționează doar atunci când presiunea exterioară împiedică îmdeplinerea unor queste, ca și în cazul lui HarapAlb. Din
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Ispirescu, (exclus Mugur Isărescu). Adevăratul exemplu masculin din ele, tipul de erou strălucitor și viteaz, pe care ar trebui să-l ia ca etalon orice puștan în creștere și educare în școlile răsmodernizate de pedelistul Funeriu, nu e Făt Frumos, Harap Alb, sau Prâslea cel voinic. Modelul lor este depășit complet în ziua de azi. În zilele noastre, e clar, modelul de urmat, este zmeul. Și în principal, femeile știu mai bine asta. Orice gagică, chiar analfabetă, sau cu două facultăți
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
vorbind și cât mai responsabil fiind în aprecierile despre ceea ce vedem astăzi că se întâmplă, mă tem serios că politica independentă avută de România în perioada descrisă, rămâne de domeniul trecutului un basm pentru urmașii noștri, unul de necrezut (gen "Harap Alb"), încărcat cu multă feerie și nostalgie naivă, la care se va apela pentru menținerea în normalitate și alinarea necazurilor, iar promovarea interesului național, ca și menținerea demnității ca națiune, par a fi destul de ipotetice. Este indiscutabil faptul că România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
școlar. Totul mergea strună. Eram acum școlar mare și prinsesem temeinic deprinderea de a învăța din ce în ce mai bine. Învățam cu spor, eram sănătos ca un adevărat vlăstar de țăran, călit în munca fizică din timpul verii și eram bronzat ca un harap, de parcă toată vara m-aș fi prăjit la soare pe malul mării... Eram la vremea aceea un adevărat școlar fericit. Era pe la jumătatea lui octombrie 1931 și ne aflam în miezul crizei economice. Școala se confrunta cu nevoia de bani
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
le-ați schimbat urgent și v-ați tras două sticle de rachiu albanez și țigări de la niște bișnițari pe care i-ați depistat fără efort. SÎnteți trei crai puși pe distracție... mă rog, trei crai de pe trei planete, ceata lui Harap Alb. Vlad Îți spune că după spectacol se strînge lume la Obelisc, pe plajă, unde umoriștii mai fac un spectacol. În discoteca din Ring n-au fost decît o dată și nu mai doresc să revină, pentru că muzica e de căcat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
o întâmplat nimic din închipuirile tale, dar am stat să mă pârpălesc la o căpiță de paie ce ardea în curtea Dochiței moașa. Ia dă-te la lumină, că chiar mi se pare că ești pârlit. Ești negru ca un harap. Cred că-i funinginea de la căpița Dochiței, că focul nu m-o ajuns. Bine că nu ți s-o întâmplat cine știe ce. Lucrul rău nu piere, Marandă. Lasă vorbele de șagă și mănâncă ce ți-am pus pe masă. Cred că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în perioada alegerilor. De aceste gafe nu e vinovat numai dl. Geoană, ci întreg corpul de sfătuitori, de consilieri pe care i-a avut, cu siguranță. În literatura noastră populară eroului preferat al maselor, indiferent că îl cheamă Făt-Frumos ori Harap Alb, după ce rezolvă magistral problema care-i aduce victoria, i se spune răspicat: De-ai făcut-o din capul tău, bun cap ai avut; iar de-ai făcut-o după sfatul altora, bine ți-a priit. Aprecierea e cât nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
după toate astea, n-ar fi fost decât un mâncău, dar Veterinara nu așa îl văzuse, ci o ademenise din prima. Gazda o invitase la cheful pe care îl pregătiseră chiar în seara venirii lui, nu fiindcă Godun adunase un „harap“ de pe drum, ci pentru că așa petreceau înaintea Anului Nou. La noi, asta ține douăsprezece zile, spusese în plin ospăț, doar ca să zică ceva, și atunci femeia îl întrebase: — Tu nu ești musulman? — Ba da, sunt zartosht, dar nici ea și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Nu priveau cu ochi buni această întâlnire: cum adică să vină un vântură-lume și să le ia lor ceea ce aveau chiar sub nas: casa lui Godun și mansarda, locul pentru barbecue, vara, hârjoneala copiilor și agapele. Căci de când era el, harapul, Godun devenise mai rezervat și agapele lor, mai scurte. În curând, apărură topometriștii, care alergau peste câmpul încă nedezghețat și-nfigeau picioroangele aparatelor în zăpadă. Măsurau cum autostrada o să taie proprietățile lui Godun, ca să lege câmpia de mare. Va fi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ducă băiatului sticla cu pecete de ceară, în care se afla vinul lui. Terciuise el însuși sub tălpi boabele de struguri ca sângele și gândi c-au să bea din licoare la nuntă. Se dusese vestea că la Godun un „harap“ dormea în mansardă. În pustietatea din câmp, n-ai fi zis că-i păsa cuiva, însă prietenii soseau să îl vadă precum șerpii, târâș, prin lan. Omar nu voia să i se arate oricui. Stătea sub un nuc, lângă ferme
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mult îmi plăcea ălălalt, în armură, dar, dacă te uiți, sunt la fel. Cum poți ști care-i regele? Seamănă între ei... Dar tu sigur că știi, că doar sunt de-ai tăi... — Aici ai dreptate, că sunt persani, nu „harapi“, cum ne ziceți voi, tu și ceilalți, toată ziua... Uită-te: asta e Sisygambis, mama regelui Darius, asta e Statira, nevastă-sa, și mai sunt Drypetis și Borshineh, fetele. — Frate, da’ cum le știi! Și când te gândești că eu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]