426 matches
-
sobrietatea și simplitatea ritmului popular. Universul poetic al lui Petru Lascău este complex și metaforic și prin excelență, pacifist. „Să-nfrângem ura prin cântare/ s-aducem pacea sfântă pe pământ/ cântând din harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic, ancestral. Aspirația sa spre absolut, reflexivitatea, condiția de exilat sunt admirabil exprimate în aceeași „Așteptare”: „Pe pe
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
marginea unui colind, p. 83) și cu celestul, cu cuvântul divin „nori cirrus dispar în vaier de vânt/ seninul aproape solid închipuie calea de îngeri/ am luat de la ibiși obiceiul suirii/ ating orizontul și scriu pe zăpadă”. (Dincolo de structuri nevăzute harfe, p 82) Versurile poetei se disting printr-o deosebită plasticitate, printr-o extraordinară putere de a sugera reacțiile exterioare ale sufletului omenesc, de a traduce prin gesturi și fapte trăirile interioare, zbuciumările lăuntrice. Abordează unele din temele majore ale omenirii
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă imaginile pe-ntinsa mare. Ascultându-mi eul detestabil Harfa a tăcut, doar mâinile cântă în continuare, Degetele vibrează, coarde sub apăsarea vântului de colorează amurgul cu dor în zare, Scama de nor rătăcită dând sens cuvântului. Părul ei se-ntinde salcie galbenă sub deal Și sunete de bronz curg
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
de cruci pe la răspântii, sau mai bine m-ai fi făcut piatră să mă spele apele de izvor, sau pasărea cerului singurică ca să mă-nveți, Doamne, să zbor. m-ai fi făcut fluier sau doină pe la stâne vara de ciobani, harfă pentr-un nou Orfeu, să mă strecor, Doamne, prin ani. mi-ai risipit viața-n zadar, limane trecute sub seri pieriră, nu mi-ai dat, Doamne, în dar, decât răstigniri pe liră. miercuri, 9 iulie 2014 Referință Bibliografică: litanie / Ion
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349982_a_351311]
-
palid suflet, a norilor schele/ Prin ploaia de raze, ninsoare de stele [ ... ] Și-ntreb al meu suflet rănit de-ndoială: De ce-ai murit, înger cu fața cea pală?/ Și totuși, țarină frumoasă și moartă,/ De racla ta reazim eu harfa mea spartă/ Și moartea ta n-o plâng, ci mai fericesc / O rază fugită din haos lumesc./ Și-apoi cine știe, de este mai bine: A fi sau a nu fi ... dar știe oricine,/ Că ceea ce nu e nu simte
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
de a se îndoi, de a se întreba asupra sensului pe care îl are această formă și direcție esențială de manifestare. „Târziu, // tu îmi alungai priviril // printre frunze de iederă, // aripi ne creșteau năucitoare, // în vechea cetate unde, // doar o harfă putredă se auzea...” ( Doar noi). Timpul este „vinovatul” principal ce transpare din scrierile poetei „ „Ferecați în copite de cai, //ascultam cuvinte încărunțite”... Resimțind severitatea ireveribilă a întoarcerii, sufletul autoarei „descompus de singurătate” suspină tacit, iar în privirile mirate „creșteau năucitoare
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
coapsele mele ca un vis și șoldul cu unduiri de mătase se lasă dulce peste lacrimi eu însumi spălat și curățat de zgură mă întreb sub ce totem și lupte m-am născut ca o rană vie de umblu după harfe pierdute prin nisipul anticului egipt prin sarcofagele vremii se lasă lumina peste clopotele de la notre-dame de paris obosite de-atâta trudă arama lor plânge iluziile din per la chez mai tainice decât taina se-aud leturghii negre și oamenii ca
LECŢIE NEÎNVĂŢATĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366063_a_367392]
-
prin venele bătrâne, loc își face. E atâta liniște în jur, ca aud cum se izbesc în geam doar raze, și o raza mai glumeață semn îmi face, mă minunez de atâta, tac și de tăcerea care tace...! Aud cum harfa inimii din piept, o melodie în tăcere îmi toarce. Ee atâta liniște în jur, când nimeni nu te vede și doar tace, până și ai tăi copii tac, să nu-i mai deranjezi, cu ale tale plângeri. E atâta liniște
BAKI YMERI DESPRE MIOARA HUŢANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365317_a_366646]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Literatura > Recenzii > HARFA EOLIANĂ DE LA CERNICA Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub streașina „Bucurescilor”, la Sfântă Mănăstire Cernica, pe acest ostrov sfințit cu lacrimile rugăciunilor Sfanțului Ierarh Calinic de la Cernica, ale Sfanțului Cuvios
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
vale până s-a umplut cu aghiasma „lacul codrilor albastru” care înconjoară acum mănăstirea cu o duioasa îmbrățișare lacustra, în acest loc sfânt, statornic intru statornicie, se nevoiește intru cele duhovnicești smeritul și preacuviosul părinte protosinghel Ignatie Grecu. Că o harfa eoliană acordată după diapazonul sferelor cerești și bătaia vântului de primăvară, „veșnic tânăr și ferice” , părintele protosinghel scrie minunate „doine și lăcrimioare” în „dulcele stil clasic” și „haiku” autentic autohton, poeme apolinice, limpezi și curate precum lacrima luminii din care
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
și lăcrimioare” în „dulcele stil clasic” și „haiku” autentic autohton, poeme apolinice, limpezi și curate precum lacrima luminii din care izvodesc dulci miresme duhovnicești, prinos de tămâie scumpă de trandafir japonez. Plin de hâr sfânt „Poetul suie la voi/cu harfa pe umăr.../lăudând pe Dumnezeu...” (Lăudând pe Dumnezeu, Cântecul Păsării pe Acoperiș”, Editura RawEx Com, 2014). Părintele protosingel și-a început cu mulți ani în urmă ucenicia monahala în singurătate absolută la temperatura înghețului într-o cămăruța albă din mijlocul
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
versuri)”, Editura „Artemis”, 2006;„Lacrimi de mărgean (rondeluri)”, Editura „Artemis”, 2009; Floare de hâr, 2012; Cântecul păsării pe acoperiș, Editura RawEx Coms, 2014;Veni-va, Editura Agol, 2015;„Jurnalul unui poet pelerin în Țară Sfântă”, Editura Agol, 2015. Referință Bibliografica: HARFA EOLIANĂ DE LA CERNICA / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
Acasă > Poeme > Emoție > ROSTURI Autor: Călin Marton Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ROSTURI au împletit în trunchiuri reci, din livadă de portocali răcoarea, cu misterul din atingerea harfei de către faunul fără flaut. buchetul, cu împletituri l-au predat ultimului apus de mai din ochii plini de întrebări. Off topic: 250 de caractere, 250 de caractere, 250 de caractere au strivit sărutul lui Nichita. 250 de caractere, două sute cinci
ROSTURI de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366481_a_367810]
-
I. ROSTURI, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016. ROSTURI au împletit în trunchiuri reci, din livadă de portocali răcoarea, cu misterul din atingerea harfei de către faunul fără flaut. buchetul, cu împletituri l-au predat ultimului apus de mai din ochii plini de întrebări. Off topic: 250 de caractere, 250 de caractere, 250 de caractere au strivit sărutul lui Nichita. 250 de caractere, două sute cinci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
ceruri îngerii coboară/ Și raiul meu la viață îl trezesc.” (Sonetul regăsirii). Sub auspiciile cuvântului, poeta aduce ofrandă propriile gânduri și simțăminte. Dar și tăcerile, durerile, rima, nevoia de lumină, de iubire, de taină. În sunete de clavir și de harfă, în arpegii de doruri, Alexandra Mihalache își declină Crezul artistic în „Sonetul unui vis pe clape...”: „Se-aude un pian în înserare/ Și-n plânsetu-i amurgul se răsfrânge,/ Un pianist tăcut, cu-obraji de sânge,/ A înnoptat în stele și
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
se aflau înscrise cuvintele „Pacea și al meu repaus”) deveniseră foarte cunoscute. Asachi compunea „tablouri istorice în stil fantezist”. La aceste serate era adesea aplaudat. De asemenea, soția sa Elena cânta dumnezeiește la pian și fiica lor, Hermiona, cânta la harfă. Hermiona a fost căsătorită mai întâi cu beizadeaua Alecu Moruzzi, iar după moartea acestuia, se va recăsători cu Edgar Quinet, cunoscut de ea la Paris, în casa Biancăi Milesi. Gheorghe Asachi s-a stins din viață la 12 noiembrie 1869
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
Toate Articolele Autorului când vine amurgul crepuscular și pleoapa zielei își închide fereastra în mine se-aprinde ceva dureros: un regret că se năruie-n inimă cerul și cu el visul meu ca un vas plin de jar incendiind orpheice harfe. marți, 21 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: când vine amurgul / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1117, Anul IV, 21 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CÂND VINE AMURGUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361584_a_362913]
-
ploaie, precum lumina unui palat luminos în noaptea întunecată, sau precum un izvor limpede într-un pustiu, așa le apărea lor această strălucitoare ființă. Toate cuvintele graiului omenesc erau prea sărace pentru a descrie trăsăturile ei nobile. Și sunetele oricărei harfe păreau prea surde pentru a reda glasul ei duios. Și nicio priveliște din grădină, niciun tablou rafinat de mătase, nu puteau descrie în culori și lumină farmecul ochilor ei! Și câte comori se ascundeau în inima acestei fiice de împărat
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
peste seara noastră dragă, prevestind o toamnă rece, plină de vânturi și ploi, noi cu trupurile-nchise ca o pleoapă printre lacrimi, ne-am pierdut unul de altul printre timpuri, printre patimi. eu prin glasul trist de sunet și de harfă și de flaut, am rămas singur prin lume ca Ovidiu să te caut... marți, 27 mai 2014 Referință Bibliografică: corbul / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1243, Anul IV, 27 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
CORBUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350574_a_351903]
-
ce se iveau in sânul poporului (I Sam. cap. 7). Tot astfel proceda și în Rama, unde își avea domiciliul. Abia în timpul lui David cultul a dobândit o nouă dimensiune și anume cea doxologică. Acest rege priceput în cântatul la harfă (vezi I Sam. 16, 18-23; 18, 10; Amos 6, 5) și dăruit cu harul poeziei a introdus cântarea Psalmilor la Cortul Sfânt. Iată o informație clară în această privință: "Astfel au adus chivotul Domnului și l-au așezat în mijlocul cortului
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
deci, tocmai momentul în care David a purces la reorganizarea cultului, aducând chivotul Legii în Ierusalim, noua capitală a regatului său. Cu acest prilej a compus el primul psalm, pe care l-a încredințat apoi leviților să-1 execute, acompaniat de harfă. Cântarea Psalmilor la templu a fost socotită permanent o rânduială a lui David (vezi Ezra 3, 10-11). Dulcelui cântareț al lui Israel îi sunt atribuiți 73, iar după Septuaginta 84 de psalmi. Acești psalmi sunt: 1-40, 50-71, 85, 90, 92-
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
în: Ediția nr. 574 din 27 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Sinfonia mării Cu radioul lângă mine ascult sinfonia mării în depărtări rătăcită, a încăput, doamne, nesfârșita apă în cutia de ebonită. Valurile malul gândului îmi sapă vibrând ca o harfă pe nisipul plajei însorită, îmi înlăcrimează urechea la auzul sinfoniei mării ce-mi inundă ochii uitați la capătul cărării... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Sinfonia mării / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 574, Anul II, 27 iulie
SINFONIA MĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351412_a_352741]
-
din 23 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezia culorilor în alchimia versurilor O poetă sensibilă la vibrația culorilor din superbele picturI ale lui MihaI CĂTRUNA este FLOAREA CĂRBUNE de pe meleagurile unde briza Mării Negre își plimbă degetele de aer pe coardele harfei valurilor. Albumul “Alchimia frumosului în grafica și pictura lui Mihai Cătruna “, de Floarea Cărbune, apărut în colecția Cărți și gânduri în dar, 2012, ne revelează o poezie aflată între tensiunea dintre concept și imagine, și un pictor sensibilizat de spirit
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
vântul, sau dacă e luminos ca soarele și te luminează cu Lumină caldă. Și totuși se învârte și levitează o altfel de biosferă de bioluminiscență stelară în capul meu...” Și totuși, țărână frumoasă și moartă, /De racla ta reazem eu harfa mea spartă/ Și moartea ta n-o plâng, ci mai fericesc/ O rază fugită din chaos lumesc.” (Mortua Est! De Mihai Eminescu) Să mori, să dormi, ori poate să visezi... Ca o zeiță a pământului venită din cer și plecată
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
roti o mie și una de discuri pe degetele mici în câmpul de floarea soarelui. *** O liniște adâncă, adâncă ... se aude cum cade carnea de pe oasele leproșilor. *** Spre zori greierii, declanșate sisteme de alarmă la pulberăriile nopții. *** Unghia lunii atinge harfele plopilor 1200 de carate scapără în privirile lupului hăituit printr-o plantație de fulgere negre. Cizmele vânătorilor calcă peste universul concentraționar al pânzei de păianjen. *** Pe limba ei rubinie cât felioara de portocală încearcă bufnița tăișul morții. În poligonul de
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]