19,103 matches
-
lui Blaga, iată și un poem corespondent Paradisului în destrămare care surprinde fidel atmosfera apăsătoare și deșartă a noului volum: "Îngeri bătrâni urât mirositori/ cu iz stătut în penele jilave,/ în părul rar, în pielea scămoșată de insule de psoriazis,/ hărți scrijelite adânc/ ale unor înspăimântătoare/ tărâmuri necunoscute./ Prea triști pentru bunevestiri,/ prea slabi pentru sabia de foc,/ se lasă îngropați dormitând/ ca niște semințe pe care le sameni/ cu dureri reumatice la încheieturile aripelor,/ tot mai ascunse-n pământ,/ tot
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
politic și moral, confuzia oamenilor este pusă la încercare de apariția unor profeți moderni ce vestesc în fel și chip izbăvirea nației. Primul care își face apariția este Vespasian Moisa (sugestivă onomastică!), profet neocreștin, om cu două nașteri și cu harta Bucureștilor pe trup. Lui i se alătură în curând profesorul protocronist Diaconescu, autorul teoriei daco-geților stabiliți aici o dată cu primul val indo-european, vorbitori de română, de altfel, un idiom mai vechi decât latina și deținătorul unui cod secret, unui cifru universal-cosmic
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
periplu imaginar și real în același timp între Harlem și Lincoln Center. Autorul poemului O groapă pentru New York întrevede lumea din care el însuși provine, istoria arabă, sub înfățișarea unei "mîrțoage care pusă la jug își ară brazda". Între timp - harta lumii s-a schimbat, incendiul a luat proporții universale, Orientul și Occidentul sunt o singură groapă în care se află cenușa amîndurora. Anvergura apocaliptică a versurilor scrise cu peste trei decenii în urmă de Adonis are o vibrație profetică, ea
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
a văzut confruntat în realizarea studiului propriu-zis, și pe care a ales să nu o expună vederii cititorului: ea se referă la necesara reconstituire a orizontului de mentalitate (medieval) care conferea valoarea de întrebuințare a respectivelor imagini ale lumii (numite ,hărți") sau povestiri despre lumi depărtate. Ceea ce ne desparte de oamenii Evului Mediu european s-ar putea să fie mai important decît ceea ce ne apropie - sau, în orice caz, aprecierea acestui raport dintre diferență și identitate constituie una din mizele subiacente
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
ce arabescuri face, picînd, fiecare bobiță de ceară. La fel, în Norii, orice grăunte de ploaie e dus, din priviri, înapoi, spre munții albi și înalți, striviți imediat, și ușor, de tot mai lungile umbre. Pomeneam, mai-nainte, de poveste. Harta cerească se face, e firesc așa, din descrieri. Dacă auzi asta, nu mai deschizi cartea. Fiindcă peisajul, însăilat din cuvinte cît de frumoase, are faima, nedorită, nemeritată, de multe ori, a unui gen lînced, plicticos. Ei bine, nu. Știe pe
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
semnale... Dar, veți vedea, e foarte bine că e așa! La Dan Stanciu, primul în ordinea lecturii mele, aceste secvențe sonore magice declanșează, într-o stranie incantație de dicționar,ezoteric, explorări inițiatice prin memoria inconștientă a limbajului. Se conturează astfel harta cu mai multe dimensiuni (geologice, topografice, mediumnice, de breviar suprarealist) a unui spațiu dincolo de orice convenție și amprentă culturală, un spațiu suprafantezist al unei pseudomitologii unice, cumva epifanice. Asocierile surprinzătoare, eufonice, viziunile feerice și vaporoase ale imaginarului glacial & incandescent alternează
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
chip, replică: "Domnule Aldaya, să vi se facă dumneavoastră părul măciucă nu prea e de unde, fiindcă creștetul ăsta parcă-i o arenă de coride și, dacă nu vă facem repejor un set de pălării, lumea o să vă confunde capul cu harta stradală a Barcelonei". Auzind aceste cuvinte, Fortuny simți că-și dă ultima suflare. Aldaya, netulburat, își aținti privirea asupra lui Julián. Atunci, spre surprinderea tuturor, izbucni în rîs cum nu mai făcuse de ani de zile. Puștiul ăsta al dumitale
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
nu doar al dorinței, acest delirant și patetic discurs al amantului neavînd nimic vulgar tocmai pentru că intimității erotice (singura absolută) îi este permis orice: ,}i-s bucile frumoase ca două fenomene/ Cerești ce se întîmplă o dată-ntr-un mileniu,/ Pe hărțile stelare și le-a-nsemnat alene/ Cu mîna lui buimacă de pofte dulci de geniu./ Și sînii ți-s cu piscul în nori cînd stai pe spate/ Întinsă în grădina din dosul casei vechi./ Picioare lungi, în carne de trandafir
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
eterofonia, chiar dacă, la modul practic, ea există din cele mai vechi timpuri. Să fie oare eterofonia începutul și sfîrșitul, răsăritul și apusul, zorile și întunericul muzicii savante? Iar dacă opinia despre relația dintre preponderența categoriilor sintactice și plasarea lor pe harta geografică a lumilor sonore arhaice și antice este din multe puncte de vedere amendabilă, o anume afiliere a acestor categorii sonore fundamentale la marile perioade ale istoriei muzicii europene poate fi acreditată căci, cel puțin la o primă luare de
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
de acest fel a lui D. Vatamaniuc, ceea ce stabilește o performanță demnă de cel mai recunoscător elogiu al beneficiarilor, adică al cercetătorilor interesați de investigații în domeniile clarificate de predecesorul lor. O biobibliografie bine făcută e echivalentă cu alcătuirea unei hărți pentru un teritoriu puțin cunoscut până atunci, punând toate semnele necesare de orientare pentru cei care vin. Tudor Arghezi e un continent comparabil în literatura română doar cu Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu ca întindere a operei, longevitate a creativității
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
comparabil în literatura română doar cu Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu ca întindere a operei, longevitate a creativității și vastitate a orizonturilor culturale. Meritul lui D. Vatamaniuc este, deci, cu atât mai mare cu cât e vorba de alcătuirea unei hărți meticuloase a unui continent insuficient explorat și puțin cunoscut în cele mai mici detalii. Poetul însuși și-a cam ascuns viața, nu și-a dezvăluit copilăria și tinerețea. Biobibliografia argheziană se întinde pe aproape un secol, din 1896, de la debutul
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
a putut fi în nici un caz ignorat. La 85 de ani, D. Vatamaniuc este un campion al istoriei literare tradiționale și un reper în istoria bibliografiei academice românești, de la Ioan Bianu și Nerva Hodoș la Alexandru Zub și Gabriel Ștrempel. Harta continentului Arghezi, cu munți și văi la scară proporțional redusă (ca în orice hartă), cu bazine hidrografice, marcând răspândirea faunei și repartizarea vegetației pe zone specifice, dând indicii despre bogățiile solului și ale subsolului, furnizând informații despre industriile de interpretare
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
un campion al istoriei literare tradiționale și un reper în istoria bibliografiei academice românești, de la Ioan Bianu și Nerva Hodoș la Alexandru Zub și Gabriel Ștrempel. Harta continentului Arghezi, cu munți și văi la scară proporțional redusă (ca în orice hartă), cu bazine hidrografice, marcând răspândirea faunei și repartizarea vegetației pe zone specifice, dând indicii despre bogățiile solului și ale subsolului, furnizând informații despre industriile de interpretare, are, în macheta lui D. Vatamaniuc, toate semnele de orientare necesare pentru ca orice călător
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
lume de interjecții, redusă, cum spune prozatorul în partea a treia a romanului său, la ,hua-hua", ,hua-hua-hu", ,hua-hubba-hu", ,hubba-hubba-hu", ,hubba-hubba-bu": o lume a lui hu(o), iar deasupra ei, neantul, cum zicea poetul altădată: lumea reală, dintr-un oraș de pe hartă, cu nume și străzi aievea, de care Bikinski fuge în orașul-labirint, în pătratele șotronului, pe asfaltul netezit de tălpile sale, într-un roman, în fond, unul dintre cele mai importante apărute la noi, în ultima vreme.
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
troică dusă în buiestru prin spulberul de altădată. Un altădată care începe demult, în Evul Mediu, pe vremea cînd, se spune, Europa era o dungă albă, de la marmura catedralelor. Toată discuția e, de fapt, despre petele albe rămase pe feluritele hărți și despre fermecătoarele lor legende de ,legitimare". Bunăoară, originea familiei Paleologu, ,disputată" de două povești. Una e, ca la Yeats, vîslire spre Bizanț, intrare în neamul acelor împărați care au făcut, după puteri, o Renaștere, să-i zicem, mică. Renașterea
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
de negativism, demolare, invidie etc. Dar diatribele sale, de cele mai multe ori justificabile, sînt dublate de aprecieri ce vădesc o mare generozitate. Justiția sa e a unei conștiințe integre, divizate, în mod legitim, între negație și elogiu, urmărind a stabili o hartă reală a virtuților și scăderilor vieții noastre publice. Bătrînului savant C. I. Parhon, împins în față de oficialitatea comunistă ce l-a cooptat, i se decelează o neașteptată rezervă intimă: "La prof. C. I. Parhon am surprins un divorț total între
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
Bucureștiul se vede... ca în poezia lui Mircea Cărtărescu) devin, pe rând, elementele simbolice ale unui interior rămas închis, ermetic în misterul său, și ale altuia ca o interfață cu exteriorul, într-o perspectivă panoramică asupra orașului și lumii întregi. "Harta orașului meu - notează autorul - e pistruiată cu bulboane și vârtejuri de nostalgie pură." Pentru a le regăsi, el deambulează pe străzile metropolei, căutând însă nu luxul urban, zonele rezidențiale, cartierele strălucind de curățenie și confort, ci, dimpotrivă, cariile vizibile ale
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
-urile verbale fac parte din recuzita epică, din povestea pe care Neagu încearcă să o spună apelînd fără reținere (și uneori confuz) la o serie de tehnici poetice. Înainte de teoreticienii și experimentatorii de azi ai artei generative, care vorbesc despre harta genetică a lumii obiectuale, poetul-sculptor s-a aruncat în străfundurile unei "încîntătoare clocitoare" și, prin răsuciri semantice și sonore, trecînd vijelios de la abstracție la senzorialitate, a încercat să prindă pulsul genei estetice a timpului sau, cum îl numește el, "marele
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
Primul nu va fi uitat niciodată, va rămâne "coconul" celui de-al doilea, cel care până la urmă va recupera și își va revendica glasul poetic al celor două limbi, singura identitate autentică ("unii dintre noi am venit de foarte departe/ hărțile nu-s de mare ajutor"). Mult mai dinamic în expresie, Andrei Codrescu își cântă drama jucată de istorie senin dar la fel de tensionant, cu sarcasm dar și cu umor, cu deferență dar și cu indiferență. În spatele vorbelor declamate cu o cuceritoare
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
creator al unei adevărate "Marseilleze" neogrecești, compusă - ca ecou al Revoluției franceze - într-o casă de pe ulița Schitu Măgureanu din București, al unor piese de teatru și al unor traduceri din iluminiștii apuseni și, nu în ultimul rând, al primelor hărți ale țărilor Române (la 1796), după încercările anterioare ale Stolnicului C. Cantacuzino și, respectiv, ale lui Dimitrie Cantemir; familia Ipsilanti (adevărată dianstie), care a dat țărilor române doi domni, ultimul fiind tatăl revoluționarului Alexandru Ipsilanti, "etherist" alături de Tudor Vladimirescu. Dacă
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
iată ce pot face eforturile unite a două românce, despre care tind să cred că au argint viu în vene, nu sânge. Au adus pelicule, deja prezentate la Cannes, Berlin, Locarno sau Edinburg și aflate în turnee pe a căror hartă România nu figurează, dovedind că și cinefilii autohtoni pot fi satisfăcuți. Nu de festivalul britanic sau cel francez, care beneficiază de alte facilități, ca să nu vorbesc de alt personal. Nu totul a mers ca pe roate, dar aș vrea să
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
Au reprezentanții elitei, Ťboierii mințiiť, și mai are subcultura, soap-ul pe hârtie. Ambele zone au șanse să modeleze în materia publicului lor, rămâne de văzut în ce măsură o vor și face." Și mai spune Tania Radu: "Canonul și-a modificat sensibil harta, fără să ne aflăm încă în fața unui nou canon. ŤCriogeniať care conservă o parte din literatura deceniilor ceaușiste amână de fapt discuția despre șansa acesteia pe termen lung." Discuțiile rămân așadar deschise cel puțin pentru numerele următoare. Revista 22 a
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
să fie sofisticat peste măsură." Intenția istoricului apare, așadar, aceea a înlăturării ideilor primite de-a gata și a reconsiderării punctelor de plecare. Jules Verne a călătorit târziu și destul de puțin. Pasionat de geografie, scriitorul va călători mai mult pe hartă. "Traseul geografic e prioritatea absolută", notează Boia subliniind și faptul că scriitorul a protestat în nenumărate rânduri împotriva celor care exagerau importanța științifică a cărților sale văzându-l ca pe un profet. Lucian Boia respinge convingător încadrarea francezului în categoria
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
lui să scrie toate astea. Să le spună de-a dreptu'./ Multă nerușinare. Mult iresponsabilitate față de nație,/ care-o să intre, așa, cu măgăriile lui în Europa.// Va fi o pată veșnică pe obrazul patriei./ Galațiul va fi șters de pe hartă./ Ibovnica-i va fi executată.// Va fi dus și spînzurat/ sau legat, cum îi obiceiu' la români,/ de cozile a patru cămile". Poate din acest scepticism față de sine (un complex de inferioritate ținut "la secret"), Mihail Gălățanu adoptă masca unui
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
în universal“. Poetul și filosoful trebuie să depășească o zestre circumstanțială, geografică, pe care de altfel nici nu o mai au la îndemână, pentru a valorifica o zestre spirituală: „Suntem acolo unde valorile românești nu par o simplă provincie pe harta spirituală a lumii, ci ele participă, întrucât sunt o formă de a fi a Absolutului, la ceea ce constituie esența umanității“ (în vol. 1, p. 258-261). Fără a apela niciodată la o ideologie politică, revista se va orienta în mod constant
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]