178 matches
-
a cerut de la Domnul Grigore Alexandru Ghica, fratele Elenei Șubin, născută Ghica, « hrisov întăritor” pe care acesta îl dă la 26 mai 1851, lăudând totodată pe inimosul înfăptuitor. Mai aflăm că tot banul Nicolae Chiriac este pe cale a face și havuz de piatră în mijlocul pieții. Mai târziu, ni se relatează o călătorie pe care prințul Ghica, însoțit de suita sa, o face din Iași spre părțile de jos ale Moldovei și se oprește în primul rând la Vaslui (la sora sa
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dus să viziteze școala publică pe care a găsit-o satisfăcătoare. De asemenea, i-a atras atenția spitalul pe care banul Drăghici, actualul administrator al districtului, l-a clădit pe una din cele mai frumoase și indicate poziții. Odată cu construcția havuzului în piața centrală s-a creat și un „lagum” (de fapt a unui canal) pentru scurgerea apelor murdare. Această din urmă lucrare a costat 375 galbeni și fusese angajată printr-un antreprenor anume Calciu Teodorache. În ziarul „Vasluiul” din 1866
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mod neașteptat, ca la un punct fix, neabătut, asupra ta. în natură, corbii devin vizibili toamna și iarna. Corbii interiori n-au doar două anotimpuri: se ivesc ori de cîte ori ne copleșește decepția, ne sufocă plictiseala, ne deprimă singurătatea. „Havuzul din dosul palatului mort” Unde e? încercarea de a-l localiza nu dă rezultate precise. A existat în Bacău un asemenea palat? Cineva ar putea răspunde: desigur, e vorba de Palatul Administrativ, „mort” în fiecare zi, după ora închiderii. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1905, „Amurg antic” e, sînt convins, rezultatul anilor de ședere a lui Bacovia, ca student, în Capitală. Aci, chiar în centru, Palatul Cantacuzino respira un aer funerar (seamănă cu un „enorm dric de lux”, nota cineva) și erau mai multe havuzuri, unele de pe vremea domnilor fanarioți. Un autor le enumeră: Puțul cu plopi, Puțul lui Crăciun, Puțul de piatră, Puțul cu apă rece, Izvor, Fîntînei, Cișmeaua roșie, cît și altele, „modeste dar destul de reușite, așezate în diferite colțuri ale orașului”2
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vremea domnilor fanarioți. Un autor le enumeră: Puțul cu plopi, Puțul lui Crăciun, Puțul de piatră, Puțul cu apă rece, Izvor, Fîntînei, Cișmeaua roșie, cît și altele, „modeste dar destul de reușite, așezate în diferite colțuri ale orașului”2). Dintre toate havuzurile, havuzul cel mai mare era situat „pe piața Nordului, de la intrarea în Cișmigiu”3), amenajat după 1860, un reper în geografia Bucureștilor pînă după primul război mondial, cînd pe locul lui a fost construit un depozit de benzină. La acesta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
domnilor fanarioți. Un autor le enumeră: Puțul cu plopi, Puțul lui Crăciun, Puțul de piatră, Puțul cu apă rece, Izvor, Fîntînei, Cișmeaua roșie, cît și altele, „modeste dar destul de reușite, așezate în diferite colțuri ale orașului”2). Dintre toate havuzurile, havuzul cel mai mare era situat „pe piața Nordului, de la intrarea în Cișmigiu”3), amenajat după 1860, un reper în geografia Bucureștilor pînă după primul război mondial, cînd pe locul lui a fost construit un depozit de benzină. La acesta se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
benzină. La acesta se referă Ion Ghica în următorul fragment din „Trei ani în Romînia sau Corespondența onorabilului Bob Dowley”: „Este nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe șosea, cel puțin de două ori, de la havuz pînă la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vînătă sau galbenă”4). Și tot acesta e menționat de Caragiale, într-una din „schițe ușoare”5) și de Al. Macedonski, în nuvela „Pe drum de poștă”6
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dovadă că era adînc fixat în memoria bucureștenilor, e folosit ca termen de comparație de Mateiu I. Caragiale, într-o scrisoare către N. A. Boicescu, trimisă din Berlin, la 4 decembrie 1904: „în Tiergarten e un loc mare, aproape cît de la havuzul mare de la șosea la rondul al doilea pentru călăreți...” 7). Versurile lui Bacovia înfățișează un havuz cu arteziană, cu „șadîrvan”, cum ar fi spus Dinicu Golescu, primul scriitor romîn care descrie o astfel de instalație 8). Un havuz cu o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
I. Caragiale, într-o scrisoare către N. A. Boicescu, trimisă din Berlin, la 4 decembrie 1904: „în Tiergarten e un loc mare, aproape cît de la havuzul mare de la șosea la rondul al doilea pentru călăreți...” 7). Versurile lui Bacovia înfățișează un havuz cu arteziană, cu „șadîrvan”, cum ar fi spus Dinicu Golescu, primul scriitor romîn care descrie o astfel de instalație 8). Un havuz cu o suprafață întinsă: lacul pe care plutesc lebede, din strofa a doua. Parcul, havuzul și lebedele constituiau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cît de la havuzul mare de la șosea la rondul al doilea pentru călăreți...” 7). Versurile lui Bacovia înfățișează un havuz cu arteziană, cu „șadîrvan”, cum ar fi spus Dinicu Golescu, primul scriitor romîn care descrie o astfel de instalație 8). Un havuz cu o suprafață întinsă: lacul pe care plutesc lebede, din strofa a doua. Parcul, havuzul și lebedele constituiau o atracție, îndeosebi pentru provincialii și străinii descinși în București. Personajul principal al unui roman postbelic își duce iubita, o prințesă rusă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia înfățișează un havuz cu arteziană, cu „șadîrvan”, cum ar fi spus Dinicu Golescu, primul scriitor romîn care descrie o astfel de instalație 8). Un havuz cu o suprafață întinsă: lacul pe care plutesc lebede, din strofa a doua. Parcul, havuzul și lebedele constituiau o atracție, îndeosebi pentru provincialii și străinii descinși în București. Personajul principal al unui roman postbelic își duce iubita, o prințesă rusă emigrantă, de la cea dintîi plimbare, în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De sineală, de aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar zbuciumul apei, șuvița retezată și întoarsă în locul de unde a țîșnit, autorul Plumbului e impresionat de masca lucrurilor transfigurate de acțiunea luminii. Fără să știe că un Abel Bonard numise havuzurile „suave ornamente ale tăcerii”10), el le caută
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar zbuciumul apei, șuvița retezată și întoarsă în locul de unde a țîșnit, autorul Plumbului e impresionat de masca lucrurilor transfigurate de acțiunea luminii. Fără să știe că un Abel Bonard numise havuzurile „suave ornamente ale tăcerii”10), el le caută pentru a se liniști în preajma lor, a medita și a-și imagina tablouri cum e cel de la care am pornit, veritabil spectacol plastic 11). Palatul Toamna trecută, în preajma sărbătoririi a 150 de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
citat două poeme apărute în volume din același an (1916): „Amurg antic” de Bacovia și „Domus taciturna” de Ion Al-George, primul concentrat și muzical, celălalt amplu și descriptiv. Pe lîngă „palatul mort”, ambele mai au ca elemente comune statuile și havuzul. Din Bacovia (poema sa fiind dintre cele mai cunoscute) aș fi citat doar prima strofă: „Havuzul din dosul palatului mort/ Mai aruncă, mai plouă, mai plînge-/Și stropii căzînd, în amurg, iau culori:/ De sineală, de aur, de sînge”.1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
taciturna” de Ion Al-George, primul concentrat și muzical, celălalt amplu și descriptiv. Pe lîngă „palatul mort”, ambele mai au ca elemente comune statuile și havuzul. Din Bacovia (poema sa fiind dintre cele mai cunoscute) aș fi citat doar prima strofă: „Havuzul din dosul palatului mort/ Mai aruncă, mai plouă, mai plînge-/Și stropii căzînd, în amurg, iau culori:/ De sineală, de aur, de sînge”.1) Din Ion Al-George - patru: „Și de pe fîntîna amuțită/Cad nori de frunze ca ntr-o cupă.../ în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nr. 174, 6 apr. 1924, p. 3) „O bucată admirabilă pe la 1897”, va scrie și în Jurnal. (1, p. 423) 15. Op. cit., Traducere de C. Fedeleș, Ed. Cultura Națională, f.d., p. 52. Din feerie în infern 1. Opere, p. 31. „Havuzul din dosul palatului mort” 1. Opere, p. 33. 2.Radu D.Rosetti, „Estetica municipală”, în Pagini alese, Ed. Comitetului de Sărbătorire, 1935, p. 231. 3. Ibidem, p. 228. 4. Opere, 2, Ediție îngrijită de Ion Roman, ESPLA, 1956, p. 233
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a putut vedea, In dimineața asta, iată, Vrăjește încă mintea mea.[...] Și-acum vedeam, plin de mândrie, Cum în tabloul meu încape O molcomă monotonie De marmură, metal și ape. Un Babilon de scări și-arcade Se întindea la nesfârșit; Havuzuri împroșcau cascade Pe aur mat sau șlefuit; Și mari șuvoaie-apăsătoare, Ca lungi perdele de cristal, Sepovâmeau, strălucitoare, Pe niște ziduri de metal" Contemplând, iscodind „zări depărtate", mintea poetului creează spații „nesfârșite", imagini și sugestii ce uimesc prin forța lor plasticizantă
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
timp-fluviu (care își are accentul pe prezentul permanent)48, Traian D. Stănciulescu vorbește de cuvântul sacru ("cascadă") constituit ca gând, proiect, semn, conceput de divinitatea creatoare, cuvântul profan ("fluviu"), de predilecție cel cu care operează ființa umană, și cuvântul sacralizat ("havuz") care valorifică germenul de sacralitate existent în cuvântul profan 49. Orizontul cuvântului sacru se caracterizează prin "prezența explicită a semnificatului", orizontul cuvântului profan prin întâietatea semnificantului, iar orizontul cuvântului sacralizat "se definește la intersecția planului de manifestare a cuvântului sacru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
56-57. 56 Platon, op. cit., p. 306 (Cratylos, 422 e). 57 Ștefan Pașca, apud Domnița Tomescu, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001, p. 5. 58 Constantin Noica, op. cit., p. 154. 59 Semnul sacralizat (cuvântul sacralizat "havuz" care valorifică prezența germenului de sacralitate din cuvântul profan) este un mit cosmogonic concentrat. (Traian D. Stănciulescu, op. cit., pp. 204-205). Ivan Evseev în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura "Amarcord", Timișoara, 1994, p. 119, considera numele un mit condensat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Rin și ceva mai aproape alte coline mai dulci, cu contururi mai precise, Închipuind un uriaș jilț, pentru cine știe ce făptură de basm. Iar jos, sub zidul Înalt al castelului, Adelheid văzu grădina cu liliac Înflorit, straturile cu flori multicolore și havuzul de marmură În care susura o apă albăstrie. Fără să stea prea mult pe gânduri, Adelheid coborî scările În spirală pe care urcase În tovărășia doicei, căutând o portiță spre grădină. Auzi În urma ei pași greoi, dar nu se Întoarse
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
simplă de negustor. Pentru tine de asemenea, așa, ca pentru o slugă mai săracă. Nu vrem să batem la ochi. Când se Întunecă - era toamnă târzie și noaptea venea repede -, cei doi se strecurară În grădină. Conrad se Îndreptă spre havuzul În care Înfloreau Încă nuferi, Își ridică mâneca hainei și-și cufundă brațul În apă. Pipăi cu răbdare peretele neted și, când dădu de o crăpătură aproape invizibilă, o apăsă ușor. Crăpătura se lărgi și, În deschiderea care apăruse, Conrad
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu răbdare peretele neted și, când dădu de o crăpătură aproape invizibilă, o apăsă ușor. Crăpătura se lărgi și, În deschiderea care apăruse, Conrad răsuci o piatră nu mai mare decât o boabă de mazăre. Apoi Își retrase mâna, peretele havuzului reveni la loc ca și cum nimic nu se Întâmplase și suprafața apei nu mai fu tulburată decât de stropii ce săreau din urciorul pe care Îl vărsa fără Întrerupere un Înger bucălat de marmură. Cu pași ușori, cei doi se Îndreptară
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
clipe pe care le petrecuse cu Bodo, numai ei doi, cuvintele, gesturile, privirile lui pline de adorație... și fu aproape fericită. Retrăia acea după-amiază minunată, când Bodo Îi mărturisise dragostea lui. Îl văzuse de la fereastră... Tânărul ședea pe banca din fața havuzului. Era singur și Adelheid se repezise pe scări În jos, ca o furtună, fără să se gândească la nimic. Nu apucase să-și pună pe cap boneta de in alb, și pletele blonde Îi fâlfâiau pe umeri ca un zbor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dacă te privesc - cu o curiozitate leneșă. Perechile de îndrăgostiți se sărută îndelung, iar ceilalți le respectă intimitatea - nu se așază alături, pe locurile libere. O lume încremenită în contemplație și sărut. E așa o liniște, că se aude apa havuzului din centrul pieței. Proiectoare puternice pun în valoare clădirea maiestuoasă a Palatului Regal (Palacio Real), care e pustiu la această oră. Parcă ești în Șheherezada... Deodată, cineva branșează un casetofon cu Enrique Iglesias... A doua: e aproape ora 23.00
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la alta și filmează. Locul e liniștit, chiar dacă în perimetrul pieței sunt și două hoteluri vechi, cu fațade impozante, foarte căutate de turiști: Hôtel du comte de Roly și Hôtel Bonnafé. În drum spre Piața Bursei, unde vreau să văd Havuzul Celor Trei Grații, ridicat în locul monumentului lui Ludovic al XV-lea, demolat la Revoluția franceză, urmăresc un spectacol dat de o maimuță, foarte mică, cocoțată pe umărul unui individ cu turban, care merge pe stradă în fața mea. Animalul face bezele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]