352 matches
-
le-a zis: "Și voi sunteți așa de nepricepuți? Nu înțelegeți că nimic din ce intră în om de afară, nu-l poate spurca? 19. Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, și apoi este dat afară în hazna?" A zis astfel, făcînd toate bucatele curate. 20. El le-a mai zis: "Ce iese din om, aceea spurcă pe om. 21. Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, 22. furtișagurile, lăcomiile, vicleșugurile, înșelăciunile, faptele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
din 25 februarie, începe zavistia “pentru locul domnescu carele iaste împregiurul haznelii cei vechi”. Iaca și mărturia mai multor vornici de poartă trimiși de “Io Matei Ghica voevod pentru locul domnescu carele iaste împregiurul haznalii cei vechi, din sus de hazna despre Podul Vechiu și din gios despre Sfeti Neculai, cum că ar fi împresurat de cătră megieșii ce au locuri a lor împrejurul locului domnescu”. Plângerea este făcută de către frații Dima și Constantin suiulgii, pentru că locul a fost încălcat de către
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
frații Dima și Constantin suiulgii, pentru că locul a fost încălcat de către mănăstirea Zlataust, mănăstirea Galata și preotul Iftimie “de la biserica dispre Doamna”, cu feciorii lui. Din această mărturie, aflăm întâi că “Treisfetitele aveau un han și apoi despre existența unei haznale vechi la care apa venea printr-un lagum (tunel n.n) și a unei haznale noi “ce-au făcut-o măria sa Matei Ghica voevod”. După această punere a lucrurilor la locul lor de către vortnicii de poartă, Matei Ghica voevod - doar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și preotul Iftimie “de la biserica dispre Doamna”, cu feciorii lui. Din această mărturie, aflăm întâi că “Treisfetitele aveau un han și apoi despre existența unei haznale vechi la care apa venea printr-un lagum (tunel n.n) și a unei haznale noi “ce-au făcut-o măria sa Matei Ghica voevod”. După această punere a lucrurilor la locul lor de către vortnicii de poartă, Matei Ghica voevod - doar după o lună de zile - adică la 20 martie 1755 (7263), dăruiește locurile care au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lor de către vortnicii de poartă, Matei Ghica voevod - doar după o lună de zile - adică la 20 martie 1755 (7263), dăruiește locurile care au fost împresurate tocmai celor vinovați de această faptă, iar locul din sus și din jos de haznaua veche îl dăruiește celor doi frați suiulgii - Dima și Constantin - (meșteri în aducerea apei prin olane n.n). Dacă tot am vorbit de haznale, aș vrea să știu cine a făcut “haznaua veche”? --Asta o aflăm din ceea ce spune “Io
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fost împresurate tocmai celor vinovați de această faptă, iar locul din sus și din jos de haznaua veche îl dăruiește celor doi frați suiulgii - Dima și Constantin - (meșteri în aducerea apei prin olane n.n). Dacă tot am vorbit de haznale, aș vrea să știu cine a făcut “haznaua veche”? --Asta o aflăm din ceea ce spune “Io Grigorie Ghica voevod domn al Țării Moldovei”, la 10 februarie 1741 (7249): “Facem știre cu acest testament a domnii mele tuturor cui să cade
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iar locul din sus și din jos de haznaua veche îl dăruiește celor doi frați suiulgii - Dima și Constantin - (meșteri în aducerea apei prin olane n.n). Dacă tot am vorbit de haznale, aș vrea să știu cine a făcut “haznaua veche”? --Asta o aflăm din ceea ce spune “Io Grigorie Ghica voevod domn al Țării Moldovei”, la 10 februarie 1741 (7249): “Facem știre cu acest testament a domnii mele tuturor cui să cade a ști că, luând aminte domnia mea pentru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Curții domnești, din care să îndestulează toată obștiia , socotit-am că să cade a să așădza la o cale bună, ca și într-altă vreme viitoare să nu vie la stricăciune din lipsa apii și, cătră întemeiere de starea aceștii haznale, așa... am așezat ca să aibă fieștecând doi oameni suiulgii pe treaba aceasta , stătători și neschimbați de la slujba haznelii”. --Cum se vede, pe lângă hazna au fost tocmiți doi oameni (frații suiulgii Dima și Constantin), cărora vodă le-a acordat multe înlesniri
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
altă vreme viitoare să nu vie la stricăciune din lipsa apii și, cătră întemeiere de starea aceștii haznale, așa... am așezat ca să aibă fieștecând doi oameni suiulgii pe treaba aceasta , stătători și neschimbați de la slujba haznelii”. --Cum se vede, pe lângă hazna au fost tocmiți doi oameni (frații suiulgii Dima și Constantin), cărora vodă le-a acordat multe înlesniri. I-a scutit de toate dările, li s-a dat “câte 30 de lei de om pe lună de la visteriia domniei... și câte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dat “câte 30 de lei de om pe lună de la visteriia domniei... și câte un atlas și câte un postav supțire de Paști de la cămara gospod, din an în an”. Le asigură mâncarea, lumânările și cheltuielile pentru orice reparație a haznalei. --Să vezi câte lucruri noi aflăm din hotărârea lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 15 august 1756 (7264), prin care stabilește locul ce va rămâne liber pentru cele două cișmele de la poarta Curții domnești. --Dacă sfinția ta îmi dă voie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cele două cișmele de la poarta Curții domnești. --Dacă sfinția ta îmi dă voie, am să spun ce hotărăște vodă: “Facem știre... cui i să cade a ști că,... după cercetare ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru două haznale ce sintu făcute de răposatul Grigorie Ghica vodă aice în orașul Eșilor, precum să vădu, una pe denainte feredeilor (băilor n.n) și alta pe denainte Curții i Porții domnești. Și pentru ca să rămâie vecinică pomenire... au adus și oameni meșteri
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Așa se face, dragule, că la 10 mai 1760, Alexandru Ghica voevod dăruiește lui Dima suiulgiul locul din jurul cișmelei vechi din poarta Curții domnești. Treburile însă nu se opresc aici, fiindcă în aprilie 1776 Grigorie Alexandru Ghica voevod revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de alte mile, l-am mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
răscolit bătrânului - poate - amintiri neplăcute. El a băgat de seamă și, bătându-mă pe umăr m-a liniștit: Fii pe pace, fiule. Nu mă supăr eu dintr-atâta. Ia mai bine să ne amintim că pentru apa ceea ce curge la haznaua domnească și la feredee sunt puși niște oameni anume - meșteri suiulgii - care au grijă ca toate să fie la locul lor... Da, da. Îmi amintesc de cei doi frați suiulgii Dima și Constantin. Voievozii au avut și au mereu grijă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și au mereu grijă de ei.Chiar hrisovul din 20 noiembrie 1756 (7264)al lui Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod dovedește acest lucru. În acest hrisov vodă spune că cei doi frați „s-au arătat cu vrednici slujbe...la apa haznalelor, asemine și la multi lucruri ce au făcut domniia mea, cînd s-au rădicat curtea domnească și firideul dispre doamna, iată dară că, pentru slujba ce-au slujit, m-am milostivit...și i-am miluit cu o bucată de loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au fostu acele școale pînă în zilele lui Mihai Racoviță voievod, la leat 7232. Și arzîndu de focu școalele, au rămasu locul slobodu și pustiiu...pînă în anii la leat 7244...După aceea, răposatul Grigorie Ghica voievod, vrîndu ca să facă haznale aice în Iași (după cum au și făcut), trimițîndu în łarigradu, ne-au adusu pre noi...și așăzîndu-ne aicea, în Iași, pentru trebuința haznalelor, atunci au datu în sama noastră și feredeile cu toate dresurile și cheltuielile lor. Întru acea vreme
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și pustiiu...pînă în anii la leat 7244...După aceea, răposatul Grigorie Ghica voievod, vrîndu ca să facă haznale aice în Iași (după cum au și făcut), trimițîndu în łarigradu, ne-au adusu pre noi...și așăzîndu-ne aicea, în Iași, pentru trebuința haznalelor, atunci au datu în sama noastră și feredeile cu toate dresurile și cheltuielile lor. Întru acea vreme fiindu egumenu...Trei Svetitelor un părinte Ezechiil, dar avîndu noi trebuință ca să ne aflăm de-a pururi lîngă feredeie,...ne-am învoit cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
deloc pe sfințiile lor...Și dacă-i pe-așa, am să pun și eu o mână de paie pe foc... Despre ce e vorba, părinte? Nu-i un lucru prea simplu. Cred că știi că în fața Curții domnești a existat o hazna și în jur „locul domnescu ce-au fost slobod și deschis pre lîngă haznaoa ce veche și pînă la Podul Vechiu”. Ei bine, pe acest loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a da și milui, iar nu a lua și a lipsi”. Ba mai mult, domnul a dat și mănăstirii „Sventîi Ioan” tot atât cât a apucat să ia mănăstirea Galata. Acest lucru s-a făcut cu respectarea locului „de treaba haznalelor”. Apoi cu împresurările locurilor altora sau locurilor obștești îi mare neorânduială. Uite că Scarlat Ghica voievod, la 8 octombrie 1757 (7266), trimite vornici de poartă să limpezească calea Podului Vechi și a ulițelor din jur. Aceștia adună „oameni buni mahalagii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și fiii ei dăruiesc mănăstirii Zlataust un loc de casă „ca să aibă a ne pomeni la sfântul jărtăvnicu”. Uite că după 25 februarie 1755 (7263) Matei Ghica voievod întărește mănăstirii Zlataust stăpânirea asupra unei bucăți din locul domnersc aflat între haznaua veche - care după cum știi se afla în fața Curții domnești - și Podul Vechi. Și vodă a luat această hotărâre pentru că acel loc a fost „împresurat de către oamenii carei au locuri de casă de se hotărăscu cu locul domnescu”. Nici chiar heleșteul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
știți, e chiar mai negru de-atât. HARRY: Precizează despre ce vorbești. Eu nu mai înțeleg despre ce discutăm. TOM: Despre lume. Gaura mare și neagră pe care o numim lume. HARRY: Aa, lumea. Sigur. Fără îndoială. Lumea e o hazna. Asta știe oricine. Dar facem tot ce ne stă în putere s-o ocolim, nu? TOM: Ba nu. Suntem în centrul ei, indiferent că ne place sau nu. E de jur-împrejurul nostru și, de fiecare dată când ridic capul și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dintre bășini durează un minut. Grupul izbucnește în chiote de veselie când bășina se aude cu câteva tonuri mai jos, înainte de a se termina în sfârșit. Când trebuie să merg la toaletă, trebuie să mă așez pe vine deasupra unei haznale. Are vreo trei picioare în diametru. Nu e decât o scândură de lemn peste gaură. În zilele ploioase, suprafața devine extrem de alunecoasă. Și numai când mă gândesc la asta, mă deprim chiar mai mult decât sunt deja. Am învățat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
poartă, disconfortul din stomacul meu crește. Împing poarta, dar nu se deschide. Balamalele nu se clintesc. Grăbită, mai încerc o dată și poarta se deschide, în sfârșit. M-am rătăcit. În fața mea, e ograda goală. Nu-mi pot aminti unde e haznaua, știu doar că nu e departe. * Nu e așa cum le-a spus mai târziu oamenilor, cum că nu s-a îndoit niciodată de drumul pe care l-a ales. S-a îndoit serios, ca acum. Îl vizitează pe Kang Sheng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
căzuseră, de cine știe unde, În galeriile alea. Oameni care aveau curajul să Înghită ceea ce găseau, pentru ca apoi, ieșind, să ia un laxativ și să devină bogați. Și s-a descoperit că multe case aveau o trecere subterană care ducea direct la hazna”. „Ça, alors...” „Într-o perioadă În care oala de noapte ți-o deșertai pe fereastră? Și de ce s-au găsit, Încă de pe atunci, haznale cu un fel de trotuar lateral și cu inele de fier zidite, ca să poți să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
bogați. Și s-a descoperit că multe case aveau o trecere subterană care ducea direct la hazna”. „Ça, alors...” „Într-o perioadă În care oala de noapte ți-o deșertai pe fereastră? Și de ce s-au găsit, Încă de pe atunci, haznale cu un fel de trotuar lateral și cu inele de fier zidite, ca să poți să te agăți? Aceste pasaje corespund acelor tapis francs unde vagabonzii - la pègre, cum se zicea pe atunci - se adunau, iar dacă venea poliția se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fapt divers...” „Nu zău? Pe cine Încerci dumneata să aperi? Sub Napoleon al III-lea, baronul Haussmann a obligat prin lege toate casele din Paris să-și construiască un rezervor autonom, și apoi un coridor subteran care să ducă la haznaua generală... O galerie de doi metri treizeci Înălțime și un metru treizeci lățime. Îți dai seama? Fiecare casă din Paris legată printr-un coridor subteran cu haznalele. Și știi cât sunt de lungi astăzi haznalele din Paris? Două mii de kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]