256 matches
-
să se ocupe de tot felul de subiecte "minore", numai pentru că-i plac. El are o vocație a gratuității care ține de firea lui de artist. Să fii profesor universitar și conducător de doctorate, să faci parte din conducerea unui hebdomadar și să fii secretarul unei filiale a Uniunii Scriitorilor, să ții o cronică literară săptămânală și să coordonezi cercetări științifice de anvergură privind Europa Centrală, să alcătuiești ediții și să scrii studii introductive sau postfețe, să călătorești în străinătate și
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
decembrie 1989, apoi la 27 decembrie 1989, cu titlul „Săptămâna liberă”, și, după o întrerupere, din 3 iunie 1991 până în 11 august 1993. Publicația este editată de Comitetul de Cultură și Artă al orașului București. Din 1972 redactor-șef al hebdomadarului este Eugen Barbu. Va fi continuată din 31 ianuarie 1990 de „Viața Capitalei”, al cărei redactor-șef e Mircea Micu, până la reluarea din 1991, când director devine Dumitru Dragomir, iar redactor-șef Dan Claudiu Tănăsescu. Paginile primei serii reflectă viața
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
27 iunie 1910, având subtitlul „Revistă literară săptămânală”. Primii directori, Alexandru Vlahuță și George Coșbuc, vin la conducere ca răspuns la o inițiativă a lui Spiru Haret, promotor al unei vaste serii de acțiuni de culturalizare a satelor, și conduc hebdomadarul până la sfârșitul anului 1902. Din 1903 S. iese „sub direcția unui comitet”. De la numărul 23/1905 director devine N. Iorga, iar din comitetul de redacție fac parte St. O. Iosif, Mihail Sadoveanu și Ion Scurtu. După demisia lui Iorga din
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
SĂPTĂMÂNA, revistă apărută la Craiova din 18 ianuarie 1931 până în septembrie 1932. Director: Al. Popescu-Telega. Articolul-program, Sub semnul demoralizării, semnat de director, afirmă răspicat nevoia întăririi climatului de moralitate a muncii intelectuale, necesar pentru constituirea unui stat românesc modern. Rubricile hebdomadarului sunt bine constituite dintru început, mai ales acelea cu caracter literar: „Prin gaura cheii”, „Curier literar și artistic”, „Cărți și reviste”, „Informații”. La capitolul poezie, alături de Nicu C. Pavel, un colaborator constant se va dovedi Alexandru Marius (Sunt ultimul pescar
SAPTAMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289485_a_290814]
-
de Tudor Arghezi (Literatura, meșteșug) și de Șerban Cioculescu (Pentru știință, intelect și dogmă), ilustrând calea estetică a temperanței intelectuale și evitarea extremismelor ideologice. Pe același ton intervine și Mihail Dragomirescu atunci când evocă anii formației sale culturale. Cronicarul dramatic al hebdomadarului este A. Dominic, care urmărește, pe rând, spectacolele de la Naționalul bucureștean cu piesele Femeia mării de Henrik Ibsen, Papagalii de Const. Rîuleț și Vrajă de Henry Bataille sau cele de la Teatrul „Regina Maria” cu piesa Societate de John Galsworthy. Alte
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
a doua are, până la numărul 71/1944, ca prim-redactor pe Ion Maxim, ulterior fiind condusă de un comitet. Articolul-program mărturisește interesul profesional, cultural și informativ al publicației. Alături de oglindirea „chestiunilor care interesează viața și nevoile slujbașilor drumului de fier”, hebdomadarul năzuiește să obțină „colaborarea celor mai distinse pene din toate domeniile de activitate: științifică, economică, socială și literară”. Rubricile se intitulează „De la inimă la inimă”, „Litere, muzică, teatru, arte”, „Cronica turistică”. În prima serie sunt incluse, în genere, texte selectate
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
30/1934, când se consemnează, în antet, seria a doua, subtitlul „Ziar popular independent” devine „Politic, social, artistic, cultural”. Articolul-program, intitulat Cronica, vorbește despre caracterul eclectic al gazetei, lipsită „de orice program mai de înainte stabilit și totdeauna dat uitării”, hebdomadarul propunându-și să fie în primul rând „o oglindă fidelă” a vieții sociale și culturale din capitala Moldovei. Ceea ce și încearcă, în rubrici precum „Iași, cetate a culturii”, „Literatură-teatru-cinema-artă”, „Comedia”, „Cronica”, „7 zile, 7 nopți”, apelând uneori la condeiele unor
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
TRIBUNA NOUĂ, periodic apărut la Arad între 18 iunie 1924 și 7 decembrie 1930, zilnic până în 12 martie 1927, apoi săptămânal. Inițial are subtitlul „Ziar politic național”, iar ca hebdomadar devine „Organ al Partidului Național Liberal”. Director: Ion Montani. Din 1927 apare sub direcția unui comitet. În articolul-program, Drum drept, se pledează pentru renașterea disciplinei morale „care va aduce iarăși armonie în viața noastră de toate zilele”. În primii trei
TRIBUNA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
al conștiinței românești”, la care se află alături de preotul Vasile Țepordei, „Itinerar” (1938-1940), profilat pe „literatură și artă”, în continuarea preocupărilor de la „Poetul”, aici fiind director și asociindu-l la realizarea revistei pe Sergiu Matei Nica, precum și „suplimentul literar-artistic” al hebdomadarului în limba rusă „Molva”, îngrijit de el între 1932 și 1937. Semnează frecvent cu pseudonime: I. T-ov, T. Odorov, Gheorghe To-v, I. T. Todorov, George Tudor, Iurii Amaro, Stâncăuțeanu, Gh. Stâncă, Iorgu Vârtej ș.a. Pe lângă strădania managerială, în toate acestea
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
lui John Dos Passos) ș.a. De remarcat, de asemenea, Camaradul Anton, un articol al seminaristului Valeriu Anania în memoria profesorului său Anton Holban, și o intervenție polemică a lui Mihai Șora, intitulată Poziția metafizică a tineretului român (1937). La impunerea hebdomadarului în presa culturală a epocii au contribuit esențial și paginile „Spectacolul” și „Cartea”. Cea dintâi cuprinde, pe lângă cronicile judicioase și articolele mai totdeauna tăioase la adresa diriguitorilor vieții teatrale, scrise de Ion Anestin, care răspunde de pagină până în 1938, numeroase anchete
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
generație, precum și a revoltei față de represiunea violentă la care recursese puterea. În cursul anului 1938 revista arată simpatie mișcării legionare în forme mai mult indirecte, aluzive, atitudine impusă de cenzura din timpul dictaturii regale. În intervalul septembrie 1940 - ianuarie 1941 hebdomadarul plătește tribut conjuncturii legionare, căutând a-și face capital și din poziția adoptată anterior. Un spațiu larg au textele consacrate ideologiei mișcării legionare, trecutului ei, îndeosebi „prigoanei” și celor care i-au căzut victime, texte iscălite de colaboratori mai vechi
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
București, bilunar, între martie 1882 și 1 iunie 1883, sub redacția lui Panait Macri; la numărul 4, alături de prim-redactor, figurează ca redactor N. Cristescu, care anterior era menționat ca administrator, iar la numărul următor se anunță transformarea gazetei în hebdomadar. Având pe copertă subtitlul „Revistă ilustrată”, iar pe prima pagină „Revistă pentru toți”, V.a. încearcă să se adreseze unui public larg, făcând în mod obișnuit concesii unui gust îndoielnic. Cele mai reușite scrieri în proză sunt reproduceri, de preferință
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
dar și la „Crainicul” (Târgu Jiu), „Renașterea” (Râmnicu Vâlcea), „Universul”, „Curentul magazin”, „Lumea românească”, „Vremea”, „Cuget românesc” ș.a. Din 1922 e cooptat membru în comitetul de redacție al publicației craiovene „Năzuința”, al cărei director va fi în 1928-1929, ulterior conducând hebdomadarul „Săptămâna”, apărut în 1931-1932, tot la Craiova. P.-Ț. a cercetat cu precădere literatura spaniolă, în studii despre Cervantes, Lope de Vega, Unamuno, Manuel Machado, Rubén Darío. În „Pleiada” (1927) semnează cel dintâi studiu românesc despre poezia latino-americană, popularizata și
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
, publicație apărută la București, zilnic, între 10 martie 1922 și 2 aprilie 1923, apoi săptămânal între 8 aprilie și 13 mai 1923. Când iese ca hebdomadar poartă subtitlul „Foaia intelectualității”, iar director devine Tudor Arghezi. Având o pronunțată orientare polemică, N. își propune „să puncteze stările, să deosebească puterile și să le caracterizeze dintr-o înaltă preocupare morală, reflectând într-însa așteptările și năzuințele națiunii”. Rubrici
NAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
legate de profesiunea sa. P. a urmat școala primară și cursurile secundare în București, înscriindu-se tot aici, după trecerea bacalaureatului în 1925, la Facultatea de Drept, absolvită în 1928. Debutează târziu, cu o schiță, la „Vremea” (1937), în editura hebdomadarului apărându-i în cursul aceluiași an și romanul Fapt divers. Până la încheierea războiului va mai publica în „Vremea”, la intervale destul de mari, reportaje și însemnări de drum, precum și al doilea roman, Joc de oglinzi (1943). După aproape cincisprezece ani izbutește
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Ion Agârbiceanu, I. Scurtu, Corneliu Moldovanu (tustrei cu versuri). „Greutățile de editură”, cum va declara C. Rădulescu-Motru mai târziu, sau, mai probabil, slăbiciunile „programului”, în jurul căruia s-au raliat prea puțini dintre scriitorii de marcă ai vremii, au făcut ca hebdomadarul să-și înceteze apariția după doi ani. Inițierea celei de-a doua serii se produce însă într-un moment mai puțin favorabil. Existența „Sămănătorului”, chiar dacă intrat în declin, a „Vieții românești”, a „Convorbirilor critice”, alături de mai vechile „Convorbiri literare”, făceau
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
care apar broșurile Ce vrem? Catehism pentru sufletele nehotărâte, Un apostol al vieții moderne: William James și Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă, scrise de C. Beldie și D. Ioanițescu), iar în vara lui 1919, prin editarea, în locul N. r. r., a hebdomadarului „Ideea europeană”. V.D.
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
O. Iosif, custode la biblioteca Universității, de care se îndrăgostește. Episodul romantic îi inspiră primele versuri, cu care debutează în 1903 la „Sămănătorul”. Căsătoria din 1904, nașterea fiicei, Corina, studiile îi dau totuși răgaz să dea la iveală în același hebdomadar, sub semnătura Natalia Iosif-Negru, mai multe poezii, strânse în 1909 în placheta O primăvară. Sentimentul care le alimentase se stinge curând, cât din cauza bolii soțului, generatoare de comportamente nepotrivite, cât din cauza pasiunii nestăpânite pe care i-o insuflă lui D.
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
de N.T. Orășanu, N. poate fi considerată cea mai însemnată publicație satirică românească dintre 1860 și 1880. După ce redactase împreună cu C. A. Rosetti „Țânțarul” (până la 23 mai), iar de unul singur „Spiriduș” (suspendat la 14 iulie 1859), Orășanu scoate noul hebdomadar, pe al cărui frontispiciu figurează numai în calitate de administrator, pentru a ocoli astfel prevederile legii presei. În primii ani de apariție revista va fi suspendată de șase ori și va cunoaște mai multe schimbări de titlu. Prima sancțiune a autorităților survine
NICHIPERCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
decembrie 1934 și 1 noiembrie 1935, apoi bilunar, între 1 noiembrie 1935 și 1 decembrie 1936, între 1 februarie 1937 și 1 ianuarie 1938. Director este Cosma Damian, iar secretar de redacție - S. Săulescu. Începând cu numărul 27-28/1935, subtitlul „Hebdomadar literar, artistic, social” se va schimba în „Politic, social, literar”, orientarea fiind una democratică. G. M. Zamfirescu salută apariția revistei în articolul Cuvânt pentru o plecare la drum, socotind benefică opțiunea redacției pentru tonul polemic sortit să lupte „împotriva prostiei
PAMFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]
-
PĂRERI LIBERE, revistă apărută la București, săptămânal, de la 21 martie 1929 până la 2 aprilie 1932. În 1932 publicația, devenită hebdomadar „politic, economic, artistic, literar”, dedică o pagină întreagă fenomenului cultural. Fără articol-program și colegiu redacțional, P.l. își asumă un profil preponderent politic, orientarea fiind liberală, dovadă și colaborarea lui I.G. Duca. De aici rezultă și partizanatul în aprecierea unor personalități
PARERI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288695_a_290024]
-
Costel Alic, fost director al unei Întreprinderi de stat. Partidul România Mare (PRM) a fost fondat În iunie 1991 la inițiativa lui Corneliu Vadim Tudor și a lui Ion Barbu. Amândoi serviseră atât Securitatea, cât și pe Nicolae Ceaușescu, prin intermediul hebdomadarului Săptămâna, unde publicaseră sistematic articole infamante la adresa opozanților și disidenților politici. Dacă Vadim Tudor nu urmase o carieră politică sub Ceaușescu - remarcându-se doar prin apologiile sale la adresa național-comunismului -, Barbu făcuse parte din Comitetul Central Între 1969 și 1979, fiind
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la un mausoleu și de ce poporul spaniol și chiar regele Juan Carlos recunosc că, lăsând de o parte stilul lui dictatorial, Franco nu și-a trădat niciodată țara, așa cum Ceaușescu nu și-a trădat-o pe a lui.” În paginile hebdomadarului Politica, numeroase articole făceau referire la realizările fostului regim. „Elanul economic fără precedent”, „dezvoltarea industrială”, „nivelul extraordinar de cultură”, „plata datoriei externe” erau sistematic scoase În evidență ca motive ale aderării populației la național-comunism. Politici precum „alimentația rațională” sau „politica
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită pentru a caracteriza cele mai diferite fenomene și desfășurarea lor în timp. Astfel se vorbește de ritmuri biologice, astronomice de tip circardian (zilnic), hebdomadar (săptămânal, lunar, anual) ritm muzical, al mișcărilor și altele. Ritmul are drept caracteristică principală: periodicitatea repetării fenomenului, succesiunea intervalelor de timp și accentele rezultate din desfășurarea lui. Ritmul mișcării definește efectuarea unui efort în timp și spațiu, precum și raportul dintre
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de redacție la cotidienele „Moldova nouă” și „Opinia”, unde își face mâna, între 1954 și 1966 îndeplinește, cu profesionalism, funcția de redactor-șef adjunct la „Iașul literar”. După înființarea revistei „Cronica” (1966), trece cu bagajul său de experiență la noul hebdomadar. În afară de periodicele ieșene, în care a semnat sute de cronici teatrale, studii de istoria teatrului, comentarii literare, uneori cronici plastice, B. a mai colaborat la jurnale („România liberă” ș.a.) și la reviste de cultură („Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul” ș.a.); a
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]