445 matches
-
determină eliberarea neutrofilelor. Sub acțiunea IL-1, monocitele secretă citokine proinflamatorii și factori de stimulare ai coloniilor (GM-CSF). În fibroblasti și celulele sinoviale, IL-1 augmentează sinteza de colagenaze și prostaglandine. Interleukina 6 (IL-6) stimulează sinteza proteinelor de fază acută la nivelul hepatocitului: fibrinogen, ceruloplasmină, haptoglobina, alfa2-macroglobulina, inhibitorul cisteinproteinazei; împreună cu IL-1 stimulează sinteza de proteină C-reactivă, amiloid seric A, haptoglobină, hemopexina C3a. de anticorpi. Interleukina 8 (IL-8) reprezintă un factor chemotactic pentru neutrofile și induce eliberarea de enzime proteolitice. Interferonul (IFN) crește
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
unor agenți infecțioși este dovedită la o proporție importantă a acestor pacienți. Cel mai frecvent vorbim despre cauze virale ale hepatitelor, fiind descrise: virusuri hepatice, fiind cunoscute până în prezent cel puțin 7 astfel de subtipuri virale cu afectare primordială a hepatocitului (VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG, TTV, SEN) și alte virusuri, aparținând diferitor familii, în care afectarea hepatocitară este secundară, manifestările clinice definitorii fiind de altă natură (respiratorie, cutanată, digestivă) (virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul, alte virusuri herpetice, virusul gripal, al febrei
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
acute. Îndepărtarea selectivă a toxinelor legate de albumină din circulație ar conduce la o redistribuție și scădere a nivelurilor plasmatice și tisulare ale respectivelor toxine. Îndepărtarea toxinelor hepatice cu ajutorul sistemului MARS are scopul de a stabiliza funcția hepatică permițând regenerarea hepatocitului. Principiul sistemului MARS Sângele pacientului intră În contact cu o soluție de albumină umană 20% prin intermediul unei membrane semipermeabile cu grosime de 100 nm, situată la nivelul unor capilare asemănătoare celor folosite În hemodializă. Toxinele legate de proteinele plasmatice sunt
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
diferite infecții virale (În special virusul gripal B). Pentru acest motiv a fost interpretată ca o variantă a “bolii vărsăturilor jamaicane”(intoxicația hipoglicinică). Morfopatologic se constată: degenerare grasă a mușchilor și a organelor care conțin mușchi; steatoza microveziculară extinsă; În hepatocite se acumulează alte tipuri de grăsimi decât trigliceridele (AGL, colesterol, fosfolipide) sub formă de picături mici În lizozomii secundari; aspectul hepatocitelor este spumos, cu nucleul situat central; inflamația este discretă și ocazional poate apare colestaza centrizonală, iar necroza poate fi
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
intoxicația hipoglicinică). Morfopatologic se constată: degenerare grasă a mușchilor și a organelor care conțin mușchi; steatoza microveziculară extinsă; În hepatocite se acumulează alte tipuri de grăsimi decât trigliceridele (AGL, colesterol, fosfolipide) sub formă de picături mici În lizozomii secundari; aspectul hepatocitelor este spumos, cu nucleul situat central; inflamația este discretă și ocazional poate apare colestaza centrizonală, iar necroza poate fi minimă, mai ales În zona 1 acinară, sau dimpotrivă masivă; pot coexista acumulări lipidice În tubii renali și ocazional În miocard
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cursul embriogenezei vertebratelor. Termenul de citotanatologie și-l asumă și Jacotot E. și colab. (2000Ă. Noi folosim romanescul tanatologie celulară (Paul I., 1995Ă. Indiferent de termen, începuturile tanatologiei moderne pot fi văzute în lucrările lui Kerr și Willie asupra degenerescentei hepatocitelor ca urmare a ligaturării venei porte. Ei au descris două tipuri morfologice TANATOLOGIA 11 distincte de moarte celulară: necroza sau moartea accidentala, rapidă, care duce la explozia celulei și necroza de încrețire / shrinkaje necrosis/ un proces asemănător căderii frunzelor în timpul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
afectat primar, finalul este același: moartea generală prin lipsa de oxigenare a țesuturilor. Este cunoscut faptul că rezistență la lipsa de oxigen nu este aceeași la toate țesuturile și celulele. Neuronii rezista doar 3-5 minute, musculatură miocardica și cea netedă, hepatocitele și nefrocitele până la 2 ore (Crespeau F., 1992; Scripcaru G., 1993Ă. Moartea, desi generală, se instalează în timp. Mor inițial țesuturile și celulele cele mai noi filogenetic. Morții cerebrale primare îi urmează moartea vegetativa și apoi cea tisulara, care poate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
hematopoetici: G-CSF, GM-CSF, M-CSF Alți factori: HGF, prostaglandine, leucotriene, NO2, PAF Legenda: ÎL - 1 = interleukina 1; MIP = proteinele inflamatorii ale macrofagelor; INF = interferon; CSF = factorul de stimulare a formării coloniilor; GM = factorul granulocitar monocitar; HGF = factorul de creștere al hepatocitelor; NO2 = oxidul nitric; PAF = factorul de activare plachetară. Macrofagele tisulare se pot divide în alte macrofage, deci se multiplică local sau formează celule epitelioide și celule gigante (Thomson R. G., 1984; Pépin, 1993Ă. Ultimul cercetător pentru a sublinia rolul macrofagelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ÎL-18 (ÎL-1F4Ă cu funcții bine definite și alți 6 membri (ÎL-1F5.....ÎL-1F10Ă bine identificați, dar cu funcții încă insuficient clarificate. ÎL-1 alfa sau ILF-1F1 acționează asupra celulelor Ț, B, NK, granulocitelor neutrofile și eozinofile, celulelor dendritice, fibroblastelor, celulelor endoteliale și hepatocitelor . ÎL-1 beta sau ILF- 1F2 este sinonima cu caspaza 1, care trebuie clivată pentru a fi activată. În familia ÎL-1 au fost identificați și 9 receptori, dintre care cei mai importanți sunt CD 121a și CD121b. Primul este receptor de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de stimulare al celulelor B (BSF-2Ă; factor de diferențiere al celulelor B. Este produsă de macrofagele activate , celulele Ț și B, mastocite, celule endoteliale vasculare, fibroblaste, keratinocite și celule mezangiale. Induce creșterea plasmocitoamelor, sinteză de proteine de faza acută de către hepatocite și formarea de molecule CMH clasa I-a de către fibroblaste. În sinergism cu ÎL-4 promovează diferențierea celulelor Th2 și este necesara pentru transformarea celulelor B în plasmocite. Este cofactor cu ÎL-1 la sinteză Ig M și cu ÎL-5 la sinteză
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
20 ÎL-20 este produsă de monocite și keratinocite și cooperează cu acestea pentru producerea inflamațiilor cutanate. Interleukina - 21 ÎL-21 este produsă de celulele Ț activate și reglează funcțiile celulelor NK, B și Ț. Induce producerea proteinelor de faza acută de către hepatocite și blochează maturarea și proliferarea celulelor NK, IOAN PAUL104 stimulatoare la rândul lor a proliferării celulelor mature B și Ț. Ajuta tranziția de la imunitatea înnăscuta la cea câștigată. Interleukina - 22 ÎL-22 este produsă de celulele Th1 activate și mastocite, induce
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
NK, IOAN PAUL104 stimulatoare la rândul lor a proliferării celulelor mature B și Ț. Ajuta tranziția de la imunitatea înnăscuta la cea câștigată. Interleukina - 22 ÎL-22 este produsă de celulele Th1 activate și mastocite, induce producerea proteinelor de faza acută de către hepatocite și inhiba producerea unor citokine de către celulele Th2. Interleukina - 23 ÎL-23 este membră a familiei ÎL-12 și este produsă de celulele dendritice activate. Are proprietăți similare cu ÎL-12. Totuși dacă ÎL-12 stimulează celulele Th1 naive, ÎL-23 stimulează celulele Th1
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1 și 2, receptorii ÎL-8, IL18R sunt glicoproteine expresate pe leucocite și keratinocite. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 113 CD130 Lanțul beta al ÎL-6 și ÎL-11R este o glicoproteină expresată pe celulele B și în cantități reduse pe majoritatea leucocitelor, celule epiteliale, hepatocite și fibroblaste. CD131 Proteină transmembranară de tip I. Acționează cu lanțul beta al ÎL-3 (cu CD123Ă, ÎL-5 (cu CD125Ă și GM - CSN (cu CD123Ă. CD132 Lanțul gamma comun al ÎL-2 (cu receptorii CD25 și CD122Ă, ÎL-4 (cu CD124Ă, ÎL-7 (cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
etc. Celulele stabile își mențin capacitatea de multiplicare toată viața, dar cu un ritm mai mult sau mai putin încetinit. Exemplu tipic îl constituie ficatul, care se poate regenera plecând de la persistentă a 2030% din celule, deși în condiții normale hepatocitul se multiplică doar de 2-3 ori pe an. Organele predominant parenchimatoase sunt constituite din asemenea celule. Subliniem necesitatea menținerii pentru refacerea lor a membranelor bazale și în general a scheletului conjunctivo - vascular. Celulele permanente sau statice au o capacitate de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celular posedă un numar de celule stem, care prin multiplicare va genera o celulă stem și o celulă de tranzit sau chiar stabilă, cap de clonă a unei noi linii celulare. Exemplu tipic ni-l oferă lobulul hepatic ale cărui hepatocite ovale de la periferia lobulului din canalele lui Hering se pot multiplică fie în hepatocite, fie în epitelii ale canaliculelor biliare, în raport de necesitățile organismului. Pluripotența lor este net vizibilă în eimerioza hepatică a iepurilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 151 Fig
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
stem și o celulă de tranzit sau chiar stabilă, cap de clonă a unei noi linii celulare. Exemplu tipic ni-l oferă lobulul hepatic ale cărui hepatocite ovale de la periferia lobulului din canalele lui Hering se pot multiplică fie în hepatocite, fie în epitelii ale canaliculelor biliare, în raport de necesitățile organismului. Pluripotența lor este net vizibilă în eimerioza hepatică a iepurilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 151 Fig. 2.39. Distribuția schematica a diferitelor tipuri de celule ale lobulului hepatic (prelucrare după
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tratați cu diferite substanțe carcinogene în jurul spațiilor porte sub forma unor celule epiteliale ovale cu citoplasma bazofila, pe care le-a denumit „celule ovale”, denumire care mai persistă și în prezent. În anumite circumstanțe, aceste celule se transformă fie în hepatocite, fie în epitelii ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W., Leduc E.N., 1958Ă. Cercetările ulterioare ale lui Sell Stewart, 2003, au demonstrat că aceste două tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au un precursor comun
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
anumite circumstanțe, aceste celule se transformă fie în hepatocite, fie în epitelii ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W., Leduc E.N., 1958Ă. Cercetările ulterioare ale lui Sell Stewart, 2003, au demonstrat că aceste două tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au un precursor comun care generează hepatocitele mature, celulele precursoare ductale, celulele canalelor lui Hering și o celulă stem multipotentă derivată din celulele stem ale măduvei osoase. La rezultate asemănătoare au ajuns și Zhang Ying și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
epitelii ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W., Leduc E.N., 1958Ă. Cercetările ulterioare ale lui Sell Stewart, 2003, au demonstrat că aceste două tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au un precursor comun care generează hepatocitele mature, celulele precursoare ductale, celulele canalelor lui Hering și o celulă stem multipotentă derivată din celulele stem ale măduvei osoase. La rezultate asemănătoare au ajuns și Zhang Ying și colab., 2003, care deosebesc în cadrul hepatocitelor trei tipuri ce reacționează la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
un precursor comun care generează hepatocitele mature, celulele precursoare ductale, celulele canalelor lui Hering și o celulă stem multipotentă derivată din celulele stem ale măduvei osoase. La rezultate asemănătoare au ajuns și Zhang Ying și colab., 2003, care deosebesc în cadrul hepatocitelor trei tipuri ce reacționează la alterările ușoare; celulele ovale, adiacente canalelor lui Hering, bipotente și mai puțin numeroase și celulele stem hepatice exogene, care pot derivă din celulele stem hematopoietice circulante (HSCĂ, rare, multipotente pe o durată mai lungă de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulei iar procesarea este dependentă de aparatul mitocondrial, producătorul de energie necesară lizării sistemelor membranare celulare și de complexul lizozomal. Posedă capacitate de atrocitoză în primul rând celulele sistemului monocitar-macrofagic, apoi epiteliile și mai ales epiteliul tubilor contorți renali și hepatocitele. Unii cercetători (Chevremont, 1957Ă au sugerat chiar existența unei specializări în cadrul celulelor dotate cu proprietăți atrocitare. Histiocitele din epiploomul mamiferelor ar avea cea mai mare capacitate atrocitară. Atrocitoza este stimulată de histamina, acetilcolina, cortizon, adrenalină și este inhibata de antihistaminicele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
des Întâlnite sunt următoarele: 1. carcinomul hepatocelular - nodul mare simplu (fig.II.1);nodularitate extinsă; - extindere difuză În organ. a. fibrolamelar - În 75% din cazuri ca și tumori solitare mari de lob stâng b. hepatoblastomvariantă imatură de CHC; - celularitatea reproduce hepatocitele embrionare; Figura II.1-Carcinom hepatocelular grefat pe un ficat cirotic 2. colangiocarcinomuladenocarcinoame ale epiteliului biliar; 3. angiosarcoame sau hemangioendotelioame maligne; 4. mezenchimoame; 5. hemangioendotelioame infantile. EXTENSIE Patru căi de difuziune a cancerului primitiv hepatic sunt recunoscute: 1. creștere centrifugală → care
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
plan avascular Între hemangiom și țesutul normal ADENOMUL HEPATOCITAR Incidență maximă la femeile tinere (20-40 ani). Incidența crește direct proporțional cu utilizarea anticoncepționalelor orale (de obicei peste 5 aniă. Raportul femei bărbați este de 11:1. Patologie - proliferare benignă de hepatocite dispuse În cordoane, cu conținut bogat În grăsimi și glicogen; - sunt tumori cu o consistență moale, de culoare gălbuie, bine circumscrise și măsoară Între 2 și 15 cm; - frecvent sunt leziuni unice; În 10-30% din cazuri pot fi multiple; - prezența
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
din cazuri; - hiperplazia nodulară focală este caracterizată prin prezența unei cicatrici fibroase centrale din care radiază septuri (În 15% din cazuri cicatricea centrală lipseșteă care compartimentează tumora În lobuli; - microscopic hiperplazia nodulară focală este caracterizată prin prezența de cordoane de hepatocite benigne separate de septuri fibroase cu origine Într-o zonă de fibroză centrală și celule epiteliale atipice de tip biliar sunt prezente la nivelul Întregii leziuni; - cicatricea centrală conține frecvent un vas arterial de calibru relativ mare din care radiază
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
proteinelor structurale: S, C, P, X. AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție acută, cronică sau portaj. Multiplicarea VHB are loc în nucleul și în citoplasma hepatocitelor dar și în alte celule pe care le infectează (limfocite, monocite). Efectul citopatic direct este redus. Eliminarea hepatocitelor infectate este realizată prin mecanisme imune celulare și umorale. În funcție de intensitatea răspunsului imun, reacția patogenică a organismului față de VHB poate adopta patru
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]