892 matches
-
apariții sporadice. De aceea și cazurile cunoscute au fost studiate fiecare în parte, atribuindu-li-se de fiecare dată o origine și un specific străine istoriei românești. În realitate, vulturul bicefal este neîncetat prezent - și la loc de cinste - în heraldica noastră, unde are o evoluție internă dintre cele mai interesante, din veacul la XIV-lea și până la 1821 (subl. ns.). Arborat mai întâi deschis de domnii noștri, formele lui „explicite” vor fi mai târziu dublate cu altele, cum am spus
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
subl. ns.). Arborat mai întâi deschis de domnii noștri, formele lui „explicite” vor fi mai târziu dublate cu altele, cum am spus, ascunse, și unele și altele stabilind însă o lungă continuitate conștientă, grea de sensuri, a vulturului bicefal în heraldica românească.” Iată, așadar, o sublimă tehnică de ascundere a informației prezentă de secole în heraldica românească prin apariții deosebit de interesante pe o mare varietate de obiecte sau în iconografia vremurilor. Aceasta este o probă vădită de steganografie, care înseamnă ascunderea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
târziu dublate cu altele, cum am spus, ascunse, și unele și altele stabilind însă o lungă continuitate conștientă, grea de sensuri, a vulturului bicefal în heraldica românească.” Iată, așadar, o sublimă tehnică de ascundere a informației prezentă de secole în heraldica românească prin apariții deosebit de interesante pe o mare varietate de obiecte sau în iconografia vremurilor. Aceasta este o probă vădită de steganografie, care înseamnă ascunderea informației în fața ochiului neavizat. În vremurile noastre, ascunderea informației a devenit interesantă pentru o paletă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
toată viața spre acea lume occidentală, nouă și nu prea agreată la noi” (N. Iorga), un aristocrat care și-a înălțat la Fierești o reședință în cel mai autentic stil al Renașterii și și-a compus un blazon cu o heraldică destul de alambicată. Urmărind crearea premiselor necesare înfăptuirii unei puternice alianțe antiotomane și consolidării autonomiei Țării Românești, scopuri majore ale programului politic al lui Matei Basarab, el face călătorii - la Viena, la Cracovia, în Transilvania la Gheorghe Rákóczy II, la Belgrad
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
mai ales intelectualii conștienți că în acest mod erau salvate și conservate părți însemnate din tezaurul de tradiții ale Transilvaniei. Nu este de prisos să spunem că în acest cadru istoriografia va cunoaște o oarecare dezvoltare; că științele auxiliare, numismatica, heraldica, diplomatica, genealogia vor dobândi valoare; că istoricii, mulți încurajați de Brukenthal, vor studia nu doar trecutul propriei comunități, ci și pe acela al românilor și maghiarilor, cel mai adesea evidențiindu-l pe baza cunoștințelor acumulate. Referiri la istoria românilor, de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unduiri proustiene, o sensibilă evocare a unor crâmpeie din copilărie. Dar și un eseu, de o rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
pielea de zebră a lui Jimmy Zizmo și o prinse pe perete. În fața chiuvetei construi un băruleț din deșeuri de cherestea și Îl acoperi cu plăci de gresie desperecheate: arabescuri În alb și albastru, table de șah napolitane, dragoni roșii heraldici și ceramică Pewabic locală, de culoarea pământului. În loc de mese, puse În picioare tamburi de cablu și Îi acoperi cu pânză. Deasupra capului Întinse cearșafuri În formă de cort, ca să ascundă țevile. Închirie de la vechile cunoștințe din afacerea cu alcool de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
intrării se termina într-un blazon închipuind o mână armurată strângând o sabie, pe care se încolăcea un șarpe cu o floare de crin în gură. Familia era sub semnul planetei Marte și sub blestemul zodiei Fecioarei. Pe o panglică heraldică de piatră scria: AUDACES FORTUNA IUVAT. Bătrânul învârti o manivelă ce străbătea ușa grea din lemn masiv, punând în mișcare o cârâitoare grea ce răpăi ca o toacă, anunțându-i sosirea. Cineva dinăuntru acționă un mecanism și ușa se deschise
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
intrării se termina într-un blazon închipuind o mână armurată strângând o sabie, pe care se încolăcea un șarpe cu o floare de crin în gură. Familia era sub semnul planetei Marte și sub blestemul zodiei Fecioarei. Pe o panglică heraldică de piatră scria: AUDACES FORTUNA IUVAT. Bătrânul învârti o manivelă ce străbătea ușa grea din lemn masiv, punând în mișcare o cârâitoare grea ce răpăi ca o toacă, anunțându-i sosirea. Cineva dinăuntru acționă un mecanism și ușa se deschise
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
metaforă inspirat aleasă”, ținea să sublinieze el ori de câte ori avea vreun vizitator important, dar fără să intre în alte amănunte, pentru că, la drept vorbind, nu le cunoștea. Nefiind de viță nobilă, ci doar înnobilat pentru serviciile aduse Franței și împăratului Napoleon, heraldica era pentru el un soi de păsărească nedigerabilă. Revigorat de o nobilă mândrie patriotică după acest exercițiu de admirație, înaripat de vultur și de metafora inspirat aleasă, Ledoulx se așeză la biroul său. Își pipăi cu limba măseaua, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu face decât să-i sublinieze albeața și moliciunea. ― Și florile! ― Într-adevăr! Era să uit tocmai aceste flori îmbobocite de iasomie. Vă mulțumesc, contesă! În limbaj simbolic, ele semnifică speranța de a fi iubit. În pictură, ca și în heraldică, reprezentarea simbolică are rolul de a oculta mesajele. ― Deosebit de interesant! Cum să vă spun?... ― Dar spuneți, vă rog! ― Vreau să vă mărturisesc că și eu ador iasomia. Credeți că s-ar putea... ― ...să vă pictez cu aceste flori în dreptul inimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
în spațiu, timp real, la tipul de probă. Simbolul nu are nici similaritate (icon, asemănare), nici contiguitate (index, contiguitate), ci numai un caracter atribuit (oranj, culoare a fotbalului olandez). Termenii subordonați simbolului sunt: alegoria, însemnul, marca de fabrică, deviza în heraldică, emblema, insignele și stigmatul. Noțiunea de emblemă nu este non-verbală (este folosită cu termeni explicați). Simbolul apare ca o noțiune ce se caracterizează prin exprimarea speciei în individ sau a genului în specie, prin exprimarea eternului prin și în efemer
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
imită un sistem trecut sau viitor, util sau estetic; -numele, care devine un semn personal ori conduce ca poreclă sau dinastie spre un nou erou; -numărul, care permite recunoașterea în ierarhie, grad sau calificare; -însemnele simbolice, care preiau dimensiunea nobililor heraldică și -instrumentele sportive, care schimbă anatomia și antrenamentul; -afaceriștii; -aparatul de organizare; -asigurarea securității spectatorilor și sportivilor, publică sau privată, -ori pretențiile publicului: -sportiv, -finanțatori, -antrenori, -organizatori și -specialist în sporturi extreme sau -suporteri, indiferenți sau nu. Relația dintre nume
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cel al țării că nu și-l poate ține sus. - Ce-i drept, îmi placi, joi tare, dar cum deai îndrăznit? - Vremurile se schimbă ca vântul Mărite Sultan, interveni Al. D-trie Ghica, chiar și-n cancelarii ar trebui introdusă heraldica națională, din aceleași rațiuni de liniștire a spiritelor. - Bine, rămâi după ceremonie să le discutăm pe rând, zise sultanul, voi avea lupte grele cu agasanți și pisălogi ai Țarului. Înclin să-ți satisfac doleanțeele tale foarte îndrăznețe, ori cât voi
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
afiș, în graffitiurile care murdăreau garduri și care îndemnau: „Votează Pegasus!“. Mai avea doi rivali: Salamandra și Coiful Soarelui - unul liberal, altul conservator, dar el era social-democrat și de- aceea imaginea unui trăpaș negru cu aripi îi părea o bună heraldică pentru cei pe care ar fi vrut să-i câștige. — Pegasus! Mitologii puerile, de băieți care n-ajung bărbați, credea doctorița, dar și-ar fi dorit ca Godun să devină un fel de tătuc al prosperilor din cartierul de vile
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Surîse: "Goya, satirul acela bătrân, era singurul care știa câte ceva despre femei..." Se auzi un ciocănit puternic în ușă. ― Herr Oberst! Pentru Dumnezeu, Herr Oberst! Înfășură pânza și se apropie de scrinul greoi, baroc. Apăsă puternic unul din lambriuri. Stema heraldică alunecă ușor. Pipăi, strecurîndu-și adânc degetele în ascunzătoare. Vânătorul lui Rembrandt era acolo. Puse alături Femeia cu evantai și astupă tainița. În urma colonelului intră menajera. Privi nedumerită rama știrbă, agățată strâmb. Pe fereastră pătrundeau zgomote ciudate: pași care aleargă, chemări
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sîntem și noi de acord... ― Fleacuri! Pentru cât v-a mai rămas de trăit, vă ajunge gagiul cu pană la pălărie. Logic și generos, nu? ― Să nu te atingi de dulap, spuse printre dinți Grigore Popa. ― Vorbești serios? Atinse stema heraldică. Din câțiva pași, bătrânul fu lângă el. În mână ținea un satâr de bucătărie. ― Îți crap capul! ― Vă deranjez? Se întoarseră brusc. Maiorul Cristescu surâdea în prag. CAPITOLUL XIII SOLUȚIA DE 18 CARATE Melania Lupu ronțăia un biscuit. Suspină ușor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
trebuie completat cu paralelismul dintre Craii... mateini și Paradisul suspinelor. Ambele sînt romane poetice, manieriste și fantaste, cu intarsii onirice și cruzimi perverse, populate de personaje tarate. La Mateiu Caragiale însă dominanta e dată de bizantinismul arhaizant, de armonia compozițională, „heraldică”, și de limpezimea frazei baroce, în vreme ce la Ion Vinea primează sondajul psihanalitic, disonanța și nota experimentală, amestecul derutant de formule narative. De o parte - o modernitate întoarsă, voit vetustă, „reacționară” (dar, paradoxal, valorizată drept radicală în ultimele decenii, după ce fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ridicate spre ecranul pe care se oprise filmul cu un prim-plan al sigiliului. Tavanul înalt era aproape integral acoperit de fantome, cele mai multe ale unor intelectuali români. Și pe când își căuta un loc, cineva din sală spusese clar: E în Heraldica lui Cernovodeanu. Și urmase o mirare generală, ca un vuiet: Oooo! Andrei Ionescu își dădea seama că e o ironie generală, dar spera că e îndreptată împotriva celei care vorbise, o studentă înaltă, care se ridicase imediat și făcuse reverențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
imaginar în toate unghiurile și în special explorator al etniei, pasional și reflexiv, programul său tinde spre panoramic și uriașenie. Stilistic, arhitectonic, Imnele bucuriei prefațează toate construcțiile viitoare de gen: viziunea (supradimensionată hugolian), regia, mișcarea, instrumentația verbală, toate instituie o heraldică particularizantă între introspecție și oracular. Texte imnice, acum uitate, publicase în 1934 Adrian Maniu în Cartea țării. Țara lui Ioan Alexandru, începând cu Imnele Transilvaniei (1976), se revarsă în aproape două mii de poeme motive de ceremonial, de solemnități și elegie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
câteva pagini memorialistice de o fină observație și ironie, care avertizează asupra periculozității unei exaltări a productivității imaginative, respectiv a unor trăiri în afara realului: „Uneori, mama îl poftea la dejun. După masă, rămânea cu noi. Se ocupa pe atunci de heraldică. Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa. Memoria lui era prodigioasă, ca dealtminteri și a fratelui și sorei lui mai mici. Se plimba prin salon cu mâinile la spate, ridica bărbia, își țuguia buzele și grăia
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
adulții, E.D.P., București. Löve, Hans, 1978, Introducere în psihologia învățării la adulți, E.D.P., București. Lutic, Marcel, 2003, „Eugen D. Neculau - un misionar aproape uitat”, prefață la volumul Eugen D. Neculau, Sate pe Jijia de Sus, Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Iași, ediție îngrijită de Marcel Lutic. Moisiu, Alexandru, 1927, „O veste mai bună”, în Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an I, nr. 2. Neculau, Adrian, 1988, „A Social and Pedagogical Experiment: The People’s University at Ungureni”, în Analele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
D., 1968b, „Universitatea Populară de la Ungureni”, în Revista de pedagogie, 4. Neculau, Eugen D., 1973, „Universitatea Populară de la Ungureni”, în Sociologia în acțiune, vol. II, Iași. Neculau, Eugen D., 2003, Sate pe Jijia de Sus, Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Iași, ediție îngrijită de Marcel Lutic. Neculau, Eugen D., Experimentul social-pedagogic de la Ungureni, manuscris. Pavelcu, Vasile, 1937, „O universitate populară”, în Vremea școlii, an X, nr. 6 (iunie). Pavelcu, Vasile, 1971, „Aniversare”, în Cronica, 9 ianuarie. Popescu, Tiberiu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
E. S. P. L. A.,1968; Grădina în formă de vis", Cartea Românească, 1970; "Cântând dintr-un arbore", editura Junimea, 1971; "Oracol deschis", Editura Eminescu, 1975; "Banchetul", Editura Dacia, 1973; "Cântarea cântărilor", Cartea Românească, 1973; "Oră de vulturi", Editura Eminescu, 1974; "Heraldica iubirii", 1975. Radu Cârneci a publicat o mare cantitate de versuri, fără să ne convingă că este poet. Reflectă și el universul satului în poezie: copilăria, hora, comorile, dorul, descântece de dragoste, întoarcerea dezrădăcinatului, icoane aflate sub semnul poeziei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Contemporanul 1974, nr. 53. "Norocul nostru-i țara..." (Adrian Păunescu "Repetabila povară"), Contemporanul, 1975, nr. 10. "Din iarba ta mă-nalț" (Al. Andrițoiu " Pe drumul meu" culegere selectivă și "Aur" apărute simultan) Contemporanul, 1975, nr. 18. "Asimilare monocordă" (Radu Cârneci "Heraldica iubirii") Contemporanul, 1975, nr. 35. "Starea poeziei" lui Nichita Stănescu, Contemporanul, 1975, nr. 40. "Versuri de dragoste și țară" (Tiberiu Utan culegere col. Cele mai frumoase poezii) Contemporanul 1975, nr. 49. Etapele unei evoluții lirice" (Ioan Alexandru Imne), Contemporanul 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]