275 matches
-
condițiile în care aparatul optic aflat în imediata vecinătate nu absoarbe o doză mai mare de 8 Gy. Rezultatele radiochirurgiei Gamma-Knife, așa cum sunt ele raportate în literatura de specialitate, sunt de asemenea extrem de diverse, și aceasta din același motiv, al heterogenității loturilor studiate (microadenoame împreună cu macroadenoame): rate de succes cuprinse între 48% și 100% [22, 45,79,83]. Evident, succesul total de 100% a fost raportat în serii foarte recente de tratament GammaKnife al microadenoamelor localizate prin rezonanță magnetică [2,15
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în evidență la un model animal și, recent, la om. În alte forme de nanism de origine genetică, definite prin insensibilitate la GH (sdr. Laron), există o alterare a genei codante pentru receptorul membranar de GH. Există o 51HIPOFIZA mare heterogenitate moleculară a acestui sindrom autosomic recesiv care poate evidenția toate tipurile de alterări genetice, cu afectarea fiecăruia dintre domeniile receptorului. Alte gene implicate în deficitul axei somatotrope sunt gena IGF-BP3 (proteina CREB de legare a răspunsului la cAMP), gena proteinei
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
anechoice, cu întărire de ecouri posterioare (fig. 20d). Procesele inflamatorii, cele cu infiltrații limfoplasmocitare tiroidiene sunt hipoecogene (fig. 20e). Anomaliile anatomice sunt ușor de cercetat ecografic. Se pot descoperi tiroide ectopice, chisturi de canal tireoglos, agenezii de lob. Omogenitatea sau heterogenitatea ecografică sunt de asemenea elemente importante. Hipoecogenitatea nodulară și semne tumorale secundare (metastaze ganglionare, calcificări) orientează diagnosticul spre malignitate. Valoarea ecografiei crește atunci când clinicianul o execută el însuși și o integrează cu datele examenului clinic și ale altor explorări (ABC
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
nu au existat diferențe semnificative ale index-ului sensibilității la insulină între cele două grupuri. Diferențele privind răspunsul insulinosecretor obervate între grupuri au fost atribuite de autori unui factor genetic. Un element important dezvăluit în cursul studiului a fost evidențierea heterogenității defectelor răspunsului insulinosecretor: o parte din subiecți au prezentat doar scăderea fazei I, alții au avut o scădere doar a fazei a II, iar o parte din subiecți au prezentat o scădere a ambelor faze. Un alt studiu cu un
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
practic toți purtătorii defectelor genetice să dezvolte boala, în țările în curs de dezvoltare este posibil ca mulți dintre purtătorii genelor de susceptibilitate să nu devină niciodată diabetici în condițiile stilului de viață „arhaic”. -Probabil principala dificultate este legată de heterogenitatea importantă (clinică, fenotipică și etiopatogenică) caracteristică T2DM. Astfel, Fajans a propus împărțirea T2DM în cel puțin 6 grupe distincte [33]: cu scăderea capacității secretorii beta celulare (subgrup 1); cu răspuns insulinosecretor întârziat (subgrupa 2 și 3); cu scăderea acțiunii biologice
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
de la membrii diferiți ai echipei de îngrijire poate avea efecte dezastruoase asupra motivației urmăririi atente de către pacient a programului de tratament. 4. Confidențialitatea rezultatelor Dacă excludem lipsa de responsabilitate a unor cadre medicale față de calitatea îngrijirii pacienților, trebuie să acceptăm heterogenitatea rezultatelor obținute de către diferite centre, echipe sau medici. Evaluarea HbA1c efectuată de Prof. H. Loeb cu sprijinul OMS (Kirsten Staehr Johanson) în anul 1995 în mai multe centre de diabet din țara noastră, a scos în evidență, la acea vreme
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
trebui să asambleze toate componentele, artificial separate, ale sindromului insulinorezistenței (sau ale sindromului dismetabolic), a cărui semnificație, ca tulburare a metabolismului energetic al organismului a început să fie corect înțeleasă (2, 3, 4, 9, 10, 39, 61, 80, 93). 2. Heterogenitatea regională a fenotipurilor diabetului Privit la dimensiunea sa planetară, diabetul prezintă o extraordinară heterogenitate „mega-regională”. În regiunile tropicale, diabetul îmbracă unele particularități fenotipice care merită a fi măcar menționate la noi. Este motivul descrierii acestor fenotipuri într-un subcapitol aparte
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
a cărui semnificație, ca tulburare a metabolismului energetic al organismului a început să fie corect înțeleasă (2, 3, 4, 9, 10, 39, 61, 80, 93). 2. Heterogenitatea regională a fenotipurilor diabetului Privit la dimensiunea sa planetară, diabetul prezintă o extraordinară heterogenitate „mega-regională”. În regiunile tropicale, diabetul îmbracă unele particularități fenotipice care merită a fi măcar menționate la noi. Este motivul descrierii acestor fenotipuri într-un subcapitol aparte. Formele de diabet descrise „la tropice”, însă, pot fi uneori asemănătoare cu unele tipuri
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
după o încărcare orală cu glucoză). Din punctul nostru de vedere, aproape toate cazurile de T2DM corespund criteriilor de includere în sindromul insulinorezistenței, realizând un fenotip obișnuit și ușor de identificat. 7. Particularități fenotipice la femeile cu diabet gestațional (DG) Heterogenitatea DG reiese chiar din definiția sa: “orice tip de intoleranță la glucide cu debut sau primă recunoaștere în timpul sarcinii”. Sarcina normală este caracterizată prin insulinorezistență și hiperinsulinemie adaptativă, secundare secreției de hormoni placentari diabetogeni. Diabetul gestațional apare în momentul în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
Una din caracteristicile comune tuturor subclaselor de DG este scăderea răspunsului insulinic secretor la administrarea de glucoză (5, 11, 13, 14, 45, 57). Subgrupul principal de gravide cu DG este caracterizat prin progresia postpartum către T2DM. El prezintă o mare heterogenitate din punct de vedere al susceptibilității genetice pentru T2DM și al fenotipurilor clinice. Majoritate gravidelor din acest grup prezintă obezitate dinainte de sarcină sau o creștere importantă în greutate pe parcursul sarcinii. Gradul de obezitate postpartum, mai ales al celei abdominale, este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
glicozilării în anumite țesuturi poate explica prezența complicațiilor macrovasculare aterosclerotice la persoane cu modificări minime ale toleranței la glucoză. Aceste grupuri pot prezenta câteva anomalii genotipice, izolate sau combinate (boală poligenică). Din punct de vedere patogenic aceste grupuri clinice reprezintă heterogenitatea acestei boli, cu unul sau mai multe mecanisme dominante la un anumit individ. 3. Etiopatogenia DZ la vârstnici Îmbătrânirea se asociază cu deteriorarea toleranței la glucoză la aproape toți indivizii și incidență crescută a DZ (52). Se apreciază că după
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
și parasimpatică, mergând până la denervare cardiacă, predispune și la apariția unor aritmii maligne cu risc de moarte subită. La baza anomaliei de tonus vegetativ simpatic stau numeroși factori cu rol patogenic: metabolici, vasculari, hemoreologici, deși patogeneza nu este complet explicată. Heterogenitatea atât a modului de manifestare cât și a mecanismelor implicate a devenit mai evidentă odată cu apariția unor mijloace de analiză mai fină la nivel profund, așa cum este scintigrafia miocardică cu meta-iodobenzil-guanidină, care detectează semicantitativ inervarea cardiacă adrenergică și evidențiază o
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
legitimitate 137, considerând că un sistem omogen este unul legitim. Autorul apreciază că sistemul statal european a rămas esențialmente omogen până la Primul Război Mondial, dar această calitate a fost pierdută odată cu Revoluția Rusă din 1917. Autorul caracterizează această situație prin heterogenitatea principiului legitimității și a ajuns la concluzia că un sistem omogen conferă o mai mare stabilitate. Mai recent, Osiander argumentează că stabilitatea nu derivă dintr-un echilibru material al puterii, ci din gradul de congruență între asumpțiile principale pe baza
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o imagine- calc a viespei, la rândul ei se reteritorializată În această imagine. În termenii gândirii DeleuzeGuattari vispea se deteritorialisează devenind o piesă În aparatul de reproducere al orhideei și reteritorializează orhideea transportând polenul. Viespea și orhideea constituie rizomul ca heterogenitate. S-ar putea spune că orhideea imită viespea și-I reproduce imaginea În manieră semnificantă. Dar acest lucru este valabil numai la nivelul straturilor pentru că de fapt intervine o captură, o plus-valoare a codului, o augumentare a valenței, o veritablă
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
reducere medie a ratei de declin a RFG cu 0,47 ml/min/lună, ca și o scădere semnificativă a proteinuriei; aceste efecte au fost independente de controlul glicemic și de valorile TA. Cu toate acestea, s-a observat o heterogenitate accentuată a efectelor LPD asupra declinului RFG, la 35% dintre pacienți rata de declin rămânând constantă sau chiar crescând. Într-o meta-analiză recentă, s-a calculat că LPD reduce riscul de progresie a BRD cu 44% (RR=0,56) după
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
totalul leucocitelor, adică circa 2100 celule/mm3 de sânge. Valori mai mici de 1500 limfocite/mm3 semnifică starea de limfocitopenie și cel mai adesea se corelează cu un deficit numeric al limfocitelor T. Astăzi, Imunologia are la bază conceptul unei heterogenități funcționale nelimitate a limfocitelor, care derivă din diversitatea specificității receptorilor suprafeței lor. Populația de limfocite care au receptori identici de antigen și recunosc un singur epitop (sau câțiva epitopi înrudiți) formează o clonă . Toate celulele unei clone sunt descendente ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celular, cât și reglatoare, prin intermediul unor factori umorali pe care îi secretă, denumiți limfokine. Limfocitele T realizează următoarele funcții:- liza celulelor care exprimă molecule nonself pe suprafața lor;- reglarea răspunsului imun;- medierea reacțiilor de hipersensibilitate întârziată. Aceste funcții sunt rezultatul heterogenității funcționale și se datorează activării unor subpopulații distincte de limfocite T:- limfocite Tc (Tcl, citotoxice sau citolitice): exprimă pe suprafața lor markerul T8 (CD8);- limfocite Th (helper): au pe suprafață markerul CD4 și sunt cele mai numeroase, reprezentând 60-65% din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o familie, deoarece pe baza unui aceluiași pattern molecular fundamental (heterotetramerul imunoglobulinic) aceste molecule se prezintă într-o diversitate imensă, datorită marilor variații în secvența de aminoacizi a catenelor imunoglobulinice, neîntâlnite la nici o altă proteină dintre cele analizate până în prezent. Heterogenitatea compoziției în aminoacizi afectează îndeosebi regiunile variabile ale catenelor imunoglobulinice, dar nu ocolește nici regiunile constante ale acestora. Această heterogenitate de secvență se reflectă și în sarcina electrică foarte diferită de la un tip de imunoglobulină la altul. Variația secvenței de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
datorită marilor variații în secvența de aminoacizi a catenelor imunoglobulinice, neîntâlnite la nici o altă proteină dintre cele analizate până în prezent. Heterogenitatea compoziției în aminoacizi afectează îndeosebi regiunile variabile ale catenelor imunoglobulinice, dar nu ocolește nici regiunile constante ale acestora. Această heterogenitate de secvență se reflectă și în sarcina electrică foarte diferită de la un tip de imunoglobulină la altul. Variația secvenței de aminoacizi din catenele imunoglobulinice este consecința mutațiilor punctiforme apărute în decursul evoluției, dar, mai ales, ea reprezintă rezultatul interacțiunii cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
procesul de asamblare a genelor active pentru imunoglobuline. Și prelucrările post-transcripționale (splicing alternativ, editing) sau post-translaționale pot aduce un plus de diversificare în arhitectura moleculară a imunoglobulinelor. Regiunile hipervariabile ale catenelor imunoglobulinice contribuie în cea mai mare parte la marea heterogenitate a acestora. 2.1.2. VARIAȚIA IZOTIPICĂ A IMUNOGLOBULINELOR Imunoglobulinele au calități de anticorpi (Ac ), prin care recunosc și se cuplează cu antigene specifice, dar, la rândul lor, ele se pot manifesta ca antigene, atunci când sunt extrase dintr- un organism
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
antigene, în prezența anticorpilor Ac-anti Ig izolați din animale imunogenizate, cu asemenea antigene imunoglobulinice. În funcție de manifestarea imunopotenței determinanților antigenici ai imunoglobulinelor au fost identificate trei nivele ale variabilității structural-moleculare a imunoglobulinelor și anume: variația izotipică, variația alotipică și variația idiotipică. Heterogenitatea izotipică definește variantele biochimice ale imunoglobulinelor. Denumirea acesteia derivă de la cuvântul grecesc izos = același. Această variabilitate a apărut în decursul evoluției speciei, printr-un proces de diversificare genică, ca urmare a acumulării mutațiilor în sectoarele genice pentru regiunea constantă a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
chimice și biologice, iar asemenea diferențe au stat la baza clasificării acestor imunoglobuline în subclase antigenice, desemnate IgG1, IgG2, IgG3, IgG4, respectiv IgA1, IgA2 etc. Subclasele moleculare ale acestor izotipuri imunoglobulinice prezintă determinanți antigenici specifici și conferă un plus de heterogenitate catenelor H și de diversificare a moleculelor Ig, chiar dacă diferențele în secvența de aminoacizi dintre catenele H ale acestor subclase imunoglobulinice sunt mici. De exemplu, între IgG 1 și IgG4 s-a identificat o diferență de 24 aminoacizi. Cea mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Puse în geluri poroase de agaroză, împreună cu alte proteine serice, în condiții ionice și de voltaj selective, majoritatea imunoglobulinelor migrează împreună cu proteinele C-reactive spre catod, formând o bandă largă care a fost desemnată drept „clasica” regiune a gamma globulinelor. Heterogenitatea compoziției lor și încărcătura netă fac ca unele imunoglobuline să migreze mai mult spre anod, suprapunându-se cu hemopexina, transferina și o varietate de alte proteine, din regiunea beta globulinelor. În tabelul 2.2 sunt redate caracteristicile biochimice și biologice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
localizat în cromozomul 17, în regiunea H-2, adică în locusul major pentru histocompatibilitate, deținător al informației ereditare ce controlează interacțiunea limfocitelor în reacțiile imune față de antigene și alotransplanturi, precum și în transformarea malignă. La animalele cu răspuns imun amplu, anticorpii au heterogenitate restrictă, mulți dintre aceștia având caracter de idiotipuri ereditare, cu grade de confidență variabile, atât pentru capacitatea pentru răspuns, cât și pentru markerii idiotipici care se moștenesc, și sunt lincați genetic cu alotipurile imunoglobulinelor. Cea mai rezonabilă ipoteză afirmă asocierea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nu identitatea, dintre capacitatea de a da un răspuns imun și genele pentru regiunea variabilă a imunoglobulinelor, moștenite din linia germinală. Genele specifice Ir au fost identificate prin determinarea răspunsului imun la un provocator antigenic restrict, utilizându-se antigene cu heterogenitate structurală limitată de tipul peptidelor sintetice, antigene alogenice precum alotipuri imunoglobulinice și doze reduse de antigene proteinice heterologe de tipul serumalbumină, ovomucoidină și lactat-dehidrogenază. Controlul genetic al răspunsului imun este de acum bine evidențiat la oameni, șobolani și găini. Genele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]