178 matches
-
silabe și implicit pronunția acelor secvențe de litere care - în absența unor semne speciale pentru semivocale - ar putea fi interpretate la fel de bine ca diftong și ca hiat. În cuvinte ca versiune, revoluție, revizionism, mineralier, miniatură, biliard, bărbier, este clar recomandat hiatul, deci pronunțarea -si-u-, -ți-e, -zi-o-, -li-er, -ni-a-, -li-ard, -bi-er. În franceză, formele corespunzătoare (cu i precedînd o vocală) sînt considerate ca secvențe care conțin diftongi (ver-sion, révolu-tion, révi-sion-nisme, minéra-lier, mi-nia-ture, billard = bi-șj țard, bar-bier, în Petit Robert, 1991; am marcat
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
tîrziu în limbă, alcătuind un strat lexical cult, modelat în parte după latină, diferențiat de cel popular - atît în fonetică (pentru că admite grupuri de sunete absente din cuvintele populare, e- inițial etc.) cît și în morfologie (prin pierderea unor alternanțe). Hiatul ar caracteriza un "stil cult", care are tendințe proprii, diferite de tendințele spontane ale limbii comune: "sistemul fonetic românesc literar are ca trăsătură distinctivă, în raport cu cel popular, tocmai acceptarea și promovarea hiatului" (Flora Șuteu, Influența ortografiei asupra pronunțării literare românești
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
cît și în morfologie (prin pierderea unor alternanțe). Hiatul ar caracteriza un "stil cult", care are tendințe proprii, diferite de tendințele spontane ale limbii comune: "sistemul fonetic românesc literar are ca trăsătură distinctivă, în raport cu cel popular, tocmai acceptarea și promovarea hiatului" (Flora Șuteu, Influența ortografiei asupra pronunțării literare românești, 1976, 202). Rămîne totuși întrebarea dacă această tendință caracterizează într-adevăr uzul cult, sau e mai curînd o opțiune teoretică a celor care normează limba. Chiar excepțiile de la hiat sînt - pentru cuvintele
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
acceptarea și promovarea hiatului" (Flora Șuteu, Influența ortografiei asupra pronunțării literare românești, 1976, 202). Rămîne totuși întrebarea dacă această tendință caracterizează într-adevăr uzul cult, sau e mai curînd o opțiune teoretică a celor care normează limba. Chiar excepțiile de la hiat sînt - pentru cuvintele culte - în cea mai mare măsură latinizante (pauper). Foarte discutabilă e decizia normativă a pronunțării în hiat în cazul cuvintelor care provin în mod clar din franceză sau din italiană - fără posibilă sursă sau model latin. E
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
caracterizează într-adevăr uzul cult, sau e mai curînd o opțiune teoretică a celor care normează limba. Chiar excepțiile de la hiat sînt - pentru cuvintele culte - în cea mai mare măsură latinizante (pauper). Foarte discutabilă e decizia normativă a pronunțării în hiat în cazul cuvintelor care provin în mod clar din franceză sau din italiană - fără posibilă sursă sau model latin. E vorba mai ales de situația - despre care de altfel lingviștii români au mai scris - în care impunerea prin normă a
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
în cazul cuvintelor care provin în mod clar din franceză sau din italiană - fără posibilă sursă sau model latin. E vorba mai ales de situația - despre care de altfel lingviștii români au mai scris - în care impunerea prin normă a hiatului este etimologic abuzivă, pentru că se aplică unor cuvinte de origine cert romanică, fără model lexical latin și fără posibilitatea de a identifica în structura lor un sufix deja existent: revelion (-li-on), marșarier (-ri-er). Desigur, transformarea pronunției din limba de origine
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
unui proces de adaptare: dacă s-ar conforma astfel unei tendințe a limbii române, și nu unei "ficțiuni ideale", academice. Nu cred însă că e vorba de o tendință reală: ceea ce este diftong la origine și diftong în uz rămîne hiat doar în dicționare. Pian apare în dicționarele noastre cu hiat (pi-an); în franceză cuvîntul conține un diftong (pia-no), ca și în italiană: pia-no(-for-te). Și în germană - posibil intermediar pentru cuvîntul românesc - dicționarele indică un diftong (cf. Der Grosse Duden
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
tendințe a limbii române, și nu unei "ficțiuni ideale", academice. Nu cred însă că e vorba de o tendință reală: ceea ce este diftong la origine și diftong în uz rămîne hiat doar în dicționare. Pian apare în dicționarele noastre cu hiat (pi-an); în franceză cuvîntul conține un diftong (pia-no), ca și în italiană: pia-no(-for-te). Și în germană - posibil intermediar pentru cuvîntul românesc - dicționarele indică un diftong (cf. Der Grosse Duden 1986). Așadar, româna ar fi ales - în ciuda etimologiei și a
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
DOOM), pentru care se recomandă pretențioasa (și falsa) pronunțare în trei silabe: mi-li-eu; e vorba de umilul, banalul mileu - în forma simplificată de adevăratele tendințe populare ale limbii - , căruia i se acordă astfel dreptul la o existență cultă, înnobilată prin hiat. Stilul nostru cult pare marcat de o tendință spre sacadarea pedantă: e vorba de o normă coerentă în sine, dar depărtată de realitate. Într-o serie de cazuri (examene-grilă, legi de protecție a limbii), o asemenea normă devine totuși periculoasă
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
încontinuu), înregistrată totuși de unele dicționare actuale. Încontinuu are avantajul de a se potrivi în foarte multe contexte, cu diferite tipuri de verbe; cunoaște totuși oscilații de scriere și dificultăți de pronunțare (finala sa ar trebui rostită, potrivit normelor, cu hiat: u-u) care ar putea justifica înlocuirea sa. Al. Graur, care semnalase forma încontinuu și o condamnase (într-un articol din 1939, reprodus în Puțină gramatică, II, 1988, p. 94), propunea o soluție utopică: „cel mai bine ar fi să renunțăm
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
Implicația auctorială nu e doar factual autobiografică, ci și de răsfrîngere a unui destin nedrept, căci „amînarea” unei activități create a făcut ca zorii săi să se reverse de-a dreptul într-un crepuscul elegiac. Începutul a devenit, prin intervenția hiatului dramatic impus de istorie, doar o prefață a sfîrșitului. „Mijlocul” creator a fost grav prejudiciat, dacă nu anulat. Ceea ce face să apreciem cercetarea în cauză ca pe o operă cu precădere cvasimemorialistică, posedînd îndreptățirea unei pledoarii pro domo, dar în
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
Franța, la Paris, ucid poetul cu rădăcini în Herța și în strămoșii arendași din Fundoaia, pentru a da naștere cineastului angajat la studiourile „Paramount” și filosofului, apropiat și discipol al lui Lev Șestov, pe noul său nume Benjamin Fondane. Dar hiatul dintre cele două identități este iluzoriu. Chiar dacă majoritatea paginilor din Rimbaud le Voyou au, pe alocuri, textură autobiografică (în fond, tot ce a scris Fundoianu este implicit sau explicit filozofie autoreferențială), el nu-și arde manuscrisele și nici nu face
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
diplomatice. Sabin Pop face parte din generația intrată în diplomație pe la sfârșitul anilor '60, în condițiile în care Ceaușescu încerca să-și creeze o gașcă de fideli. Parcurgându-i CV-ul pe site-ul "Romania On Line", constat un straniu hiat în parcursul mereu ascendent al excelenței sale: între 1966, când părăsește postul de profesor la Liceul pedagogic din Arad, și 1973 când, spune capitolul "carierei profesionale", și-a început activitatea de diplomat, există o stranie absență de șapte ani. O fi
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
Gheorghe Istrate Un imn al verbelor (encomiastică) Profesorului Al. Rosetti in aeternitas pe terasa verbelor este pace litera O ca o pâine se coace printre silabe e tihnă rostirea toată e în odihnă însă deodată hiatul tresare sintagma se-ntinde ca o râmă mai mare și-n capul frazei - pripită - adjectivele inflamate vomită e o dezordine acră și reflexivă punctele se albesc în derivă virgula-și lansează-n șaradă temute uzurile de paradă dar totul se
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
unor tactici de adaptare la o lume în care „mirajul se destramă": „Nu trebuie să șoptești / Nici un cuvînt, nici o silabă,/ În numele tău vorbesc trandafirii (...) Nu-i nevoie să arunci/ Nici o privire în preajmă,/ Un pui de luceafăr deduce / Dorințele tale" (Hiat). O adaptare cu precădere de ordin afectiv, întrucît „neajungerea" nu mai urmează calea explicațiilor ca să zicem așa, de ordin universal, concentrîndu-se „Pe tabla de șah a momentului", unde „A mai rămas doar un nebun" (Șah), unul consumat de flacăra eroticească
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
dincolo de granițele impuse de suveranitatea statală, cea de-a doua formă se articulează prin noțiunea de cetățenie care merge dincolo de practicile apărute și consolidate în interiorul comunității naționale și locale. Între participarea la governance și apartenența la comunitatea politică apare un hiat care se mărește tot mai mult, în timp ce definirea drepturilor se fondează tot mai puțin pe naționalitate și din ce în ce mai mult pe o dimensiune universală a individului. Adaptarea semnificației de "cetățenie" la acest nou context se ciocnește de dificultatea extinderii pe plan
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
29-30 noiembrie” (prim ministru era patriarhul Miron Cristea. Armand Călinescu va fi prim-ministru Între 7 martie și 21 septembrie 1939); 6. Pagina 22: „Ribentrop-Molotov” (Ribbentrop, cu doi de „b”); 7. Pagina 27, rândurile 1 și 6: „visteria” (vistieria, având hiatul „ie”),... rândul 21: „asasinatele... ale unor legionari” (asasinatele... comise de unii legionari); 8. Pagina 27, ultimele două-trei rânduri: „Liga Apărării Naționale-Creștine”, apoi, succesiv, „Garda de Fier”, „Totul pentru Țară”, „Legiunea Arhanghelul Mihail”, „Mișcarea Legionară” (ordinea cronologică se prezintă așa: Legiunea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
SOLIE Undire infinită, lăuntricul fior Când Verbul, prăbușire năprasnică de tunet În inimi și în lucruri vibra dominator... Nebănuitul vuiet... - Păstrezi vreun răsunet Tu, suflet prins de-o vrajă pe-al humei căpătâi, Vreun crâmpei din vâlva ce, neîncăpătoare, Cutreiera hiatul adâncii nopți dintîi? E mult de când ecoul vestirii-n tine moare, De când, rigide ghețuri te-nlănțuie-mprejur; De când, un cer de neguri și-a prăvălit tavanul Pe-al zidurilor muced și colțuros contur. Nămeți și nori apasă... Dar, deslușind colanul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de mine, afișa pe față un soi de mirare nesigură, amestecată cu bucurie nepremeditată exclamând:-A! Am și uitat de întâlnirea noastră. Atât de tandru rostea ultimele două cuvinte, mai ales diftongul „oa” devenit la ea, întâlnire a vocalelor în hiat, încât eram pe moment convins că aș fi putut uita orice necaz. Cele două cuvinte subliniau, poate neintenționat, ceva din eventuala intimitate a noastră, adică mai bine-zis, ceva ce s-ar putea înfiripa în viitorul apropiat, între noi. Atunci aș
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
părtaș la hermeneutica iluziei, prin care face studiu de caz al trăirii metamorfozate în idee (ca în Bloguvia two). Iubirea (și izvorul ei pământesc, indeniabil, femeia, mai ales că În golul dintre brațele femeii ce ni-i dată / Tresare un hiat de inefabil viu...), zădărnicia zbaterilor existențiale dintotdeauna (Același altul e omul dintotdeauna...), viața, moartea, arta ca manifestare a aspirațiilor spre cunoaștere sau ca ofrandă dragostei, cunoașterea prin permanenta construcție și reconstrucție a sinelui, toate acestea sunt doar câteva dintre temele
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Conținuturi associate - sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexicale; - adaptarea vorbirii la parteneri și la situația de comunicare/ situații de comunicare diverse; - corespondența dintre sunet și literă; - vocalele, consoanele, semivocalele; - grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; - silaba; - greșeli de pronunție în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; - pronunțarea fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la parteneri și la situația de comunicare/ situații de comunicare diverse; - corespondența dintre sunet și literă; - vocalele, consoanele, semivocalele; - grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; - silaba; - greșeli de pronunție în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; - pronunțarea fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; - pronunțarea fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical noi în funcție de context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral; - sesizarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical noi în funcție de context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral; - sesizarea valorii expresive a unităților lexicale în textele citite; - utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]