494 matches
-
și al unui olandez, ba nici măcar pe cel al unei finlandeze și al unui portughez, ci numim astfel doar copiii proveniți din Încrucișările dintre albi și negri, negri și asiatici, asiatici și albi. În vreme ce, de mii de ani, omul practică hibridarea În vederea ameliorării varietăților animale și vegetale utile alimentației sale, În privința propriei specii adoptă atitudinea inversă. Astfel, numeroși sunt cei care cred că metisajul duce la pierderea caracterelor „pozitive” atribuite În mod tradițional (deși adesea fără bază reală!) fiecăreia dintre ascendențe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identității naționale (Klineberg, 1991, p. 336). Exemple recente au arătat că, inclusiv atunci când această identitate este bine instalată, ea nu exclude tensiuni interetnice care pot să conducă la contestarea sa radicală. Un factor non-genetic și care intervine totuși puternic În hibridare este sistemul ecologic În care aceasta se produce. Acest sistem include, evident, condițiile fizice (geografice, climaterice etc.), dar și pe cele culturale. Așa cum nu există societate umană fără metisaje (cele câteva exemple de societăți complet izolate sunt rare, limitate și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar dacă, din motive politice (dar nu și biologice), acesta ar fi putut fi rezultatul unei erori sau al unei acțiuni rele. Termenul provine așadar din lexicul biologiei, mai precis din cel al zoologiei (În botanică, se vorbește mai curând despre hibridare). În zilele noastre, accentul s-a deplasat mai cu seamă Înspre domeniul cultural, partizanii coabitării culturilor, În primul rând În această parte a lumii, utilizându-l adesea atât ca modalitate descriptivă, cât și ca revendicare politică. O astfel de coabitare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintr-un veritabil izvor negru popular, și că și-ar fi construit un repertoriu furând și edulcorând cântecele negrilor” (ibidem, p. 30). Dacă Îl urmăm pe acest autor, constatăm că, Încă de la Începutul secolului al XIX-lea, se manifestă numeroase hibridări, bazate În parte pe comportamente stereotipice, asumarea unor stigmate teatralizate ă de către artiștii negri Înșiși ă, precum și o influență puternică și subterană Între grupurile naționale. În mod sigur, căutarea unor stări de conștiință alternative nu a Început o dată cu moda acid
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
marile tendințe ideologice și factuale care se completează și se opun la acest nivel (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Opoziția dintre universal și particular, dintre holism (În dublul său sens comunitar și globalist) și individualism a produs, prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să-l numim particularism, pentru că se subînțelege
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sincretismtc "Sincretism" Ceea ce, la Plutarh, desemna frontul politic unit al cetăților din Creta, de obicei rivale, Împotriva unui dușman exterior a căpătat acum sensul unui amalgam, al unei fuziuni de doctrine diferite, mai mult sau mai puțin conciliabile, al unei hibridări cu caracter filosofic, politic sau religios. Elaborarea sincretică nu este lipsită de complexitate, deoarece operează În parte cu elemente autohtone, Încă vii sau reînviate, și În parte cu elemente străine, care sunt fie asimilate, fie reinterpretate, prin adaptarea lor la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ν Aceste procese, așa cum bine au arătat Jean Remy și Liliane Voyé (reluând astfel preceptele Școlii de la Chicago), nu se limitează la negociere și la adaptare, ci conduc În multe cazuri la o reînnoire a sensului prin „tranzit”, „metisaj” sau „hibridare”. Socializarea, din acest punct de vedere, constituie un punct de Întâlnire sau de compromis Între nevoile sau dorințele actorilor implicați și valorile proprii diferitelor „instanțe” cu care aceștia vin În contact. Această modalitate de operare ne amintește de metafora lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dincolo de eșecul înregistrat în multe cazuri, poate fi astăzi interpretat în termenii înțelegerii de către acest medic român, a existenței unor factori în celulele normale, fie ele și spermatozoizi, care ar fi putut contracara factorul anormal al malignizării. Ulterior, experiențele de hibridare somatică efectuate în Anglia și SUA au dovedit că un asemenea punct de vedere era realist. Deoxiribovirusurile oncogene au genom ADN și induc diferite neoplazii umane. Virusurile ADN acut transformante conțin gene inductoare de tumori (oncogene), care nu au corespondenți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normală într-una malignă. Retrovirusurile transductoare poartă în genomul lor oncogene virale (v-onc), foarte asemănătoare, până la identitate, cu genele corespunzătoare celulare (c-onc). Asemănarea celor două categorii de gene a fost evidențiată prin analiza secvenței de nucleotide și prin tehnicile de hibridare moleculară in situ. Studiile de hibridare moleculară in situ au furnizat argumente potrivit cărora gena v-src a virusului sarcomului Rous (VSR) este de origine celulară: gena v-src a fost preluată din ADN celular și încorporată în genomul viral (fig. 17
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
poartă în genomul lor oncogene virale (v-onc), foarte asemănătoare, până la identitate, cu genele corespunzătoare celulare (c-onc). Asemănarea celor două categorii de gene a fost evidențiată prin analiza secvenței de nucleotide și prin tehnicile de hibridare moleculară in situ. Studiile de hibridare moleculară in situ au furnizat argumente potrivit cărora gena v-src a virusului sarcomului Rous (VSR) este de origine celulară: gena v-src a fost preluată din ADN celular și încorporată în genomul viral (fig. 17.5) și astfel virusul a dobândit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care constituie oncogena virală. Protooncogenele mos, H-ras, K-ras, sis și src sunt preluate integral în genomul viral, după care sunt supuse modificărilor impuse de organizarea genetică virală. Localizarea cromozomală a protooncogenelor s-a realizat cu ajutorul tehnicilor moderne de biologie moleculară: hibridarea moleculară in situ, hibridarea somatică și bandarea cromozomală. Astfel, în genomul uman au fost identificate protooncogene corespondente pentru oncogenele responsabile de carcinomul de vezică urinară, neuroblastom și neoplazie de colon. Ele au o organizare similară (au câte 4 exoni) și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Protooncogenele mos, H-ras, K-ras, sis și src sunt preluate integral în genomul viral, după care sunt supuse modificărilor impuse de organizarea genetică virală. Localizarea cromozomală a protooncogenelor s-a realizat cu ajutorul tehnicilor moderne de biologie moleculară: hibridarea moleculară in situ, hibridarea somatică și bandarea cromozomală. Astfel, în genomul uman au fost identificate protooncogene corespondente pentru oncogenele responsabile de carcinomul de vezică urinară, neuroblastom și neoplazie de colon. Ele au o organizare similară (au câte 4 exoni) și codifică pentru o proteină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a fost înglobată integral, pe când oncogena v-erb B este rezultatul preluării doar a 600 de codoni din cei 1 210 ai secvenței protooncogenei celulare normale c-erb B, în genomul viral. Oncogenele virale sunt lipsite de introni, fapt evidențiat prin analiza hibridării moleculare între genele v-onc și protooncogene. Modificarea protooncogenelor și conversia lor în oncogene virale este un proces de dată recentă, aflat încă în desfășurare. În geneza unei oncogene virale funcționale este implicată și recombinarea genetică între protooncogene și oncogenele virale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deleție și duplicație. Descoperirea genelor supresoare de tumori a condus la constatarea că pierderea sau inactivarea acestora reprezintă o condiție necesară pentru creșterea tumorală. Genele supresoare de tumori reprezintă ELEMENTE DE CONTROL NEGATIV și au fost descoperite în cadrul experiențelor de hibridare celulară somatică între celule normale și celule transformate malign. Segreganții tumorigeni au rezultat din hibrizi celulari netumorigeni. Reexprimarea tumorigenezei s-a datorat pierderii unor cromozomi specifici (Evans și colab., 1982; Sager, 1985). În anul 1989, Stanbridge a evidențiat fenomenul supresiei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale și celule transformate malign. Segreganții tumorigeni au rezultat din hibrizi celulari netumorigeni. Reexprimarea tumorigenezei s-a datorat pierderii unor cromozomi specifici (Evans și colab., 1982; Sager, 1985). În anul 1989, Stanbridge a evidențiat fenomenul supresiei tumorale în experiențele de hibridare somatică între celule HeLa și fibroblaste umane normale, diploide. Studiile citogenetice riguroase și analizele RFLP au demonstrat că reexpresia tumorigenezei în segreganții hibrizilor HeLa × fibroblaste normale este consecința pierderii cromozomului 11, din fibroblastele normale. Utilizându-se tehnica transferului de microcelule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și colab., 1998). Nu au fost constatate indicii de fenotip morfologic care să ateste silențierea unei singure oncogene precum tumori radiculare, tumori caulinare, atenuare (Ooms și colab., 1981). Linii virtual rezistente de tomate și de Arabidopsis au fost analizate prin hibridare Southern genomică dovedindu-se a avea unul, două sau trei inserte T-ADN. S-au făcut analize prin care să fie evidențiată natura hemizigotă sau homozigotă a locusului transgenizat. Rădăcinile liniilor transgenice și ale plantelor normale au fost separat inoculate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
să ofere un spectru îngust de rezistență la tumorigeneză de colet. Admițând că A. tumefaciens nu posedă supresori de silențiere genică de tip viral, autorii au emis ipoteza că rezistența ar putea fi înalt durabilă, deoarece specificitatea este mediată de hibridarea ARN, mai curând decât de legarea de proteină. Pentru multe sisteme genice de rezistență a plantelor la patogeni, mutațiile minore în genele de avirulență ale patogenilor pot altera interacțiunile proteină-proteină, spre a iniția un răspuns de apărare. Totuși, întrun sistem
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
abordării greșite a naționalismului: "Și asta fiindcă n-a înțeles niciodată grozăvia antitezei monstruoase dintre comunism și naționalism. Nedesprins de comunism, naționalismul rămâne o formă de imitație a internaționalismului moscovit." (p. 212) Invocându-l pe Mircea Eliade, Codreanu vorbește despre hibridarea culturală și etnică a Basarabiei, hibridare care astăzi funcționează din plin în româno-scepticismul populației din Republica Moldova, dar și în discursul presei filoruse. Propagandă, manipulare, agenturi Polemist redutabil, Codreanu respinge denaturările interpretative anterioare, precum și "legenda neagră" (pusă în circulație de NKVD
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fiindcă n-a înțeles niciodată grozăvia antitezei monstruoase dintre comunism și naționalism. Nedesprins de comunism, naționalismul rămâne o formă de imitație a internaționalismului moscovit." (p. 212) Invocându-l pe Mircea Eliade, Codreanu vorbește despre hibridarea culturală și etnică a Basarabiei, hibridare care astăzi funcționează din plin în româno-scepticismul populației din Republica Moldova, dar și în discursul presei filoruse. Propagandă, manipulare, agenturi Polemist redutabil, Codreanu respinge denaturările interpretative anterioare, precum și "legenda neagră" (pusă în circulație de NKVD și preluată de KGB) potrivit căreia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și, după caz, de inspectorul de specialitate din cadrul Serviciului de poliție sanitară veterinară, care contrasemnează ultimul exemplar. Articolul 12 Administrația veterinară centrală emite autorizații sanitare veterinare de functionare pentru: - institute de cercetare, creștere și reproducție zootehnica, unități de selecție și hibridare a animalelor; - fabrici de medicamente, produse biologice și alte produse de uz veterinar; - fabrici de premixuri și aditivi furajeri; - laboratoare sanitare veterinare centrale. Articolul 13 Laboratorul Central Sanitar Veterinar de Diagnostic din subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației emite autorizații sanitare
ORDIN nr. 103 din 6 noiembrie 1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile sanitare veterinare şi procedura de autorizare sanitară veterinara de funcţionare a unităţilor supuse controlului sanitar veterinar şi privind aprobarea efectuării de activităţi de export cu produse de origine animala şi cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122547_a_123876]
-
Unități de creștere, producție, reproducție și comercializare a animalelor 1. Fermă de animale - unitate organizată pentru creștere, producție, reproducție, livrare și valorificare a animalelor: 1.1. Fermă zootehnica de elită - unitate organizată pentru creșterea animalelor în rasă curată sau prin hibridare, în care o parte din efectivul matcă este supus controlului oficial al producției. 1.2. Genoteca de animale - unitate zootehnica specializată în care sunt afluite și sunt prezente rase, populații, linii de animale cu efective reduse numeric și/sau în
ORDIN nr. 103 din 6 noiembrie 1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile sanitare veterinare şi procedura de autorizare sanitară veterinara de funcţionare a unităţilor supuse controlului sanitar veterinar şi privind aprobarea efectuării de activităţi de export cu produse de origine animala şi cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122547_a_123876]
-
ereditare și nici de jocul combinațiilor factorilor ereditari. Neavând încredere în „particulele reprezentative”, sau factorii ereditari imaginați de Mendel, Emil Racoviță a considerat că: Deși nu avea încredere în cercetările mendeliene, biotipice sau genotipice și genetice, Racoviță acceptă faptul că hibridările naturale trebuie să fi jucat un rol important în apariția varietăților: Trebuie să recunosc că am fost cândva mai intrigat de poziția lui Emil Racoviță față de curentele neodarwiniste și mai pornit în nuanțele critice. Ultimele cercetări genetice însă caută să
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cai; ce urmărea? Forma capului și a copitei. Păcat că nimeni n’a consemnat cum au creat geții acel grâu În care soldații lui Alexandru Macedon au trebuit să-și croiască drum cu sulițele... Și tot anonimă a rămas selecția, hibridarea, pe toate meridianele lumii până a apărut primul nume: Gregor Mendel; un cleric ceh care-și publica În 1866 rezultatele experiențelor pe mazăre. Descoperise matematica transmiterii caracterelor, un an după ce Haeckel definea ecologia; nu Întâmplător, se va vedea mai Încolo
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cum e, mai mult, a exacerbat-o, hibridând, entropizând, de două ori: exemplul e porumbul dublu hibrid. Doar că starea de hibrid nu e veșnică. Motivul? Acea viețuitoare caută să părăsească starea entropică străină sieși În care a adus-o hibridarea, să acceadă la starea firească, negentropică care neagă entropia, caracteristică părinților. Și, firesc, pe parcursul a câteva generații, dar vizibil Încă de la prima, Își atinge scopul, desigur În baza energiei obținute din degradarea pe care o performează asupra mediului. Noi vedem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oricâtă alegere a știuleților - din pătul - ar preceda semănatul. Îi las Însă pe agronomi să lămurească că, pentru a menține heterozisul, adică productivitatea maximă, e nevoie de intervenția omului În fiecare an, Întru obținerea seminței. O intervenție firescă căci, dacă hibridarea Înseamnă entropie, omul e cea mai entropizantă ființă. Tot pe agronomi Îi las să lămurească și o excepție: cam tot ce vedem ca pom fructifer aparține de fapt unei lumi de hibrizi, dar care nu parcurg drumul pe care l
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]