593 matches
-
Borș Magic. Ea încearcă să îmbrace utilul sau funcționalul cu o haină familiară pentru cel care consumă. În sens negativ, hibridizarea înseamnă surogat sau kitsch, ea distruge atât noul, cât și vechiul și produce forma fără fond. În sens pozitiv, hibridizarea poate să însemne inovație și poate să compenseze nevoia de nou. Indigenizarea înseamnă autohtonizare, întoarcere către ceea ce e considerat în mod tradițional bun. Indigenizarea înseamnă rezistență, ea presupune reorientarea către rădăcini (nu numai a elitelor), către cultura considerată autentică, de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
într-o simplă dihotomie. Deși prezente, sau chiar foarte prezente, căile de mijloc sunt sau par a fi ignorate. Alegerea sintagmei "binom esențialism-constructivism" nu este întâmplătoare, pentru că relația între cele două perspective este, în teoriile identității, mai degrabă una de hibridizare decât de opoziție pură. Relevarea acestor mixturi va constitui unul din punctele de plecare ale modului în care vom folosi conceptul pe parcursul lucrării. Prin urmare, dacă în capitolul anterior am sugerat doar care poate fi abordarea identității, în următoarele trei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
căutarea timpului pierdut, fără să mai aștepte momentul de grație. Din acest motiv, atunci când își propune să exploreze inconștientul (deziderat comun al scriitorilor moderni), Lovinescu recurge la niște mijloace inadecvate, tributare mai curând vechilor formule artistice de unde și impresia de "hibridizare", cum și "inconsecvențele" semnalate de majoritatea exegeților. Până una alta, trebuie să reținem că excluderea simțurilor minore din orizontul trăirilor afective și al proceselor psihice (conștiente și inconștiente) indică o deviație simptomatică în raport cu proustianismul, ce relevă caracterul raționalist-artificial ("analitic" în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Critică sau cronică literară / 142 III.1.2. În relație de complementaritate / 155 III.2. Vocația hermeneutică / 167 III.3. Pledoarii pe calea undelor / 176 III.3.1 Rezistență și cenzură / 182 III.3.2 Structura cronicilor / 189 III.4. Hibridizarea genurilor / 218 Capitolul IV. Discursul memorialistic / 225 IV.1. Jurnalul / 225 IV.2. La apa Vavilonului / 230 IV.3. Pactul cu autenticitatea / 234 Capitolul V. Discursul ficțional / 247 V.1. Romanul Cuvântul din cuvinte, prima parabolă a sistemului comunist / 247
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a da certitudini, ci de a oferi instrumente de lectură a creațiilor, fără să excludă rolul contextului în care apar, de a reconstitui mijloacele prin care textul se formează și se proiectează ca discurs într-o societate dinamică. III.4. Hibridizarea genurilor Realizarea unei ore și jumătate de emisiune presupune lectura a cel puțin trei cărți, ziare, vizionarea de spectacole, concerte, filme. Urmează apoi scrierea textelor, înregistrările și montarea lor, pregătirea elementelor muzicale, întâlnirile cu colaboratorii, vizitatorii, prietenii. Munca asiduă intermediază
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fondul autohton (Hg I2) s-a refugiat masiv în munți (Alpii Dinarici), unde, și în prezent, înregistrează cote ridicate. Spiritul războinic a fost imprimat, în timp, întregii populații care nu a putut asimila factorul alogen. 141 Evident, există, aparent, dezavantajul hibridizării, deși unii au știut să îl transforme într-un avantaj (grecii sau turcii până la un punct). 142 Dacă în Anatolia, unde prezența lor era mai veche, s-a produs o turcizare (prin islamizare, asumată și nu forțată în mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nemediate tehnologic, însă această legătură își dovedește astăzi complexitatea inclusiv în contextele hipertehnologizării, cu atât mai mult cu cât dimensiunile lumii fizice se întrepătrund cu cele ale universului numeric. Se creează astfel oportunități, dar și riscuri și pericole, pentru fuziunea, hibridizarea și autoorganizarea sistemelor uman-computaționale. Dacă o perspectivă fenomenologică este reținută însă în privința proceselor tehnologizării existenței umane, o perspectivă mecanologică este cu atât mai reductivă cu cât restrânge condiția umană la o funcționare de tip mecanism sau de tip industrie. De-
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este mediat, suplimentat sau coroborat tehnologicului, în contexte fie existențiale, fie sociale. Dimpotrivă, ceea ce contribuie la maleabilitatea conceptului de virtual este acceptarea unei suite de înțelesuri și negocieri noționale, de intersecții semantice și de contradicții. Astfel, condiția virtualității suportă analogii, hibridizări și întrețeseri ale umanului și ale tehnoculturalului, până la procesele configurării postumanului. Virtualul este coevoluția ființei umane cu mașinile computaționale sub forma unei interfațări complementare: la fel cum pielea corpului separă și simultan unește exteriorul trupului de interiorul său, interfața digitală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este evidențiată, prin vocile lui Chela Sandoval sau Radhika Gajjala: împotrivirea la conceptul universal de feminitate și promovarea diferenței, a localismului și a marginalității. tc "" Capitolul 1tc "Capitolul 1" Corpul intermediar: cyborgultc "Corpul intermediar\: cyborgul" Concepte-cheie: organism, mașină, artificiu, neocartezianism, hibridizare, proteză, dorință, întrupare, evoluție, neodarwinism, mecanologie, infomedicină Teoreticieni-cheie: Gilles Deleuze, Félix Guattari, Michael Heim, Robert Wilson, Allucqère Stone, Stelarc 1.1. Raportarea ființei umane la tehnologietc "1.1. Raportarea ființei umane la tehnologie" Una dintre ipostazierile ontologiei virtuale este organismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de finalități ale proceselor de cyborgizare a ființei umane. Astfel, cyborgizarea individului se poate face în scop restaurator (în special în medicinăă, prin înlocuirea sau adăugarea de organe sau de funcții afectate sau pierdute, în scop reconfigurator, prin recombinarea și hibridizarea trupului sau în scop fuzionar, prin interfațare și potențare senzorial-perceptivă. Acestor accepții li se adaugă posibilele finalități ale controlului și ale exercitării puterii, efecte pe care le vom urmări mai jos. O perspectivă asupra iconului cyborgic poate într-adevăr asocia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a doua natură. Depășind opoziția facilă dintre artificial și natural sau biologic, noii „monștri” digitali, existențiali sau fictivi, de la cyborgi la viruși electronici și la entități ale vieții și ale inteligenței artificiale, ființe pe jumătate vii, pe jumătate sintetice, marchează hibridizarea dintre artificiu și organicitate. Adesea, logica mașinilor și a numerelor, a calcului și a simbolului informatic este privită adesea ca un fenomen de impunere a „naturalului” în contextul dispariției „adevăratului” natural, automatul și automatizarea fiind devaluate. În viziunea acestui capitol
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să supraviețuiască, să comunice sau să întreprindă anumite acțiuni. Aceste entități sunt caracterizate prin principii ale mișcării spațiale și temporale precum variația, alterarea, deformarea, transmutarea, deplasarea și prin ilustrări ale automișcării, precum automatizarea biologică (de tipul cellular automataă, autonomia, recurența, hibridizarea, algoritmizarea genetică (vezi Mitchell și Forrest, 1995Ă. Capacitatea autoorganizării constituie, pe lângă noțiunea însăși a vieții, una dintre cele mai importante noțiuni în domeniu, mixându-se cu noțiunile complexității, ordinii spontane și interacțiunii autonome cu mediul înconjurător. Numite „ființe simbolice” sau „ființe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Numite „ființe simbolice” sau „ființe intermediare” (vezi Quéau, 1989, 1992, 1994Ă, cvasiautonome, având „cvasivieți” și fiind create prin intermediul algoritmilor, de la mașini care „gândesc” la simboluri care „trăiesc”, acestea ilustrează conlucrarea dintre inteligența artificială, imaginea de sinteză și viața artificială. Sunt hibridizări creatoare între modele matematice sau concepte abstracte și senzații fizice, între realități numerice dematerializate și percepții concrete, încarnate. Viețile artificiale, urmând desfășurarea simbolurilor matematice ale unui algoritm genetic, pot simula comportamente colective, „sociale” și conduite individuale, idiosincratice (vezi Bonabeau și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
model existențial și tehnocultural poate fi extrapolat pentru condiția umană de la granița dintre mileniul al doilea și al treilea. A devenit deja o observație de bun-simț faptul că, din ce în ce mai mult, corpul uman începe să fie reconceptualizat și repracticat ca o hibridizare a organicului și a tehnologicului, începând cu domeniul medicinii și continuând cu disciplinele artei. În acest sens, discursul se întâlnește cu practica existențială, iar știința și arta comunică în acest culoar al empirismului intercalat, la rândul său, cu ficționalul. Spre
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la mașini și care intră în coreferențialitate cu mașinismul sau utilizarea mașinilor în procesele de producție ale industriei capitaliste. Atât rizomul, la origine un termen biologic, cât și „mașinile dezirante” sunt exemple ale fuziunii dintre organic și mecanic și ale hibridizării de tipul diverselor deveniri ontologice, sociale, politice etc. În primul rând, noțiunea de mașină, centrală schizo-analizei6 este definită drept „un sistem al întrupărilor și al rupturilor”, fragmentând și redirecționând permanent fluxurile energetice ale lumii, un „ansamblu” al mașinilor acționând asupra
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în organismul uman în legătură cu posibilitatea fragmentării corpului în părți destructurate. Însă, această destituire a ordinii biologice de către dezordinea biologico-tehnologică instaurează o nouă ordine, pe cea a funcționării organic-mașinice a cyborgului. Din acest unghi, corpul cyborgic poate fi privit ca o hibridizare funcționabilă, prin urmare ca o instituire de ordine sau de stabilitate regăsite în procesele complementare de dezordine și de instabilitate. Toate aceste procese și relaționări nu sunt însă pașnice și armonioase, dimpotrivă generează conflicte și contradicții, negocieri tensionante și compromisuri
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Trăsături umane precum intenționalitatea, autonomia sau angajarea sunt atât ilustrate și perpetuate în realitatea virtuală și în cyberspațiu, cât și dezrădăcinate, transmutate și inversate în mod postuman până la limita „corpului involuntar” (vezi Stelarc în primul capitolă, a simulării și a hibridizării. Virtualizările corpului aduc identitatea umană în pragul postumanului, de la o existență ubicuă în rețea, care destructurează frontierele spațiului, sau teleprezentă în experiența telerobotică care fluidizează granițele corpului, până la transplanturile medicale și protezele care transparentizează interiorul organic și produc melanjul cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
științifice devin opere artistice, atât în sens estetic, cât și în sens cultural, social și moral. Pe de o parte, subiectele-obiecte transgenice sunt imagini de artă, manipulate și expuse ca o simulare numerică: nu reprezentări ale realului, ci vizualizări ale hibridizării între real și imaginal. Aceste exemple vizuale transgenice, constituite la granița dintre artă și tehnoștiință sunt ființe monstruoase, în sensul defamiliarizării de existență și al ruperii de obișnuința culturală, ființe mai reale decât realitatea cunoscută, care există atât fenomenologic cât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în identitate, care duce la rândul ei la dispariția controlului asupra realității. Am văzut în capitolul precedent modul în care se structurează critica baudrillardiană în legătură cu subiectivitatea virtuală, deși atitudinea sa abundă în extreme discursive. Indiferent dacă identitatea se constituie în urma hibridizării cyborgice ca urmare a protezării tehnologice, în urma disipării cyberspațiale în rețeaua Internet sau ca efect al alterării genetice, aspectul negativ al acestor mutații nu trebuie într-adevăr neglijat, dar nu trebuie nici exagerat. În toate cazurile, identitatea este dislocată din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și al localizării biologice, îmbinarea atomului și a fluxului, devenirea și diferențierea identității. De pildă, postumanul, în dimensiunea cyborgului, nu este un corp pur, „curat” precum robotul (corporalitate strict tehnologicăă, ci marchează dependența mașinii de natura organică a nevoilor umane, hibridizarea, impuritatea și contaminarea biologicului de tehnologic, alături de ideologic, social, politic sau etic. Deopotrivă organic și mașinal, postumanul cyborgic, cel avataric sau cel transgenic este material: organul, proteza, interfața, gena, toate acestea încorporează subiectul virtual. Biotehnologia postumană pune subiectul în relație
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
recombinare și în conexiune cu alte corpuri, organe, subiectivități, proteze, interfețe și gene. Prin urmare, intensitățile, vibrațiile și fluxurile ontologiei virtuale refuză nu numai principiile metafizice umaniste, ci și conformarea la aliniamente sociale și politice ale puterii monopolizatoare. Ființele virtuale, hibridizări între mașinile Turing și „mașinile dezirante”, între protezele cibernetice și „corpurile fără organe”, dar și între „mașinile viziunii” și virușii electronici, intermediază între finitudinea sau fixitatea unui algoritm computațional și deschiderea specifică unor conectări infinite și instabile. Aceste ființe intermediare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
absurdului. Ironia postmodernă nu mai mediază între o realitate actuală și o esență sau un ideal ce trebuie atins, ci pune între paranteze căile de trecere, lăsând lucrurile într-o stare de suspensie și de cele mai multe ori, de contradicție. 7. Hibridizarea. Taxinomiile bine elaborate de până acum își pierd relevanța în cultura contemporană, care a reziliat și binecunoscuta departajare dintre cultura "înaltă" și cultura "joasă", introducând un mixaj frenetic între diverse discursuri și stiluri. Nivelarea distincției de gen dintre filosofie și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a reprezentat un alt moment al analizei. Aceste investigații discursive s-au conturat și într-o schiță a celor mai importante trăsături ale postmodernismului, relevante fiind în acest sens cele 11 definiens-uri dezvoltate de Hassan (precum indeterminare, fragmentare, decanonizare, ironie, hibridizare etc.), deși ele nu pot forma în mod exhaustiv imaginea unui fenomen aflat încă în mișcare și pentru care încadrările stabile reprezintă în general un nonsens. În urma acestei analize, am extras o altă direcție importantă pe care am asumat-o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Dușan au vrut să ajungă conducătorii Bizanțului, între secolele al XII-lea și al XIII-lea, dar nu au reușit. Din mileniul al doilea, intelectualii tot mai numeroși ai Apusului au ajuns în mai multe rânduri să fructifice, prin instituționalizări, hibridizări și alte căi de ambiguizare, valorile culturilor popoarelor noi din Vest și ale culturilor esticilor europeni, majoritari de origine turanică. Minoritarii latini de o parte și de alta a Dunării s-au lăsat purtați o vreme de curentul slavonilor născuți
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sculpturi dispărute le aflăm aici o unică amprentă prin reproducerea lor. Alexandru Bogdan-Pitești se folosește de ziarul Seara pe care-l conduce cu începere din 1910, utilizându-l atât ca o armă politică, cât și ca o publicație literară, bizară hibridizare, nu însă și pentru excentricul estet. În el își publică majoritatea articolelor de critică de artă simbolisto-decadenții Dimitrie și Lucrezzia Karnabatt, articole rezultate dintr-un periplu prin muzeele europene. O scurtă trecere în revistă a mișcărilor secesioniste scoate în evidență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]