KorAP: Find »[drukola/base=hidatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...11 >

260 matches

Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609

hidatic pulmonar Anatomie Chistul hidatic pulmonar placat la mediastin sau chistul hidatic gigant dezvoltat în plămân, ce bombează spre mediastin, pot ridica probleme de diagnostic diferențial cu tumorile de mediastin datorită aspectului similar de pe radiografia standard. Aspecte clinice În chistul hidatic necomplicat manifestările clinice sunt absente în peste 80% din cazuri. Când sunt prezente, ele sunt dependente de mărimea chistului și de localizarea lui periferică sau centrală. Tusea, poate fi neproductivă, chinuitoare sau poate fi însoțită de expectorație și stări subfebrile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale. În CH juxtacardiace mari, la auscultația cordului se poate percepe semnul lui Ostrov: zgomotele cardiace se transmit prin zona lichidiană a chistului, fiind perceptibile la nivelul zonei de matitate. Examenul radiologic standard Chistul hidatic pulmonar necomplicat se prezintă ca o opacitate rotundă sau ovalară, bine delimitată, de intensitate subcostală. Examenul radioscopic poate oferi un semn diagnostic suplimentar, „respirația echinococului”, descris de Brjozovsky și Linberg, constând în modificarea dimensiunilor și formei opacității în funcție de fazele respiratorii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
chistice și la nivelul ficatului, datorită asocierii frecvente a celor două localizări. Examenul bronhoscopic Este util mai ales prin datele „negative”. Totuși bronșiile pot fi comprimate din exterior și stenozate de către formațiunea chistică. Examenul sputei Poate evidenția prezența de material hidatic (membrană, vezicule fiice, scolecși), care este patognomonică pentru chistul hidatic fisurat sau rupt în arborele traheobronșic. Examene de laborator Eozinofilia nu este specifică chistului hidatic. Valori cuprinse între 5% și 12% pot semnifica prezența unei parazitoze. Intradermoreacția Cassoni pozitivă, reacția

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
două localizări. Examenul bronhoscopic Este util mai ales prin datele „negative”. Totuși bronșiile pot fi comprimate din exterior și stenozate de către formațiunea chistică. Examenul sputei Poate evidenția prezența de material hidatic (membrană, vezicule fiice, scolecși), care este patognomonică pentru chistul hidatic fisurat sau rupt în arborele traheobronșic. Examene de laborator Eozinofilia nu este specifică chistului hidatic. Valori cuprinse între 5% și 12% pot semnifica prezența unei parazitoze. Intradermoreacția Cassoni pozitivă, reacția de fixare a complementului Weinberg-Pârvu și testul ELISA pozitiv susțin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
comprimate din exterior și stenozate de către formațiunea chistică. Examenul sputei Poate evidenția prezența de material hidatic (membrană, vezicule fiice, scolecși), care este patognomonică pentru chistul hidatic fisurat sau rupt în arborele traheobronșic. Examene de laborator Eozinofilia nu este specifică chistului hidatic. Valori cuprinse între 5% și 12% pot semnifica prezența unei parazitoze. Intradermoreacția Cassoni pozitivă, reacția de fixare a complementului Weinberg-Pârvu și testul ELISA pozitiv susțin diagnosticul de chist hidatic. LEZIUNI DIAFRAGMATICE Chistul hidatic al diafragmului Anatomie Este o entitate patogenică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
în arborele traheobronșic. Examene de laborator Eozinofilia nu este specifică chistului hidatic. Valori cuprinse între 5% și 12% pot semnifica prezența unei parazitoze. Intradermoreacția Cassoni pozitivă, reacția de fixare a complementului Weinberg-Pârvu și testul ELISA pozitiv susțin diagnosticul de chist hidatic. LEZIUNI DIAFRAGMATICE Chistul hidatic al diafragmului Anatomie Este o entitate patogenică rară, localizată mai frecvent pe partea dreaptă și excepțional pe partea stângă. Este situat în plin țesut muscular diafragmatic (conține obligator fibre musculare în perichist). Alte condiții obligatorii pentru

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
de laborator Eozinofilia nu este specifică chistului hidatic. Valori cuprinse între 5% și 12% pot semnifica prezența unei parazitoze. Intradermoreacția Cassoni pozitivă, reacția de fixare a complementului Weinberg-Pârvu și testul ELISA pozitiv susțin diagnosticul de chist hidatic. LEZIUNI DIAFRAGMATICE Chistul hidatic al diafragmului Anatomie Este o entitate patogenică rară, localizată mai frecvent pe partea dreaptă și excepțional pe partea stângă. Este situat în plin țesut muscular diafragmatic (conține obligator fibre musculare în perichist). Alte condiții obligatorii pentru diagnosticul pozitiv: chistul să

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
intensitate înaltă în T1 și T2 (fig. 7.40), iar limfografia subliniază opacifierea chistului în caz de comunicare cu canalul toracic. Tratamentul constă în excizia chirurgicală și ligatura comunicării cu canalul toracic sau ligatura canalului toracic în masă [37]. Chistul hidatic mediastinal Examenul radiologic clasic arată o opacitate mediastinală rotundă sau ovalară, cu posibil lizereu calcar (fig. 7.41), iar examenul CT arată formațiune chistică lichidiană, vezicule fiice (fig. 7.42) [80]. Reacția Cassoni este pozitivă, ca și reacția de fixare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599

Echinococoza sau hidatidoza este cunoscută din antichitate. Primele descrieri aparțin lui Hipocrate (descrierea clinică a hidatidozei hepatice), dar și Talmudului (chistul hidatic fiind recunoscut în organele animalelor sacrificate). Pentru prima oară termenul de „chist hidatic” a fost utilizat de Rudolphi în 1808. ETIOPATOGENIE Agentul etiologic Este reprezentat de Echinococcus Granulosus din clasa Cestodelor. Acesta trebuie diferențiat de Echinococus multilocularis, care cauzează leziuni

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
Echinococoza sau hidatidoza este cunoscută din antichitate. Primele descrieri aparțin lui Hipocrate (descrierea clinică a hidatidozei hepatice), dar și Talmudului (chistul hidatic fiind recunoscut în organele animalelor sacrificate). Pentru prima oară termenul de „chist hidatic” a fost utilizat de Rudolphi în 1808. ETIOPATOGENIE Agentul etiologic Este reprezentat de Echinococcus Granulosus din clasa Cestodelor. Acesta trebuie diferențiat de Echinococus multilocularis, care cauzează leziuni multiloculare (alveolare) cu potențial de invazie locală. Parazitul are o existență dublă. a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
Alaska, Canada), respectiv coiotul și căprioara (California) și una pastorală în care gazda primară sunt câinii, iar gazdele intermediare oile, caprele, respectiv cămilele în Orientul Mijlociu [11, 12]. b. În stare larvară, agentul etiologic trăiește și se dezvoltă sub forma chistului hidatic în organele unor gazde intermediare (mai frecvent ierbivorele, mai rar maimuța și accidental omul). Hidatida (stadiul de dezvoltare chistică) are o formă sferică, conținut lichidian și un perete format din două straturi: membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și membrana

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și membrana proligeră sau germinativă, care este granuloasă, mai subțire decât cuticulara și foarte puțin rezistentă. Din ea se dezvoltă spre exterior cuticulara, iar spre interior, prin înmugurire, veziculele proligere, veziculele „fiice” și lichidului hidatic [2, 3, 6] (fig. 6.28). Lichidul hidatic este limpede, incolor, fără miros, cu densitate de 1008-1015, pH de 6,7-7,2, iar concentrația sa de sodiu, potasiu și ioni de clor este asemănătoare cu cea a serului gazdei. Funcția

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
proligeră sau germinativă, care este granuloasă, mai subțire decât cuticulara și foarte puțin rezistentă. Din ea se dezvoltă spre exterior cuticulara, iar spre interior, prin înmugurire, veziculele proligere, veziculele „fiice” și lichidului hidatic [2, 3, 6] (fig. 6.28). Lichidul hidatic este limpede, incolor, fără miros, cu densitate de 1008-1015, pH de 6,7-7,2, iar concentrația sa de sodiu, potasiu și ioni de clor este asemănătoare cu cea a serului gazdei. Funcția lichidului hidatic este similară cu cea a lichidului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
3, 6] (fig. 6.28). Lichidul hidatic este limpede, incolor, fără miros, cu densitate de 1008-1015, pH de 6,7-7,2, iar concentrația sa de sodiu, potasiu și ioni de clor este asemănătoare cu cea a serului gazdei. Funcția lichidului hidatic este similară cu cea a lichidului amniotic, asigurând nutriția elementelor germinative. Patogenie În evoluția sa, parazitul parcurge cele două cicluri descrise de Dévé: marele ciclu echinocococic și micul ciclu echinocococic [13, 23]. Marele ciclu constă în următoarele etape: ultima proglotă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
ou, lizând capsula chitinoasă. Acesta depășește bariera intestinală (duoden și jejun), pătrunde în venulele mezenterice, de aici în vena portă și se fixează în ficat (50-60%, mai rar în plămân (10-30%) sau alte organe, unde se dezvoltă sub forma chistului hidatic unilocular. Paraziții ce pot depăși bariera capilară pulmonară (10-15%) intră în marea circulație, fixându-se în creier, splină, oase etc. (fig. 6.29). Aceste organe sunt ingerate de animalele reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
bariera capilară pulmonară (10-15%) intră în marea circulație, fixându-se în creier, splină, oase etc. (fig. 6.29). Aceste organe sunt ingerate de animalele reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu se explică datorită posibilității chistului hidatic de a se sparge, eliberând în țesuturile gazdei intermediare o mulțime de scolecși. Aceștia au posibilitatea de a se transforma direct în chist hidatic. Se încheie astfel micul ciclu, ce stă la baza echinococozei secundare. a. Cea primitivă survine în urma

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu se explică datorită posibilității chistului hidatic de a se sparge, eliberând în țesuturile gazdei intermediare o mulțime de scolecși. Aceștia au posibilitatea de a se transforma direct în chist hidatic. Se încheie astfel micul ciclu, ce stă la baza echinococozei secundare. a. Cea primitivă survine în urma dezvoltării locale a unui embrion hexacant, introdus din mediul exterior, pe cale digestivă. Prin dezvoltarea veziculoasă a embrionului ia naștere chistul hidatic primitiv. b. Echinococoza

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
direct în chist hidatic. Se încheie astfel micul ciclu, ce stă la baza echinococozei secundare. a. Cea primitivă survine în urma dezvoltării locale a unui embrion hexacant, introdus din mediul exterior, pe cale digestivă. Prin dezvoltarea veziculoasă a embrionului ia naștere chistul hidatic primitiv. b. Echinococoza pulmonară secundară se produce: pe cale bronhogenă (inoculare pulmonară pe cale endobronșică, în cazul spargerii accidentale sau iatrogene a chistului hidatic pulmonar primitiv), pe cale hematogenă (ruperea chistului situat în inima dreaptă, scolecșii fiind antrenați în circulația pulmonară) [25]. Echinococoza

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
a unui embrion hexacant, introdus din mediul exterior, pe cale digestivă. Prin dezvoltarea veziculoasă a embrionului ia naștere chistul hidatic primitiv. b. Echinococoza pulmonară secundară se produce: pe cale bronhogenă (inoculare pulmonară pe cale endobronșică, în cazul spargerii accidentale sau iatrogene a chistului hidatic pulmonar primitiv), pe cale hematogenă (ruperea chistului situat în inima dreaptă, scolecșii fiind antrenați în circulația pulmonară) [25]. Echinococoza secundară pleurală, care se produce prin deschiderea în cavitatea pleurală a unui CHP (mai rar de dom hepatic), (fig. 6.30). Contextul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
perichistul, care este format integral din celule ale organismului gazdă. Modificările mecanice (presiune asupra parenchimului, vaselor și bronșiilor), vor fi detaliate în capitolul de anatomie patologică. Manifestări generale de tip alergic sub forma reacțiilor de hipersensibizare: de tip imediat (anafilaxia hidatică) sau de tip întârziat (alergia hidatică) pot fi manifestate clinic. ANATOMIE PATOLOGICĂ Fixarea și dezvoltarea hidatidei este mai frecventă în plămânul drept decât în cel stâng și în lobii inferiori decât în cei superiori. În multe cazuri se produce o

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
celule ale organismului gazdă. Modificările mecanice (presiune asupra parenchimului, vaselor și bronșiilor), vor fi detaliate în capitolul de anatomie patologică. Manifestări generale de tip alergic sub forma reacțiilor de hipersensibizare: de tip imediat (anafilaxia hidatică) sau de tip întârziat (alergia hidatică) pot fi manifestate clinic. ANATOMIE PATOLOGICĂ Fixarea și dezvoltarea hidatidei este mai frecventă în plămânul drept decât în cel stâng și în lobii inferiori decât în cei superiori. În multe cazuri se produce o dezvoltare chistică simultană multiplă, fie într-

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
În multe cazuri se produce o dezvoltare chistică simultană multiplă, fie într-un plămân, fie în ambii (14-24%). Constatările anatomo-patologice sunt diferite în funcție de localizarea (centrală sau periferică), mărimea chistului, faza sa evolutivă (complicat sau necomplicat) [2, 3, 5, 6]. Chistul hidatic necomplicat Se produc următoarele modificări structurale: parenchimul pulmonar este colabat și tasat dând naștere perichistului (adventicea). S-a demonstrat că perichistul este în contiguitate cu țesutul pulmonar normal, conține vase de neoformație și poate fi intim aderent de elementele vasculare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
procese degenerative cartilaginoase cu condroliză. Rezultă în final fistula bronșică. Vasele pulmonare sunt și ele comprimate, dar datorită elasticității lor marcate, suferința vasculară nu este de regulă sesizabilă. Totuși compresiunea vasculară a dus în unele cazuri la tromboze consecutive. Chistul hidatic complicat Se constituie fistula bronșică, se produce comunicarea spațiului perichistic cu arborele traheobronșic. Aerul pătrunde în spațiul perichistic și determină apariția infecției la acest nivel. Se acumulează aer la polul superior al hidatidei (aspectul radiologic de pneumochist), rezultând stadiul de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
determină apariția infecției la acest nivel. Se acumulează aer la polul superior al hidatidei (aspectul radiologic de pneumochist), rezultând stadiul de preruptură. Ulterior se produce ruptura membranei hidatice. În funcție de diametrul fistulei bronșice se produce fie o evacuare lentă a lichidului hidatic (membrana rămasă în cavitate determină aspectul radiologic caracteristic, ondulant), fie o evacuare brutală a lichidului hidatic (vomica hidatică). Uneori lichidul hidatic este evacuat în întregime, membrana hidatică fiind retenționată în cavitate („forma cu membrană hidatică încarcerată”). Dacă fistulele bronșice realizează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
de pneumochist), rezultând stadiul de preruptură. Ulterior se produce ruptura membranei hidatice. În funcție de diametrul fistulei bronșice se produce fie o evacuare lentă a lichidului hidatic (membrana rămasă în cavitate determină aspectul radiologic caracteristic, ondulant), fie o evacuare brutală a lichidului hidatic (vomica hidatică). Uneori lichidul hidatic este evacuat în întregime, membrana hidatică fiind retenționată în cavitate („forma cu membrană hidatică încarcerată”). Dacă fistulele bronșice realizează efectul de supapă ce se închide în inspir, aerul realizează un suflaj cavitar și supurație secundară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]