172 matches
-
hectare și o populație de o sută de familii (562 suflete) . Pârâul Rebricea . Satul Frenciugi este așezat pe valea Stavnicului, hidronim a cărui sens etimologic este explicat prin pârâu cu multe iazuri și heleștee pe dânsul . Cercetătorul Mircea Ciubotaru consideră hidronimul respectiv de origine slavă de est, un derivat al apelativului stav (iaz), iar <citation author="Mircea Ciubotaru">„sensul de „pârâu cu iazuri” al numelui Stavnic este un argument mult mai convingător decât ipoteza unui herghelegiu , care nu ar putea motiva
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
origine slavă de est, un derivat al apelativului stav (iaz), iar <citation author="Mircea Ciubotaru">„sensul de „pârâu cu iazuri” al numelui Stavnic este un argument mult mai convingător decât ipoteza unui herghelegiu , care nu ar putea motiva etimologia unui hidronim important precum Stavnicul”</citation>. Pârâul Stavnic . Schimbarea cursului Stavnicului Între moșiile Drăgușeni, de pe malul stâng, și moșiile Șăndreni și Frenciugi, de pe celălalt mal, s-a petrecut În secolul al XVI-lea , documentele Înregistrând această transformare prin hidronimele Stavnicul cel Bătrân
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
motiva etimologia unui hidronim important precum Stavnicul”</citation>. Pârâul Stavnic . Schimbarea cursului Stavnicului Între moșiile Drăgușeni, de pe malul stâng, și moșiile Șăndreni și Frenciugi, de pe celălalt mal, s-a petrecut În secolul al XVI-lea , documentele Înregistrând această transformare prin hidronimele Stavnicul cel Bătrân, Stavnicul acela Săcu, Stavnicul Vechi sau Stavnicul cu Apă (cursul nou din secolul al XVI-lea) . Hotarnica Șendrenilor din 25 mai 1838, realizată de aga Matei Buhuș, comisul Vasile Pogor și Lascarachi Mihalachi, prezidentul judecătoriei ținutului Fălciu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
zloț<i> tătărăști și după jaloba a lui nostru credincios boiarin, Clănău spătariul și a nepoatei sale, a noastră seminție, Dragna, le-au fost dat lor acel sat Radoslăveștii, unde au fost Radoslav”</citation>. Ioan Bogdan pune În discuție lecturarea hidronimelor Strajnic și Stavnic, considerând . Printre martorii prezenți În zapisul din 15 august 1586, prin care Tudora Țițul a vândut partea sa din Drăgușeni vornicului Necoară Bantăș, nepotul său, se numără și Simion și Ioil din Frenciuci (Freașiușe) . Un Tudor Scântee
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
au românizat sub forma Huși” (vezi și prima ipoteză din lista de față). Pentru Emil Petrovici era greu de acceptat ipoteza originii numelui orașului Huși de la husiți, având în vedere că Huși (< Husi) era la origine, așa cum am văzut, un hidronim, semnalând și existența unui sat de lângă Fălticeni cu același nume. De asemenea, el își exprima îndoiala cu privire la originea numelui târgului Huși de la o persoană Hus, care se întâlnește în mod frecvent în Moldova. Totuși, "ne-am fi așteptat ca toponimicul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Macedonia a avut la început(dar are și în prezent) o populație pelasgă care se trage din eponimul Macedo iar Homer precizează că populația care locuia în regiu-nea Pindului se numea macedoni, termenul pelag fiind întîlnit în multe toponime și hidronime de pe teritoriul statului modern Macedonia. Dar să ,,tragem prin ragilă” Iliada ionului Homer să vedem cu ce informații despre pelasgi, rămînem din această scriitură, pe care o cunoaștem după o variantă grecizată din secolul lll î.e.n. Arheologii au constatat cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
construit o cetate geto-dacă cu șanțuri și valuri de pământ, plus palisade din lemn; - D. Cetatea (467m)și satul Palanca - idem. Topice referitoare la unele activități ce ilustrează amenajarea de heleștee și activități de pescuit desfășuratepe cursul râului : - râul Șacovăț - hidronim ce are la origine regionalismul sacoviște, sacoviță și sicaiță = instrumente de pescuit (considerăm că transformarea s-ului inițial în ș s-a făcut prin transmutare astfel: Sacoviște→ Șacoviște→Șacovăț).
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
1933, "Nicolae Drăganu" constata că numele Brașov era foarte răspândit în spațiul țării noastre: într-o comună Ileni, într-o altă comună "Rodj" în județul Timiș în veacul al XV-lea." În județul Neamț se afla o pădure și un hidronim "Brașovana". Lângă Vaslui existau o vale și un sat Brașovenița. Lângă Buzău era "Izvorul Brașovului" și "Poiana Brașovului". Lângă Ialomița era toponimul 'Brașovița" "Nicolae Drăganu" atribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui propriu "Brașa" (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
și "Brașov", după lucrarea lui F. Philippi: "krun", care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădișor”, de unde numele de "Brașeu" > "Bră(d)șeor". Dacă se acceptă varianta G. Kisch și F. Philippi, atunci trebuie menționat că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-dac) al limbii române. Brașov poate reprezenta o formă autohtonă Veridicitatea acestei interpretări etimologice este însă dubitabilă, dat fiind că originea albaneză [ref. DEX '09] a cuvântului nu implică o provenineță dacică, acest procedeu
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Radimna este un sat în comuna Pojejena din județul Caraș-Severin, Banat, România. Se află la poalele munților Locvei. În afara faptului că Radimna este o localitate, toponimul vine însă de la un hidronim, sau invers. Radimna este de aseamenea un râu. Bazinul hidrografic al râului Radimna este inclus în totalitate în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier. Formă bazinului este alungita și are o direcție ciudată de la est la vest, contrară cu majoritatea râurilor
Radimna, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301092_a_302421]
-
fi : "Comani", "Comana", "Comanca", "Comănești", "Teleorman", "Caracal", "Horez", "Dărmănești", "Cozia", "Ozun "etc., dar și numele personal ori de familie "Coman", "Comaniciu", "Comăneci".) și tătarii (sec. XIII). O dovadă de natură lingvistică a trecerii prin aceste teritorii a populațiilor migratoare este hidronimul "Bahlui", care în limba cumanilor ar fi însemnat "”pârâu mocirlos”"(Semnificație: probabil rom. ’balhui’,’baltă, mlaștină’ cunoscut mai ales în Muntenia, în zona montană a Buzăului ’balhoi’,’noroi’, etimologie: din rom. ’bahnă’ de origine nord slav., cu derivat verbal ’a
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
a se strica - cu referire la ape’ din care s-a format apoi substantivul, sau poate adjectivul ’balhui’ similar fonetic altor entopice cu sensul ’baltă’ și anume ’bâlc’,’bâlhac’, alternanța ’lh’/’hl’ la fel ca în ’sihlă’/’silhă’ În general hidronimele cu sufixul ‘-ui’ sunt considerate de origine turcică.). Posibil ca, din cauza năvălirii repetate a popoarelor migratoare, așezarea să fi fost mult timp nelocuită, însă în lipsa unor dovezi istorice în acest sens, această afirmație rămâne doar la nivelul de presupunere. Prima
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
pe la Vadu Oii și iernau în zonele calde de pe țărmul Mării Negre (cea mai cunoscută fiind valea Batovei, în apropiere de Bazargic, numită de mocani "Valea fără iarnă"). "Ialomița "este un nume de origine slavă, reprezentând o prezență neobișnuită în cadrul grupei hidronimelor majore românești, ele fiind de origine autohtonă. Potrivit lingvistului Dragoș Moldovanu, care reevaluează minuțios stadiul problemei, numele râului a fost dat de slavii așezați în regiune, forma inițială fiind *"Ilavǐnika "‘lutoasa’, un derivat din slavul "ilǔ" ‘lut’. Numele este perfect
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
aceste toponime este chiar Brașov. Deși sufixul este slav (ceea ce a condus la presupunerea că denumirea ar fi slavă, s-a putut demonstra că Brasso, devenit apoi Brașov, provine din termenul türcic Barasu, care înseamnă “apă albă”. Alte toponime și hidronime din sud-estul Transilvaniei de origine türcică sunt Arpaș, Avrig, Baraolt, Bățani, Biborțeni, Bögöz (in romana: Mugeni), Borcea, Racoș. De asemenea, satul Firtuș din Harghita a fost denumit până în secolul al XV-lea "Besenyo-falva sau Bezzenijofalwa," adică “satul pecenegilor”. Un sat
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Bistra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Localitatea este compusă în majoritate din etnici ucrainieni. Etimologia numelui localității: din hidronimul Bistra (< ucr. bystryj „iute, repede"). Localitatea Bistra este situată în Grupă Nordică a Carpaților Orientali, de-a lungul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa. Localitate de frontieră, atât pe râul Tisa, dar mai ales pe uscat, Bistra are o
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
Peillac, din departamentul Morbihan, (Bretania, Franța). Este reședința și singurul sat din componența comunei Lăpuș, fiind de altfel cea mai populată așezare rurală din Țara Lăpușului. Etimologia numelui localității este discutată: din substantivul lăpuș (= *lopus) „brusture” (Telekia speciosa) sau din hidronimul Lăpuș, el însuși putând proveni, fie conform legendei nedemonstrabile protocroniste din latinescul "lapis" (piatră, lespede), fie mai probabil din cuvântul maghiar "lápos" (teren mlăștinos, neted, plat). Satul Lăpuș este situat pe râul Lăpuș, la 12 km distanță de orașul Târgu
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
Ruscova (în maghiară: "Visóoroszi", în germană: "Rosskowa") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară: 1373 (poss. Orosviz). Etimologia numelui localității: din hidronimul Ruscova (Valea Rusului, Valea Ruscovă > Ruscova). Localitatea Ruscova este poziționată geografic în nordul țării, respectiv în N-E județului Maramureș, pe cursul inferior al râului Ruscova, de la care și-a împrumutat numele, la 115 km de centrul de județ, municipiul
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
60 %, în decembrie de 70 % în ianuarie. Remetea este traversată de cel mai lung râu al Ardealului, Mureșul. Lungimea totală a Mureșului este de 803 km, din care 761 km pe teritoriul României, din care 80 km în județului Harghita. Hidronimul Mureș (menționat în izvoare antice - de ex. Ptolemeu, "Geographia" - ca "Maris") s-ar putea să fie de origine celtă: muor „smârc” și acha „râu” > moraha = „râu de smârc, râu băltos” (în care caz compară și cu cuvintele germanice Moor și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Telman, Iepura de Sus, Iepura de Mijloc, Iepura de Jos, Mândra, etc. Analiza geografică a zonei arată că acestea au fost amenajate de oamenii de demult și funcția lor a dăinuit până spre sfârșitul secolului al XIX - lea. Toponimele și hidronimele atestă stabilitatea istorică și conservarea moștenirii culturale: Talaba (tracic), Mălăiște (loc pentru cultura meiului), Bucura (loc frumos - dacic), Mândra (izlaz), Telman (existent la 1533), Vâlsan (hidronim din perioada totemică, similar muntelui Zăganul). De asemenea cuvintele: arcarpaneu (vânător bătrân cu arcul
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
și funcția lor a dăinuit până spre sfârșitul secolului al XIX - lea. Toponimele și hidronimele atestă stabilitatea istorică și conservarea moștenirii culturale: Talaba (tracic), Mălăiște (loc pentru cultura meiului), Bucura (loc frumos - dacic), Mândra (izlaz), Telman (existent la 1533), Vâlsan (hidronim din perioada totemică, similar muntelui Zăganul). De asemenea cuvintele: arcarpaneu (vânător bătrân cu arcul, ramolit), năjbeală (zarva hăitașilor la vânătoare) sunt arhaisme identificate pe raza satului (Nania, 2000) In ziua de 18 martie a anului 1500, Dragomir din Stroești - Argeș
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
format la nordul și sudul Dunării, într-o perioadă îndelungată de timp(sec I î.Hr.-sec IX d.Hr.), prin amestecul daco-romanilor cu migratorii slavi. -Majoritatea hidronomiei și toponimiei de pe teritoriul României este de origine dacă. Toponimele (Apulum, Napoca, Potaissa), hidronimele (Alutus, Samus, Maris), precum și inscripțiile din Dacia în care sunt prezente nume dacice și romane sunt dovada indiscutabilă a prezenței geto-dacilor după cucerirea romană. Se contrazice astfel afirmația lui Eutropius despre „exterminarea geto-dacilor”. -Prezența unor cronici și inscripții ce atestă
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
apariția în istoria scrisă. Cele mai importante informații ale izvoarelor scrise grecești ne sunt oferite de către "părintele istoriei" Herodot, care, în lucrarea să intitulată "Istorii", pe lângă o serie de rituri și obiceiuri ale geților și sciților, menționează o serie de hidronime care sunt localizate pe teritoriul locuit de geți : Maris, "cel care izvorăște din țară agatârșilor", identificat cu Mureșul; Porata, identificat cu Prutul; Tiarantos, identificat cu Șiretul; Araros, identificat cu ; Naparis, identificat cu Ialomița; Ordessos, identificat cu Argeșul; Aluta, identificat cu
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
reprezentat un interes deosebit pentru militarii ruși, care, după 1812, au cercetat valea lui, trecând-o și pe hărțile topografice ale statului-major al armatei ruse. Iată ce scria Zamfir Arbore în „Dicționarul geografic al Basarbiei” comentând acele hărți : Cât despre hidronimul Răut, doctorul abilitat în filologie, specialist în toponimie și hidronimie, Ion Dron specifică: Bazinul râului ocupă o parte considerabilă a Podișului Nistrului și a Podișului Moldovei Centrale. Are forma de pară, cu lungimea de cca 190 km, lățimea medie de
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
dedesubtul] acestora, pe malul râului, este un munte mare și o apă izvoraște [din el] și curge pe povârnișul sau. În dosul acestui munte aflăm un neam creștin numit M.rdât.” Primele cercetări asupra acestui subiect au stabilit corespondență între hidronimele și etnonimele menționate în cele două cronici și denumirile europene ale acestora. Astfel, Dûba = Dună, Dunărea, Mirvât sau M.rdât = moravienii, locuitorii Moraviei Mari, iar Madjgharî = evident, maghiarii, cărora le corespunde și ocupația de pescari. Singul etnonim care a stârnit
V.n.nd.r. (N.nd.r.) () [Corola-website/Science/308256_a_309585]
-
Hidronimia este o ramură a toponimiei care se ocupă cu studiul hidronimelor (denumirilor de corp de apă): râuri, lacuri, bălți, pâraie, izvoare etc. Etimologia cuvântului hidronim se regăsește în limba greacă, unde υδωρ (hydor) = "apă" și όνομα (onoma) = "nume". Primele denumiri care au generat interes au fost fluviile și râurile mari. Treptat
Hidronimie () [Corola-website/Science/306954_a_308283]