669 matches
-
Spătaru le proiectase abrupt, la amplitudini pe care doar un spectru milenar le poate năzui. Bornă de neclintit între tărîmuri metafizice, își proteguie enunțul vertical printr-o dublă, stîncoasă pavăză, ce zidește fatidic pasul figurii străbătînd veacurile. O pelerină astfel hieratică, rigidă ca un platou pentru emergențe de neuitat, poartă un creștet răscolitor, portretul omului de la 1848 s-a preschimbat în zeu imprevizibil, - Ormuzd al bunătății care poate fi clarviziune pedepsitoare. Dar mitologicul, ivit în zariștea unor atare incidențe, își fulgeră
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
purpură steme/ Peste paloarea grădinii brumate/ Un sentiment nelămurit mă-ndeamnă/ Să vă iubesc mai mult decât pe toate"/ De la intimitatea grădinii, poetul va trece la mai amplul peisaj al pădurii, al turmelor, etc.deocamdată nu insistăm, pe acest peisaj hieratic, cețos, nordic, tipic baconskyian. Poate că nu e nepotrivit să-l amintim, acum, pe Montale, care în celebrul poem Lămâii din nu mai puțin celebrul volum Oase de sepie, din 1925, se arată iritat de enumerarea estetă a plantelor asociate
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
Crucifix sau masă, ai cărei ocupanți trimit - prin aranjamentul de ansamblu și datorită jocului de lumini și umbre mânuit cu extremă artă de către regizorul însuși - la imaginea biblică a Cinei cea de taină. Costumele - somptuoase - au "consunat" totuși cu nuditatea hieratică a acestui decor, datorită efectelor de clar-obscur ce au estompat granițele dintre epoci. La reușita spectacolului au contribuit în egală măsură corul Operei condus de Vladimir Popean, orchestra dirijată de Horáth József și nu în ultimul rând mănunchiul de soliști
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]
-
oarecum, obiective. Par lucruri făcute nu astăzi sau ieri, și nu de către un autor anume. Ele vin parcă dintr-o memorie a speciei neidentificate într-un spațiu și într-un timp anume. Și această atemporalitate a lucrărilor împinge imaginea către hieratica de tip bizantin, post-bizantin, oriental, în general, către statica picturii populare, către repertoriul etnografic, precum scoarțele sau ornamentica populară. Retragerea autorului din lumea pe care abia a imaginat-o lasă lucrările într-un fel de suficiență a propriei lor existențe
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar, pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspirații. În fața acestor mari provocări ale timpului, nici retorica hieratică a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6603_a_7928]
-
cu atît mai mult în evidență cu cît mizeria vieții trebuie să fi fost mai umilitoare. Lipsurile care pe alții i-ar fi aruncat în disperare, pe Nicolae, în loc să-l abrutizeze, îl șlefuiesc și îl ridică la treapta unei ținute hieratice. Cînd frații se vor reîntîlni după 35 de ani de despărțire, cu prilejul călătoriei pe care Nicolae o va întreprinde în America în 1979, fotografiile făcute în pereche sînt izbitoare sub unghi fizionomic: Mihail, fosta vedetă a tineretului liberal, arată
Cruciatul și crucificatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6574_a_7899]
-
multe ori, operei înseși, ea a preferat tenacitatea construcției în surdină și lupta continuă cu inerțiile ideologice și cu îndărătnicia materiei. Situată la intersecția a trei tendințe majore, adică memoria statuarului occidental, cu vocația lui eroică și antropocentristă, presiunea imaginii hieratice, mai curînd bidimensionale, dar cu aspirații către tridimensional, din spațiul spiritual postbizantin, care acoperă integral și aria de răspîndire a ortodoxiei, și tendințele modernității europene de a substitui retoricii formelor clasice jocurile de volume și de suprafețe, dinamica spațială a
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
unei școli cu indiscutabile valori profesionale și umane, dar sever controlate politic, încearcă să rezolve, în felul său, un conflict constitutiv al sculpturii noastre, acela dintre natura figurativă și retorică a statuarului occidental și tentația hieroglifei, a semnului auster și hieratic pe care spiritul oriental, de factură veterotestamentară și bizantină, l-a impus subtil imaginarului și sistemului nostru de gindire. Dacă acestui conflict fundamental, constitutiv, îi mai adăugăm și efortul circumstanțial de a reda sculptura ei însiși, de a scoate forma
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
public, după cum îi este imposibil să uite și măreția sobră și copleșitoare a imaginii bizantine. Dar tot ceea ce în sculptura clasică occidentală este consecința directă sau mediată a unei viziuni anatomice, în statuarul Doinei Lie devine geometrie sacră și reper hieratic. Însă ea nu este interesată nici de experiența bizantinizantă a lui Mestrovic sau Paciurea, din Madona Stolojan, de exemplu, de a transpune drapajul bidimensional în volumetria sculpturii, după cum nici experiența brâncușiană din Rugăciuneanu i se pare potrivită, factura bizantină a
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspirații. În fața acestor mari provocări ale timpului, nici retorica hieratică a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
discutat cu Alexandru Ivasiuc, Eugen Jebeleanu, Stelian Moțiu, N. Manolescu, Eugen Negrici. L-am întâlnit personal, în 1993, am făcut ceea ce se numește un interviu de cercetare pentru cartea mea Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc. Impenetrabil, hieratic, distant, politicos, lipsit de umor, de o solemnitate pe cât de crispată, pe atât de adânc înrădăcinată în însuși modul său de a exista, ontologic descumpănit, depeizat, de fapt fără contact cu lumea reală a României post-totalitare, așa mi-a apărut
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
pupilelor, fenomene care marchează deopotrivă metamorfoza thanatică și traversarea frontierei către un alt regn și o altă formă de existență. Nimic din ceea ce se spune nu este pus la îndoială, cuvintele nu sunt totul, prezențele apropiaților au în ele ceva hieratic, consolator, misterios. Soția și fiul nu interacționează între ei ca și cum ar fi separați de un prag invizibil. Centrul atenției îl constituie cel care urmează să moară, el convoacă indirect toate aceste instanțe pentru a-i asista trecerea. Putem vedea în
Unchiul Boonmee se pregătește să moară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5526_a_6851]
-
ci o componentă definitorie. Această componentă poate face abstracție de biografia gînditorului. Există o filozofie care nu se inspiră din viața gînditorului, și doar aceea contează: restul e eseistică autobiografică cu bătaie mărturisitoare, osîndită a nu se ridica la înălțimea hieratică a jargonului conceptual. Din această deosebire de opinii se iscă partea cea mai vie a cărții: preopinenții se aprind în limitele unui contencios doct, de eleganță protocolară, scrisorile lui Gabriel Liiceanu către Christian Ferencz reprezentînd miezul tare al cărții. Sunt
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
care ar readuce în atenție condiția samuraiului ca războinic. Partea cea mai rafinată a filmului este dată de suita de ceremonialuri sobre, de întâlniri diplomatice prin care se ia decizia suprimării lordului Narintsugu. Momentele de tăcere, gesturile de politețe aproape hieratice, expresivitatea care vine din chipul litificat în mască sau cea care survine când masca este dată la o parte pentru foarte scurt timp reprezintă camera de rezonanță a acestui film. Există aici o întreagă economie simbolică a gestualității, un rafinament
Samuraii lui Takashi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5510_a_6835]
-
lui Andrei Sokurov, (1997) trasează relația complicată dintre un fiu și mama muribundă, o relație în care lirismul și tandrețea se amestecă cu un fel severitate tăiată în diamant. Neputincioasă fizic, mama însă deține puterea asupra fiului, detașată și aproape hieratică în proximitatea morții, privind într-un dincolo impalpabil pentru acesta din urmă. Puterea Corneliei (Luminița Gheorghiu), mama din filmul lui Netzer, vine dintr-o deplină ancorare în prezent, dintr-o tenacitate care-și are momentele ei dramatice, la propriu și
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3426_a_4751]
-
și stabilind nvățătura de bază: cine e Dumnezeu și cine suntem noi față de el” își vădește în traducerea Monicăi Broșteanu și Francescăi Băltăceanu substratul poetic într-un mod evident superior celorlalte versiuni existente în limba română. Forma de „ poem sobru, hieratic, marcat de structuri ritmice, paralelisme și refrene care îl străbat încrucișându-se”, din care înțelegem că Dumnezeu „prin cuvântul său, a creat, cu un plan înțelept, tot ce există: lumea are un început; Dumnezeu a creat-o bună; omul are
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
distante. Numai la unul dintre așezămintele care se ocupă de moștenirea tradițională se puteau număra, în repertoriul actual, 13 variante ale Mioriței, în formă de colindă. Răzbat, din aceste conexiuni, neostoite impulsuri, la atingerea lor colindele devin receptacol pentru scenarii hieratic insolite, pentru frînturi de imemorială baladă, unde se pleacă ritmat, la un soi de alegorică vînătoare. Complexe contaminații, o cercetare condusă asiduu de Monica Brătulescu făcea, verosimil, partea lor, unor enigme ce trimit la desimea umbroasă a preistoriei. Cine, de
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
mama celor doi băieți, o adevărată dominatrix, Crystal (Kristin Scott Thomas), trăind într-un orizont obsesiv încărcat de ambiguitățile unei minți distorsionate. Nimic însă nu reușește să-l oprească pe Chang, acest ucigaș tăcut, ceremonios și reflexiv, cu mișcări aproape hieratice. Tăișul sabiei sale pune punct traseului destinal al fiecăruia dintre oponenții săi, însă nimic de ordin personal nu distruge tempoul fiecărui act din această piesă sângeroasă. Gosling incarnează un personaj care a devenit în această ipostază unul refnian, tăcut, meditativ
Despre zei și neoane by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3379_a_4704]
-
gros-planuri hipnotice. Cu o coregrafie excepțională parcă de balet rus mixat cu Matrix, cu un decor fastuos îmbrăcat în pulberi de lumină aurie că într-un tablou impresionist, cu excepționale clarobscururi care scot în evidență portrete învăluite într-o liniște hieratica, cu figurile de porțelan pictat ale femeilor, ca niște măști de teatru Kabuki, si chipurile de o cruzime abstractă ale bărbaților, cu străzi luminate de un reflector invizibil desenând un spot în mijlocul obscurității generale, totul învelit într-o perdea de
Kung Fu și estetism by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3230_a_4555]
-
în fiece efort De-a spune adevărul, căci minciuna o gândește. Unde sunt acele cuvinte ce ar putea să mă facă Din nou prunc, să sug atunci Din mamelonul aerului, în locul Cunoscut de păsările încoronate? Voi fi îmbrăcat de înfățișarea Hieratică a penelor. Să trec dincolo de limbajul Omenesc învățând să murmur trilul Ce delectează inepuizabilul, Secretul ce rămâne în majestatea sa Logică și ilogică, reală și ireală. Mă așteaptă să mă purific Poarta și pragul tocit De beția cantică a pelerinilor
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
Eugen Bunaru Stampe încremenite în mișcări hieratice, priveliști mentale și fizice, poemele lui Bunaru au delicatețea unor haiku-uri și zveltețea unor plante de primăvară... Un vag bacovianism direcționează poemul înspre o zonă a nostalgiei și a tristeții difuze pe care, apoi, conștiința lucidă, postmodernă, le transformă
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
simțit nevoia să o scrie pe marginea ei. Nu știu ce altă disciplină este astăzi mai nimerită să ilustreze diletantismul filozofilor în materie de știință ca această ,filozofie a științei". Ea e locul unde se pot rosti cu seninătate și cu morgă hieratică cele mai sfruntate elucubrații filozofice. De la aberațiile lui Hegel din Filozofia naturii și pînă la sofismele prin care sovieticii căutau să explice natura duală a luminii prin prisma materialismului dialectic și istoric, probele incriminatoare menite a pleda pentru ignoranța științifică
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
existențe ireductibile, pentru care potrivită nu este descrierea psihosomatică, ci fixarea, lipsită de orice ezitare, în efigie. Și aici, ca și în cazul figurilor biblice, pictorul recurge la același tip de codificare și la aceleași formule de cercetare stilistică. Îmbinînd hieratica bizantină și postbizantină, prelucrată, la rîndul ei, în funcție de o permanentă nevoie de mișcare a imaginii, cu întreaga civilizație a portretului de factură clasică și modernă, Vladimir Zamfirescu ajunge la o sinteză unică a formei, în care anatomismul occidental și hieroglifa
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
Pămîntul plugarului și pămîntul păstorului, cu toate atributele specifice și cu întregul lor inventar, au încremenit în pînzele artistului și, pe măsură ce și-au găsit un spațiu simbolic, au ieșit decis din timpul profan. In aceste imagini, monumentale ca proporții și hieratice prin sentimentul unei solitudini înalte, în absolutul unui spațiu mîntuit prin puterea visului și prin bucuria senzației, conflictele s-au stins, imemorialele adversități și-au luat și ele o clipă de răgaz, colțul seminței s-a împăcat cu putrezirea fructului
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
desprind greoi, ca smulse din pămîntul însuși, atributele unor imagini pe care memoria noastră ar fi tentată să le recunoască, suprapunîndu-le, spre identificare, unor amprente atavice pe care ea le-a conservat undeva, într-un spațiu dezafectat al conștiinței. Siluete hieratice, obiecte golite de funcție, atitudini și figuri ambigue, structuri zoomorfe și însemne ale unor ceremonii vagi, iată, la un prim-inventar, reperele unei noi morfologii care apar în această pictură. Acum intervine, însă, și o migrație a semnului spre centrul
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]