432 matches
-
psihomotorie N.B! Intensitatea acuzelor dureroase nu se corelează cu gravitatea leziunilor sau cu prognosticul pacienților. Examenul fizic: 1. starea generală: variază funcție de gravitatea leziunilor (pacient asimptomatic În intoxicațiile ușoare, stare de șoc În formele severe); 2. examenul cavității orale: hiperemie, edem, exulcerații. N.B! Lipsa leziunilor la nivelul cavității bucale nu exclude existența leziunilor esofagiene sau gastrice! 3. febra (În formele medii și severe), reprezintă un indice de gravitate; 4. apărarea musculară abdominală (În perforațiile gastrice). Investigații paraclinice: 1. Examene
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mai puțin obișnuite (lichen, dermohipodermite); afectarea oculară apare fie izolat, fie împreună cu o adenopatie, cu erupție cutanată sau semne generale nespecifice. Se manifestă clinic prin durere oculară sau perioculară, fotofobie, lăcrimare și scăderea acuității vizuale. Obiectiv, se constată existența unei hiperemii perikeratice, irită fibroplastică reprezentată de inflamația iriană cu ștergerea reliefului irisului și de corioretinită uni sau multifocală. Majoritatea leziunilor apar de-a lungul vaselor principale, se cicatrizează lent, rezultând cicatrice pigmentare. Retinocoroidita durează în medie 3-4 luni. Unii subiecți au
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
în regiunile bogate în foliculi piloși (pielea păroasă a capului, regiunea pubiană, antebraț, gambă, fața dorsală a mâinii și degetelor). După câteva zile, în jurul firului de păr interesat se formează o mică flictenă care se sparge. Simptomatologie. În faza de hiperemie locală prezintă un prurit moderat, apoi o flictenă care se însoțește de durere, ce dispare la evacuarea conținutului purulent, concomitent cu firul de păr, iar fenomenele inflamatorii locale retrocedează. Tratamentul. În prima fază evolutivă, razele ultraviolete pot avea efecte favorabile
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
Nodulii limfatici cresc în volum, devin duri, dureroși, imobili, dar fără să adere la piele. Semnele generale sunt: febra, uneori frison, alterarea stării generale. Formele clinice sunt: a. Adenita acută (forma descrisă); b. Adenita supurată (abcesul ganglionar), în care apare hiperemia tegumentelor supraiacente, iar local se constată fluctuența; c.Adenoflegmonul, cu caracter difuz și extensiv, care interesează unul sau mai mulți ganglioni limfatici și țesuturile din jur. Tratamentul limfadenitei acute constă în repaus, antibiotice, comprese locale, tratarea corectă a porții de
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
interval de numai câteva secunde sau minute după contactul cu alergenul, manifestările imediate sunt : • pacientul devine anxios • are senzația de pierdere a cunoștinței, de presiune toracică, respirația devine dificilă, tahipneică sau zgomotoasă datorită bronhospasmului • se adaugă alteori cefalee difuză, frison, hiperemia feței sau erupție tegumentară generalizată. Examenul obiectiv relevă paloare generalizată sau erupție de tip urticarian cu sau fără edem la locul puncției anestezice . Semne obiective : • tahicardie cu puls filiform, cu sau fără aritmie • dispnee de tip tahipneic sau wheezing • presiune
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
contractură musculară. Contractura musculaturii scheletale poate genera durere dacă este destul de puternică și mai ales dacă este de durată suficientă. Rolul jucat de ischemia secundară este discutabil. Se știe că într-un mușchi moderat contractat există o stare de hiperemie, deci de flux sanguin crescut . Mușchiul puternic contractat, prin compresiune asupra propriilor lui vase intră în stare de ischemie. Este probabil ca și constricția arterelor nutritive ale mușchiului să constituie un element important în geneza durerii. La aprecierea caracterului de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
interpretare patologica diferitelor procese, în raport cu posibilitățile ei de cunoaștere (Paul, 1989; Boulard C. și colab., 1992Ă. Astăzi cunoaștem mai în profunzime modificările celulare și tisulare care stau la baza semnelor cardinale ale inflamației. Rubor, respectiv roșeața, este expresia hiperemiei accentuate a teritoriilor inflamate; Tumor - tumefacția - este consecința tulburărilor permeabilității microcirculației locale, însoțită de acumulare de lichide și celule în țesuturi; Calor - aprinderea sau febră - este efectul intensificării schimburilor metabolice în zona afectată, dar și al unor factori pirogeni eliminați
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și se caracterizează prin predominantă modificărilor alterative și exsudative, reacțiile proliferative fiind slab reprezentate. Inflamațiile subacute au o durată de 2-3 săptămâni și sunt adesea o prelungire în timp a reacțiilor din faza acută. În cadrul lor se reduce intensitatea hiperemiei și a edemului și sporește treptat diapedeza leucocitara, inițial predominant granulocitar-neutrofilică și apoi macrofagică și în final limfoida. Pentru etapa actuala a cunoașterii preferam termenul “limfoid” în loc de “limfocit”, populațiile celulare limfocitare fiind foarte heterogene. Pot fi evidențiate și fenomene caracteristice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rumegătoarelor și în hepatitele virotice ale bobocilor de rață, hepatită cu incluzii a găinilor etc. Organele afectate sunt ușor mărite în volum, de culoare galbenă cenușie sau ruginie-roșiatică, măi friabile decât normal. Examenul histologic relevă fenomene distrofice de intensități variabile, hiperemie, plasmexodie și reacții hiperplazice mai mult sau mai putin accentuate în, raport cu durata procesului morbid și etiologia acestuia. În hepatitele de natură virală procesul se însoțește adesea și de prezența unor incluzii care participă la stabilirea diagnosticului. Inflamațiile necrotice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
IOAN PAUL118 hematii la mamifere, eritrocite la păsări și leucocite. Tentă generală a teritoriului necrotic este bazofila la mamifere și oxifilă la păsări. În jurul focarului necrotic se evidențiază adesea o zonă limitanta de dimensiuni variabile, reprezentată în inflamațiile acute prin hiperemie și hemoragii, iar în inflamațiile subacute, prin diferite elemente mezenchimale și mai ales histiocite, limfocite și plasmocite. Cu cat evoluția procesului este mai îndelungată cu atât va fi mai dezvoltată barieră mezenchimală. Sub impulsul interleukinelor, elementele ei constitutive se vor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Nu împărtășim acest punct de vedere. Fig. 2.28. Mastita (mamităă catarala. Destinderea acinilor prin exsudat și celule descuamate din pereții acinari. PAS, x 200. Morfologic, privind aspectele pur static, în majoritatea cazurilor nu se decelează decât descuamarea celulară cu hiperemie și hemoragie mai mult sau mai putin pronunțate, procesul apărând deci că o modificare predominant alterativă. Dacă privim însă procesul inflamator dinamic și în toată complexitatea lui, constatăm că modificările alterative din MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 131 inflamația catarala sunt secundare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu structură radiară și straturi concentrice de colesterol și bilirubinat de calciu, radioopaci la radiologie. bă Vezicula biliară: - poate fi macroscopic normală sau poate prezenta modificări: - mecanice: pungi diverticulare; boseluri ale peretelui frecvent pe infundibul („gușa Hartmann”). - inflamatorii: leziuni acute - hiperemie, roșeață, aderențe, Îngroșarea peretelui; leziuni cronice. - degenerative: sclerohipertrofice; scleroatrofice. 1. Vezicula fragă: mucoasa roșie-vie + granule mici alb-gălbui; stază limfatică infundibulocistică cu depunerea colesterolului În corion; nucleu al unor viitori calculi „achene”. 2. Hidrocolecistul (hidropsulă: calcul inclavat În cistic; vezicula biliară
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și monocitelor din sânge. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. 4.2.4 Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, Bolile eruptive MAJORE 62 hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic, prezentat sub forma unor puncte albecenușii, cu halou
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). 4.3.4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică este cea mai frecventă formă de difterie, cu aspect inițial de hiperemie, apoi cu exudat opalin, organizat sub forma falselor membrane. Extină în perioada de stare către luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
gripei este scurtă, de 24-72 ore. Debutul se manifestă brusc, cu stare generală alterată, frison intens, febră înaltă, cefalee, mialgii intense. Perioada de stare se caracterizează prin discordanța dintre sărăcia semnelor obiective și intensitatea acuzelor subiective. Principalele semne clinice sunt hiperemia conjunctivală și faringiană, aspectul sabural al limbii saburală și ralurile. Forma comună de gripă are trei sindroame principale: Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
În consecință, activități precum hocheiul pe gheață, schiul fond sau patinajul pe gheață sunt mult mai riscante din acest punct de vedere decât înotul într-un bazin acoperit și încălzit. Mecanismul prin care efortul produce obstrucție poate fi legat de hiperemia și congestia microvascularizației peretelui bronșic, termic induse și nu pare să presupună contracția musculaturii netede. Stresul emoțional Există multe date obiective care demonstrează că factorii psihici pot interfera diateza astmatică, pentru a ameliora sau înrăutăți cursul bolii. Căile și modul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
vasodilatator. Precauții trebuie acordate și pacienților cu afecțiuni hepatice sau renale. Studiile au arătat că în doze de 25-100 mg Sildenafilul a ameliorat D.E. la 59% dintre diabetici, fiind bine tolerat (20). Ca reacții adverse s-au semnalat: cefaleea, dispepsia, hiperemia, congestia nazală și rareori tulburări vizuale. Tadalafil este un nou medicament inhibitor selectiv al tipului 5 de fosfodiesterază care se absoarbe rapid, are timpul de injumătățire 17,5 ore, unul dintre avantaje fiind lipsa restricțiilor legate de ingestia de alimente
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
g/l NaCl - respectiv 393 mg Na+ și 607 mg Cl-. Prezentarea lor este complexă, întrucât se asociază și alți ioni, care dealtfel adaugă noi caracteristici chimice și deci și acțiuni complementare. În cura externă aceste ape determină modificări vasculare, hiperemie cutanată, excitația receptorilor cutanați, declanșând mecanisme reflexe la distanță. După băile sărate se reduce conductibilitatea electrică a pielii și deci a hiperexcitabilității nervoase, se modifică comportamentul termoreglator, se echilibrează tulburările neurovegetative. În cură internă stimulează secreția și motilitatea gastrointestinală. Cele
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Acest fapt sugerează prezența unei bariere în absorția insulinei din țesutul subcutanat ce ar putea fi determinată de lipohipertrofie (42), degradarea locală excesivă a insulinei de către țesutul subcutanat (32), defecte ale fluxului sanguin de la nivelul locului de injecție cu scăderea hiperemiei locale induse de insulină (40). O altă cauză de rezistență la insulină o reprezintă un clearance accelerat al insulinei circulante realizat fie la nivelul hepatic fie la nivelul endoteliului vascular (18). Rezistența la insulină de cauză imunologică era frecvent întâlnită
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
majoră secundară, după 5-7 zile de la expunere. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic. Semnul Koplick apare sub forma unor puncte albe-cenușii, cu halou eritematos, localizate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). Rubeola congenitală: tablou
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică Reprezintă cea mai frecventă formă de boală și apare inițial ca hiperemie faringiană, apoi ca angină exudativă, cu exudat opalin, care se organizează sub forma falselor membrane. În perioada de stare, pseudomembranele se extind pe luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Incubația gripei este scurtă, de 24-72 ore. Debutul se manifestă brusc, cu stare generală alterată, frison intens, febră înaltă, cefalee, mialgii intense. Perioada de stare se caracterizează prin discordanța dintre sărăcia semnelor obiective și intensitatea acuzelor subiective. Obiectiv se remarcă hiperemia conjunctivală și faringiană, limba saburală, raluri subcrepitante. Manifestările formei obișnuite de gripă se pot grupa în trei sindroame principale: Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
caracteristică a leptospirozei. Totuși, se disting două forme clinice clasice: forma anicterică pseudogripală și forma icterică pluriviscerală. a. Forma anicterică pseudogripală este întâlnită cel mai frecvent (80%) și se manifestă cu febră înaltă, cefalee, artralgii, mialgii intense. Obiectiv se constată hiperemie conjunctivală, exantem morbiliform, hepato-splenomegalie sau adenopatii. Semnele clinice se pot remite spontan. Uneori, după 5-6 zile, febra poate reapare, însoțită de semne meningeene. Lichidul cefalorahidian se caracterizează prin pleiocitoza ușoară (câteva zeci de celule), cu formulă limfocitară sau mixtă, proteinorahie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]