181 matches
-
de concluzii. Există trei stadii în formarea procesului de reamintire și anume: a) înregistrarea datelor, b) stocarea lor și c) procesul de reamintire. Toate au loc în hipocamp. "Creierul emoțional" este și sediul memoriei de lungă durată. Memoria stocată în hipocamp este de două feluri: declarativă sau explicită (cum ar fi memorarea de nume) și procedurală sau implicită (cum ar fi solfegiul învățat la pian). Memoria declarativă necesită, însă, pentru a putea fi activată, o informație explicativă; de aceea poartă și
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
83 de la National Institute of Health observă, către sfârșitul secolului XX, că toți pacienții suferind de amnezie, inclusiv H. M., prezentau și leziuni în amigdală, organ foarte legat de emoții. Pentru a verifica această observație, Mishkin provoacă la maimuță leziuni pe hipocamp și pe amigdale, pe fiecare în parte sau pe ambele. El descoperă că leziunea amândurora provoacă tulburări de memorie mult mai grave decât cele produse separat. În anii 1980, Larry Square 84 a autopsiat un bolnav cu tulburări severe de
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
pe ambele. El descoperă că leziunea amândurora provoacă tulburări de memorie mult mai grave decât cele produse separat. În anii 1980, Larry Square 84 a autopsiat un bolnav cu tulburări severe de memorie, care prezenta o leziune pe un singur hipocamp. În consecință, pentru o memorie integră este nevoie de doi hipocampi integri. Relația emoții-memorie este adeverită de experiențele clinice și experimentale, care demonstrează că emoțiilor puternice le revine un rol major în memorarea evenimentului. Amintirile, datorită conținutului lor emoțional, devin
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mult mai grave decât cele produse separat. În anii 1980, Larry Square 84 a autopsiat un bolnav cu tulburări severe de memorie, care prezenta o leziune pe un singur hipocamp. În consecință, pentru o memorie integră este nevoie de doi hipocampi integri. Relația emoții-memorie este adeverită de experiențele clinice și experimentale, care demonstrează că emoțiilor puternice le revine un rol major în memorarea evenimentului. Amintirile, datorită conținutului lor emoțional, devin reconstrucții imperfecte ale realității obiective, deoarece subiectivitatea emoțiilor le supune la
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în explorarea creierului, care afirmă că James Papez 63 stabilește fundamentul structural al teoriei lui Cannon și Bard, ca și a multor alți cercetători, demonstrând (categoric) existența unui sistem emoțional la care participă cortexul cingular, cortexul insular, talamusul anterior, hipotalamusul, hipocampul, amigdalele, nuclei septali și alte arii corticale, precum și unele zone din trunchiul cerebral. Senzațiile vizuale, auditive, tactile, gustative și olfactive își aduc contribuția la funcția emoțională a acestor structuri. Echilibrul armoniei emoționale (sau a homeostaziei emoționale) constă într-un dialog
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Laboratory la Institutul Beckman și la Departamentul de Psihologie al Universității Illinois. Împreună cu Howard Eichenbaum, contribuie (pe baza experiențelor) la modele de amnezie pe animale, la stabilirea de criterii neuropsihologice, neurobiologice și neurocognitive, pentru înțelegerea memoriei. Subliniază rolul major al hipocampului în memoria declarativă. 82 Howard Eichenbaum caracterizează rețelele neuronale conform activității lor electrice. 83 Mortimer Mishkin (1926), neurobiolog, șeful secției de Mecanisme Cerebrale a Centrului Național de Sănătate Medicală (NIMH), întreprinde experimente pe hipocamp, dovedind că acesta este centrul nervos
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
înțelegerea memoriei. Subliniază rolul major al hipocampului în memoria declarativă. 82 Howard Eichenbaum caracterizează rețelele neuronale conform activității lor electrice. 83 Mortimer Mishkin (1926), neurobiolog, șeful secției de Mecanisme Cerebrale a Centrului Național de Sănătate Medicală (NIMH), întreprinde experimente pe hipocamp, dovedind că acesta este centrul nervos de maximă convergență al proceselor de memorie anterogradă, retrogradă, semantică și episodică. Locul anatomic de leziune, legat de aferențele centripete sau centrifuge, determină numeroasele variații de amnezie. 84 Squire, L.R. (1992), neurobiolog, studiază amnezia
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
factorii de risc cardiovascular la pacientul vârstnic. În ceea ce privește modificările la nivel cerebral legate de vârstă, studiile anatomopatologice au semnalat o scădere a masei cerebrale în timp, cu o progresie mai rapidă peste 60 de ani, mai ales pentru cortexul cerebral, hipocamp și nucleii bazali (3). Scăderea de volum este relativ uniformă pentru substanța albă și neuniformă pentru substanța cenușie, astfel: cortexul lobilor frontali și parietali este mai afectat în comparație cu lobii temporali și occipitali. Aceste constatări anatomopatologice sunt în corelație cu datele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
substanței albe legate de vârstă cresc vulnerabilitatea axonală pentru ischemie (scade performanța Na+- și K+-ATP-azei în menținerea schimburilor membranare) (11). De asemenea, s-a demonstrat experimental, că la vârste înaintate crește eliberarea de glutamat la nivelul striatului și al hipocampului, ceea ce determină excitotoxicitate și moarte celulară (prin declanșarea unui flux crescut de ioni de Ca2+ spre teritoriul endocelular) (12). Alt element particular vârstei înaintate se referă la modificările barierei hematoencefalice (BHE). Astfel, se produce o degenerare a structurii și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
internă a emisferelor cerebrale, în jurul hilului cerebral. Mai este numit rinencefal sau creier visceral și este format din zone ale scoarței cerebrale și structuri subcorticale, grupate în trei regiuni: allocortexul, porțiunea cea mai veche a scoarței cerebrale, format din circumvoluția hipocampului, lobul piriform cu uncusul și lobulul; juxtacortexul este un al doilea inel de substanță cenușie corticală, care face tranziția între allocortex și neocortex format pe fața internă din cortexul cingulat (girus cinguli) și anterior de lobul orbito-insulo-temporal, iar posterior de
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
al doilea inel de substanță cenușie corticală, care face tranziția între allocortex și neocortex format pe fața internă din cortexul cingulat (girus cinguli) și anterior de lobul orbito-insulo-temporal, iar posterior de presubiculum; structurile subcorticale principale ale sistemului limbic sunt: amigdala; hipocampul; nucleii septali. Sistemul limbic are conexiuni numeroase cu structurile învecinate în mod deosebit cu talamusul, hipotalamusul și formația reticulată, iar acesta nu reprezintă exclusiv proiecția aferențelor olfactive, limitată la tuberculul olfactiv, a cortexului piriform, periamigdalian sau a nucleilor corticomediali ai
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
care se termină calea lemniscală. Etajul spinotalamic al medierii algoreceptoare are numeroase conexiuni cu substanța reticulată mezencefalică prin numeroase colaterale de unde influxurile nociceptive pot urca În rinencefal prin aferențe reticulare și să ajungă astfel În structuri ale sistemului limbic precum: hipocampul, amigdala (Circuitul Papez) jucând un important rol În aspectul afectiv-emoțional al durerii (Deligne, 1990). Sistematizarea fibrelor În NTS merită un plus de atenție pentru că, Începând chiar de la acest nivel, se prefigurează proiecțiile de la nivelul etajelor nervoase superioare. Astfel sistematizarea somatotopică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
la realizarea „trăirii" Într-un anumit fel a stării dureroase cu răsunet important În reacțiile de răspuns comportamental, În acest sens, studiile efectuate pînă În prezent au pus În evidență participarea cortexului prefrontal, parietal inferior și cingulat, a amigdalei și hipocampului. Cortexul prefrontal, cortexul parietal inferior Regiunile prefrontale care se activează În cursul impulsurilor dureroase sunt ariile 10,46,44 și 45 (Brodman). In general, răspunsurile prefrontale fac parte din sistemul de „planificare" privind organizarea comportamentului și atenției În timpul durerii (Hsieh
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
legate de creșterea răspunsurilor hipocampale numai În cursul durerii de intensitate medie, nu și În timpul celei moderate, precum și cu lipsa de răspuns la Întrebarea de ce activitatea girusului para-hipocampal crește iar cea din amigdală scade În aceleași condiții. Complexitatea nucleelor din hipocamp și amigdală precum și relațiile intemucleare cât și hipocampo-amigdaliene prin circuite scurte de activare-inhibiție fac ca această rețea să conțină Încă multe necunoscute. și În acest caz măsurarea debitului circulator indică o creștere sau scădere care urmărește fidel activarea sau deactivarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
rolul pacientului este acela de a compara imaginile care apar pentru un timp scurt pe ecran. „Monitorizând modul în care o persoană își mișcă ochii și observând cum aceasta vede imaginile vechi și cele noi, putem detecta perturbările de la nivelul hipocampului. Fiecare om are o preferință instinctivă față de noutate, iar noi testăm acest fenomen”, a explicat Kaplan. Hipocampul este prima zonă afectată de boala Alzheimer. Neurotrack a devenit companie acum un an, dar ca proiect el exista încă de acum 20
Alzheimer-ul poate fi depistat cu 6 ani înainte de primele simptome by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64767_a_66092]
-
modul în care o persoană își mișcă ochii și observând cum aceasta vede imaginile vechi și cele noi, putem detecta perturbările de la nivelul hipocampului. Fiecare om are o preferință instinctivă față de noutate, iar noi testăm acest fenomen”, a explicat Kaplan. Hipocampul este prima zonă afectată de boala Alzheimer. Neurotrack a devenit companie acum un an, dar ca proiect el exista încă de acum 20 de ani. Kaplan a mai explicat că acuratețea de 100% a dispozitivului a fost dovedită pe un
Alzheimer-ul poate fi depistat cu 6 ani înainte de primele simptome by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64767_a_66092]
-
cînd pescuiam de-alungul malului în vîrșă peștii prinși ne întristau inconștiența cu care se bălăceau în continuare numărătoarea inversă a solzilor lucitori începuse și noi recitam domol versuri ca niște liturghii negre fernando se oprea adesea în piațeta cu trei hipocampi și-și încorda auzul pînă surprindea tropotul trăsurilor pe caldarîmul lisabonei apoi ziua-ntreagă prin birturi eram veseli și-n ceața paharului cu uzo ghiceam pe rînd părelnicia viitoare iar somnambulul adormit de soarele puternic se tîra imperceptibil pe creneluri
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
Nu-i greu să umbli braț la braț, Nu-i greu să-nnozi piciorul "ei" Cu-al tău, prinzîndu-l ca-ntr-un laț Într-un tangou sau ce dans vrei; Nu-i greu să împletești un S Cum cozile de hipocampi, - Dar pe un dîmb, ițit din șes, Greu urcă pașii unijambi. Ci domnul Noica și Gabriel Nu sînt un monstru bicefal Ce urcă,-n aerul bleu ciel, Într-un văzduh filosofal, Pe numai două,-n loc de patru Picioare, - care
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
în cratere vulcanice stinse... Bineînțeles, îngerul apare și dînsul un pic, îți muștruluiește viața, îți înnoadă ața din ac, te bagă-n strădanii de păpădie suflată rapid: uite-o, nu e! Ehehei, bătrîne cantalup de untură de balenă oceanică, zvelt hipocamp, chițibuș de pluș asprit în valuri... ehehei, nu-i de joacă, ai treburi cu ghiotura, nu se glumește cu mărgărităroasele astea. Soarbe-ți lacom butoiașul cu propriu-ți destin, pus la murat de grijuliile ursitoare muieratice, hieratice... Nu strecura întrebări
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
A map to success in busyness and life', Trevor Blake prezintă acest studiu științific, care a demonstrat că expunerea la astfel de cazuri, în care persoanele sunt pesimiste și se plâng prea mult, duce la distrugerea progresivă a neuronilor din hipocamp. “Este partea creierului de care avem nevoie ca să rezolvăm problemele. Pe scurt, creierul s-ar face terci. În general, oamenii care se plâng de ceva nu caută o soluție. Ei vor doar să te alături indignării lor. Creierul începe să
Iată în ce mod ne afectează creierul persoanele pesimiste by Cautis Roberta () [Corola-journal/Journalistic/65927_a_67252]
-
lujeri, sau un ram pe trunchi) / cu corpul tutelar: un sinus / ce-i sinclinarul așa-zisei / crevase cu figure pe ambii / versanți: pe unul muguri, vrejuri / filamentoase, în vârtejuri; / pe cel din dreapta: spori sau lamblii, / sau crabi ce-aduc cu hipocampii" ș.a.m.d. Putem găsi voluptății contemplației lui Șerban Foarță o funcție așa-zis ludic-euristică. Structurile fractalice declanșatoare de reverii lingvistice se arată, astfel, aproape accesibile - nu științific, se-nțelege! - chiar și percepției comune. Corespondențele și referințele livrești declanșate de
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
a pierderii memoriei, sugerează rezultatele unui nou studiu realizat de oameni de știință de la universități din Norvegia și Suedia. Cercetarea a reliefat faptul că persoanele care nu mai au dinții lor naturali, produc mai puține impulsuri senzoriale care ajung la hipocamp, o zonă a creierului, responsabilă cu formarea și restabilirea amintirilor. Numărul dinților pe care îi are o persoană este asociat „într-un mod unic și semnificativ” cu performanțele pe care le obține acesta la testele ce vizează memoria episodică, sarcini
Studiu: Pierderea dinților naturali cauzează probleme de memorie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64008_a_65333]
-
20% din variațiile capacității de reamintire, 15% din variațiile recunoașterii episodice și 14 procente din variațiile înregistrate la nivelul memoriei semantice”, au notat autorii studiului. Potrivit sursei citate, implanturile dentare pot reda o parte din semnalele senzoriale care ajung la hipocamp, însă nu au capacitatea de a le reproduce la nivel normal. O altă interpretare are ca punct de plecare capacitatea de a mesteca. Mestecatul mărește fluxul sanguin din creier și are capacitatea de a intensifica activitatea din numeroase zone din
Studiu: Pierderea dinților naturali cauzează probleme de memorie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64008_a_65333]
-
algidă, înghețul care oprește procesele vitale sînt ipostaze antibaroce. Însă următoarea splendidă secvență reabilitează barocul în maniera unui parnasianism geologic: "Tăcută, spirala melcului se albește-n adîncuri,/ octopode caline își descarcă vrăjile asupra prăzii,/ picioarele crabilor - actinii negre răsturnate,/ și hipocampi și țestoase rătăcesc prin grădinile/ coralilor morți, meduzele își pun în mișcare/ chimia ucigașă, balenele ies pentru o gură de aer,/ spinările marsuinilor sticlesc tăind valurile,/ se distilează tăceri în retortele cochiliilor,/ scoica de perlă își învăluie rușinată,/ grăuntele de
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
avut marea statuie putredă, înfășurată în cârpe. Mă trezeam abătut, frustrat ca un amnezic care nu-și poate aminti cine e. Încercam să retrăiesc zone vaste și moarte ale minții mele. Pe mediul de cultură al talamusului meu, acolo între hipocamp și amigdală, se ridicaseră câteva clădiri butaforice. Deasupra aveau marea lumină boreală a cortexului. Recapitulam: de la naștere până la doi ani - pe Silistra, o stradă de mahala din cartierul Colentina; de la doi la trei ani - la bloc, în Floreasca, lângă un
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]