962 matches
-
Duminică pentru asimilare romînească, e cam greu să intre în romîneasca de București. Sursă pentru etimologia „substantivului unguresc“ PURADEL, este probabil Tudor Pamfile, căci așa scrie pe site-ul https://blogulblog.wordpress.com, care a preluat articolul de la http://www.historia.ro/articol.html?artid=4074. Sursă prima a etimologiei pare că a fost Tudor Pamfil. Gelu Duminică dixit: „Pirandi” nu însemnă altceva decât „curva” și te asigur că niciunul dintre organizatorii concursului nu își alegea nevesta de acolo! Pentru femeia
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
mausoleu, unde a fost așezată lângă fostul ei soț după 41 de ani de la marea despărțire. Bibliografie: - Octavian și Veturia Goga de VIRGIL LAZĂR, ROMANIA LIBERA 16 Octombrie 2009; - Dr. Dan BRUDAȘCU, Scrisoare deschisă domnului Ion CRISTOIU, director al revistei HISTORIA NR. 105 publicat la: 30 September 2010; - Ilie GUTAN, ,,Octavian Goga. Rasfringeri in evantai’’Editura Imago, Sibiu, 2002; - CARMEN DRAGOMIR, La Ciucea, între iubire și spionaj - jurnalul.ro 26 iunie 2009; - DIALOG CU MIRCEA GOGA, STR|NEPOTUL LUI OCTAVIAN GOGA
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
mausoleu, unde a fost așezată lângă fostul ei soț după 41 de ani de la marea despărțire. Bibliografie: - Octavian și Veturia Goga de VIRGIL LAZĂR, ROMANIA LIBERA 16 Octombrie 2009; - Dr. Dan BRUDAȘCU, Scrisoare deschisă domnului Ion CRISTOIU, director al revistei HISTORIA NR. 105 publicat la: 30 September 2010; - Ilie GUTAN, ,,Octavian Goga. Rasfringeri in evantai’’ Editura Imago, Sibiu, 2002; - CARMEN DRAGOMIR, La Ciucea, între iubire și spionaj - jurnalul.ro 26 iunie 2009; - DIALOG CU MIRCEA GOGA, STR|NEPOTUL LUI OCTAVIAN GOGA
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
a documentat serios: Deși foarte tânăr, el (Andreotti) se informase asupra fenomenului și își ridicase mereu întrebări despre sine însuși. Dar nu-și răspunsese decât cu argumente generale. Își spunea că homosexualitatea, ca stare de fapt, este la fel de veche ca historia neamului omenesc. Că a existat în vechea Grecie Elenistică, descrisă fiind de Herodot, Aristotel, Platon, Eschil, sub vechea denumire de “paiderastia”. Cuplurile din Elada, formate din așa-zișii “Erastes” și “eromenos”, au fost subiectul ... (și enumerarea continuă !) Și iată și
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
Gabriel Biel, episcopul anglican Wescott ș.a. Rezumativ, Florovsky afirmă că Taina Întrupării nu e un„miracol metafizic”, ci este o „afirmare existențială” ce ține de Biserică și este exprimată prin dogmele Bisericii. Întruparea este plinătatea Revelației și Evanghelia este o „historia sancta”. Moartea pe Cruce este o manifestare absolută a lui Dumnezeu, Pogorârea la iad fiind revelarea adevăratei naturi a Domnului nostru Iisus Hristos, Florosky făcând trimiterea la Cina cea de Taină - Moartea pe Cruce este o Taină -, în viziunea sa
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
15 X 2010 PENTRU GABRIELA Nevrînd să-i dea ideii consonanta, Belepheron, tot pedalînd în gol, Cîntă ades la un acordeon, Care avea hymerică substanță - De care absorbiți vom fi cu toți În ritmul învîrtit de roți. Așa ca-n historie sîntem toți Pedale pedalate cinic de idioți ! Nici nu știu cum au trecut pe lîngă mine, Pe atunci, pe cînd eram nemuritor, Zilele, ca niște roiuri de albine, Frumoasele nopților cu miez dogoritor. Au dispărut din viața mea încet, cu răbdare, Caii
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
participat la un alt Masterclass de songwriting și performance la Institute of Contemporary Music din Londra. Printre scenele pe care a concertat DAVID LĂPĂDAT, solo sau cu trupa să, se numără Clubul Țăranului Român, Godot Cafe, Serendipity, În pod la Historia. În anul 2016, David a lansat la Librăria „Mihai Eminescu” prima sa carte de poeme în limba engleză, intitulată „BELIEVE". Acest volum de debut „reprezintă o invitație la o călătorie pe tărâmul arhetipurilor sufletești ce deschide «porțile percepției» prin intermediul imaginilor
INVITAŢIE LA UN DUBLU EVENIMENT MARCA DAVID LAPADAT & TRUPA „DAVID'S PACK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370797_a_372126]
-
Acasa > Literatura > Carti > MARIANA CRISTESCU - HISTORIA HEMOGRAPHICA... Autor: Mariana Cristescu Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Termenul din titlu nu știu dacă există în vreun dicționar. Îmi place să cred că l-am inventat eu acum, în urma lecturii celui mai
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
Doar Eroii sunt nemuritori. Ei viețuiesc în lumină, acolo Sus, și în adâncul inimilor noastre. Vreți să citiți o carte minunată? Nu trebuie decât să dați filele în continuare! Mariana CRISTESCU Târgu Mureș 1 februarie 2015 Referință Bibliografică: Mariana CRISTESCU - HISTORIA HEMOGRAPHICA... / Mariana Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1864, Anul VI, 07 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Cristescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
altera Curavit H. Kellenberg vol. I Lipsiae, în Aedibus, B. G. Tenbueri, 1885; Herodot: Traducerea româneasca publicată după manuscrisul găsit în manastiirea Coșula, de N. Iorga, Vălenii de Munte. Tip. Neamul Rom. Șoc. Pe acțiuni, 1909, p. 553; Dione Cassius: Historia romana, vol. I-V, Leipzig, Taubner, 1864; Hoefer, tomes I-IV, ed. ÎI, Paris, Hachette, 1865; W. Froehner: La Colonne Trajane d'après le surmoulage exécuté à Rome en 1861-1862; Salomon Reinach: La Colonne Trajane, Paris, Leroux, 1886; A.D. Xenopol
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
și nu cuprindea clauză aquae et ignis interdicțio (în sensul de „proscris în afara legii”). Motivele exilului sunt până astăzi învăluite de mister. Ovidiu însuși scria că motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie și o greșeală. Site-ul Historia tratează acest subiect mult discutat și confirmă lipsa dovezilor ori a mărturiilor privind cauzele exilului, neexistând documente rimase, astfel presupunerea că însuți poetul la indicațiile împăratului ar fi vrut să ascundă motivul real al îndepărtării poetului,bamai mult nechemarea să
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
arta și cultura românească să spunem Limbii Române - La mulți ani! Concept și regie Alice Barb Intarea este liberă. Eveniment realizat cu sprijinul Înaltului Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova. Partener media principal al evenimentului: ziarul Adevărul Parteneri media: revista Historia, TVR2, București fm Partener: Federația Asociațiilor Basarabene Vă așteptăm cu drag, Echipa Centrului Cultural Casa Artelor Vă așteptăm și pe: Centrul Cultural Casa Artelor Bdul. Mircea Vodă nr. 5 Sector 3 www.facebook.com/CasaArtelor centrulcultural@primarie 3.ro casa
ZIUA LIMBII ROMÂNE ORGANIZATĂ DE PRIMĂRIA SECTORULUI TREI AL CAPITALEI de CENTRUL CULTURAL CASA ARTELOR în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357330_a_358659]
-
Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 106-107. [3]. Ibidem [4]. Georgescu, Vlad, Istoria românilor, Editura Humanitas, Ediția a III-a, București, 1992, pag. 178. [5]. Historia nr.98, februarie 2010. [6]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 108. Referință Bibliografică: MAREȘALII ROMÂNIEI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
a trăi, poate că sensul existenței urma să se schimbe și Adelina înțelesese că acest vînt care ne forfeca existența era mai real decît visele de preamărire ale lui Henric al VIII-lea, Hitler, Zeus, și ale Marquis-ului de Sade, historia se scria altfel de cîțiva ani, dar numai aparent, pentru că antichitatea ne sfida cu războaiele ei nimicitoare pentru acel mugurel înălțat-arogant, închis între coapsele unor zeițe care astăzi s-ar numi Brigitte Bardot, Cindy Crawford, Helen of Troy, Eva, Cleopatra
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
nici nu se mai pune problema, doar se știe ce pasiuni fac ei pentru pipoașca Elenei din Troia și, din cauza asta, istoria este oarecum nesigură pe detaliile ei intime, ce vreți, este și ea femeie, precum logica și fizica sau historia umanității. Povestea Adelinei era încadrată în reperele acelei fete bune, gen Albă ca Zăpada, care, dacă nu are norocul să-i apară în viață Făt-Frumos, nu o să fie niciodată fericită. Unde este lupta femeii pentru fericire în acest basm?! Dar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
ca Zăpada, care, dacă nu are norocul să-i apară în viață Făt-Frumos, nu o să fie niciodată fericită. Unde este lupta femeii pentru fericire în acest basm?! Dar capitolul nu s-a terminăt încă, fiecare sfîrșit este un început, pentru că historia, am mai spus asta, este și ea femeie! Și de cine ne-am agăța noi, bărbații, cu disperare?! Afrodita, gîndindu-se la circumstanțele agravante în care o încolțise vajnicul Vascodagama și la acele clipe în care îl văzuse nu numai dărîmînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Popas în timp”, Editura Convorbiri litereare, Iași 2013 • FLORIAN BICHIR pentru volumul „Când satana îți dă târcoale”, Editura Agnos, Sibiu, 2013 Diploma de excelență „Carte-document” • ELENA CHIRIȚĂ pentru volumul „Holocaust. Destine la răscruce” Editura Universitară, București, 2013 Diploma de excelență „Historia” • MARIANA CRISTESCU pentru volumul „Pământul care doare - cealaltă Românie”, Editura Nico, Târgu Mureș, 2013 Diploma de excelență „Altar” • CRISTINA NICHITUȘ RONCEA pentru albumul: „Părintele Justin - Mărturisitorul”, Editura Mica Valahie, București, 2013 Premiul I pentru producții radiofonice • MARIA BULAT SĂHĂRNEANU, Chișinău
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA ÎŞI PREMIAZĂ LAUREAŢII de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350674_a_352003]
-
fost singurul om din istorie care a avut această atitudine și totuși cei care au fost poate mai răi, nu sunt priviți la fel ca Hitler. Aceasta pentru că istoria este scrisă de învingători. Bibliografie : v www.wikipwdia.com v www.historia.ro v www.ziare.ro v www.google.ro v Hitler și nazismul de Claude David, editura Corint, București, 2002 v Dosarul Hitler de Henrik Eberle și Matthias Uhl (traducere : Ioana Constantin), editura Meditații, București, 2007 Referință Bibliografică: Un mic
UN MIC PARADOX de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350752_a_352081]
-
00 Discussions 17.00 More discussions over a glass of Rotenberg wine Friday 25th of May 2012 1st Session Chair: Liviu Rotman, SNSPA, CSIER, Centrul de Studii Ebraice “Goldstein Goren” - Universitatea din București 10.00 Silvia Planas Marce, Museu d'Historia des Jueus i L”Institut d'Estudis „Nahmanides”, Girona: Daughers of Sarah, Mothers of Israel, Jewish Women of Girona 10.25 Minna Rozen, Haifa University: Romanș în Istanbul: Tombstones and Manuscripts Tell the Story of a Jewish Family 10.50
INVITATION TO THE INTERNATIONAL CONFERENCE ON „THE JEWS OF MEDITERRANEAN” de ANDREI OIŞTEANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358830_a_360159]
-
străpunge Terra sunt numite " Coloanele Luminoase", adică „cardines mundi”, ele fiind două, una la nord - „axa boreală „și alta la sud - axa australis”. Unde se afla aceasta „axis mundi „prin care trec " Coloanele Luminoase"? Mai întâi, Pliniu cel Bătrân, în Historia naturalis, ne spune că aceste "Coloane Luminoase" se afla în țara hiperboreenilor, în spatele Munților Carpați, în „fortăreața carpatică”, acolo se afla „tatanele lumii”. Cu alte cuvinte, vom striga iar, așa cum am strigat întotdeauna în istorie, si vom fi salvați în
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
prin puterea Sfântului Duh, într-un mod demn de Dumnezeu și să se unească și cu trupurile noastre prin Sfântul Său Trup și scump Sângele Său pe care îl avem în binecuvântarea dătătoare de viață” (Contra lui Nestorie 4, 4; Historia monachorum in Aegipte, 1, 64). Sfântul Chiril nu insistă asupre modului de prezență a elementelor caci pentru el prefacerea are sensul adânc al încorporării elementelor nu numai ca trup, ci și ca apartenență a acestui la Logos și de integrare
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
e nevoie și de intimitate, ca să-ți mai trăiești viața în conformitate cu tine însuți. P.s. Urmând indicațiile GPS-ului, într-o intersecție din centrul Istanbulului, am auzit un turc mustăcios strigând de pe un scuter încotro merg. I-am răspuns. Care hotel Historia, m-a întrebat într-o limbă română bună, că sunt două... În față și prima la stânga. Avea dreptate. De câte ori vine vorba de turci, îmi aduc aminte de o secvență pe care mi-a povestit-o Vladimir Osiac. După 1990, la
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]
-
că dacă ar fi acea Românie de care-și amintea nea Mitică, aceea Românie în care era bine, poate s-ar fi încumetat să locuiască în mijlocul celor cărora le-a învățat limba, obiceiurile, romanțele și doinele, poeziile... Desfătare sufletească: între „Historia” franțuzească și „Luceafărul” lui Eminescu Dacă Dumitru Sinu este un împătimit iubitor al tainelor cărților, nici soția sa nu s-a lăsat mai prejos. Doamna Nicole citește cărți, citește reviste - citește foarte mult - mai ales în limba franceză. Nu-i
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
mai mult pe aspectele practice ale vieții, cele franțuzești au acel cumul de informație de care are nevoie un om pentru a-și îmbogăți cunoștințele despre istorie, filosofie, artă. Este motivul din care doamna Nicole parcurge cu regularitate revista franțuzească Historia la care este abonată de multă vreme. Un magazin informativ cu o ținută editorială de excepție, conținând date și informații, în general legate de istorie, dar în același timp o revistă de opinie și informație culturală. Îi place să se
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
Chile la București, vom proiecta anul acesta 3 filme de lungmetraj din această țară: TALION (R: Martín Tuta), EL BOTON DE NACAR (R: Patricio Guzmán), LA MEMORIA DEL AQUA (R: Matías Bize ), iar în deschiderea festivalului am pregatit publicului filmul HISTORIA DE UN OSO (R: Gabriel Osorio), scurtmetrajul chilian premiat anul acesta cu Oscar. Anul trecut, pe 1 octombrie 2015, am organizat o ediție demo (numita de noi ediția zero), pentru a funcționa ca un teaser pentru cea de anul acesta
PELÍCULA – LATIN AMERICA FILM amp; EXPERIENCE [Corola-blog/BlogPost/100329_a_101621]