143 matches
-
românească. La sfârșitul anului sa făcut etatizarea Băncii Naționale a României și după multe consultări, întâlniri, tratative, etc, la 10 februarie 1947 s-a semnat Tratatul de pace cu România, care printre altele prevedea: România nu este stat cobeligerant, cu toate că a luptat împotriva hitleriștilor și au fost date o mulțime de ordine de zi pe front pentru acte de eroism a ostașilor români și regele a fost decorat de Stalin; România este stat independent, egal în drepturi cu celelalte state; Dictatul de la Viena anulat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ciordeală, câțiva țigănuși se amestecau în mulțimea răcnind și ei din fundul bojogilor: „Vrem mardeală, vrem mardeală !” În toamnă, au venit la putere legionarii ceea ce, la Iași, a prilejuit o mare paradă la care participa, între altele, un pluton de hitleriști și altul de fasciști italieni. Invitat era și tânărul rege Mihai, de nouăsprezece ani, timid, însoțit de regina-mamă. Mulțimea i-a întâmpinat cu simpatie. Convinsă că regina este făcut din aur, Soltana ținea neapărat s-o vadă; pretextând că trebuie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, întrucât în volumul autobiografic Pe muche de cuțit Beniuc îl denunță pe Lucian Blaga - care avea dârzenia să nu colaboreze cu regimul - ca fiind hitlerist convins, deși Monica Lovinescu amintește că, în timpul războiului, Beniuc a colaborat la reviste de dreapta. Mai mult decât atât, în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor, Mihai Beniuc „a condamnat orice mică încercare de liberalizare în literele românești” (p. 41). Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Pr. V. Laurent ca fiind printre primele zece reviste istorice postbelice din lume - vezi Ș. Papacostea, „Gh.I. Brătianu (Evocare)”, `n RI, 1991, nr. 1-2, p. 105-107; ANIC, fond MCNC, Dir. `nv. Sup., dosar 4360/1945, ff. 9-10. „Jos masca domnule hitlerist Gheorghe Brătianu! Și trage consecințele”, Sc`nteia, nr. 3, 23 septembrie 1944, apud Ș. Rădulescu-Zoner, „Instalarea guvernului Groza”, RI, 1993, nr. 7-8, p. 669. Atacurile au continuat, `ntețindu-se, p`nă `n 1948. M. Neamțu semna articolul „Problema epurației `n `nvățăm
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
În cei patru ani de dominație a Reich-ului hitlerist asupra României arată Aurică Simion Berlinul a încercat, în repetate rânduri, să determine autoritățile române să treacă la rezolvarea "problemei evreiești" după "modelul nazist". Mai mult încă, în vara anului 1941, hitleriștii au organizat la Iași, cu concursul unor legionari și a altor elemente declasate, peste capul autorităților române, care pierduseră, practic, controlul asupra orașului, un pogrom în care au fost uciși 3233 de cetățeni evrei, iar alte câteva mii au fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
creatorului cetățean, înregimentat, fără ezitare, în comunitatea animată de partid. Relatarea faptelor istoriei recente transgresează către mit, exemplul sovietic reprezentând, ca de atâtea ori, un caz limită, imposibil de egalat: "În regiunea Smolensk, pe vremea când aceasta era cotropită de hitleriști, acționa într-o pădure, o unitate de partizani. Prin avion soseau cu destulă regularitate ziarele. Lipsurile erau însă mari și, chiar dacă se găsea tutun, nu era foiță. De aceea, comandamentul unității de partizani a dat un ordin conform căruia se
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
Fromageria Almăj, magazinele negustorilor Bîrsan, Schuster, Radivoievici, Staschek. Alte 50 de case ale localnicilor și alte câteva sute au suferit distrugeri parțiale. După terminarea războiului, mulți copii și chiar adulți au căzut victime ale minelor așezate în curtea Cazărmii de hitleriști pentru a arunca în aer comuna Bozovici, mine rămase neexplodate. După 1945 viața locuitorilor din Bozovici nu a mai fost tulburată de evenimente majore precum războaiele mondiale. Dupa 1990 comuna Bozovici și-a păstrat, din punct de vedere administrativ, statutul
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
altul, mormane de carne însângerată, zvâcnind spasmotic minute în șir. Bărbații aceștia zăceau unul peste altul, saci de carne caldă într-o moară a demenței și urii, precum clădise fascismul în tot spațiul european călcat în pas de gâscă. Voiau hitleriștii și slugile ori admiratorii lor să șteargă orice urmă a cruntei fapte, făcând să mistuie oameni și case, să transforme Moiseiul într-un imens crematoriu, a cărui cenușă să o împrăștie vântul in cele patru zări, să rămână aici nimicul
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
călugări de toate națiile și confesiunile; 2. „Die Weisse Rose” - mișcarea de rezistență prin sabotarea mașinii de război naziste, rezistență făcută de chiar tineri nemți din Bavaria, și care au plătit cu viața lor curajul de a se opune regimului hitlerist. Din anii ’70, creștinismul s-a găsit înaintea unor noi provocări, care mai caracterizează încă prezentul. Mai gravă apare provocarea pusă de proliferarea și răspândirea sectelor de cele mai variate forme, bazate, uneori, chiar pe o reelaborare a elementelor creștine
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
(în germană: "Liditz") este o localitate în Cehia, la nord-vest de Praga. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după uciderea de către partizani a protectorului german al Boemiei și Moraviei Reinhard Heydrich, localitatea a fost distrusă complet de hitleriști (iunie 1942), iar populația a fost exterminată. Aici se află și un muzeu memorial. Localitatea a fost menționată pentru prima dată în scris in anul 1318. După industrializarea zonei, mulți localnici lucrau în mine și fabrici în orașele învecinate Kladno
Lidice () [Corola-website/Science/306587_a_307916]
-
a constatat că după război, în noul Minister de Externe al RFG s-au strecurat numeroși angajați care înainte fuseseră naziști. Mulți dintre acești diplomați sau foști diplomați ai RFG-ului chiar au susținut în mod mincinos că pe vremea hitleriștilor activaseră în celule secrete de rezistență. Printre altele comisia a dezvăluit că în Departamentul Politic al Ministerului au lucrat 13 foști membri NSDAP, iar în Departamentul Juridic au fost 11 foști membri NSDAP (din totalul de 17 angajați) . La mijlocul lui
NSDAP () [Corola-website/Science/302094_a_303423]
-
fost condamnați la închisoare sau chiar la moarte, unul din principalele capete de acuzare fiind deportarea populației civile, pentru deportările în Uniunea Sovietică, în condiții inumane, pe care istoricul american Alfred de Zayas le compară cu munca forțată impusă de hitleriști, nimeni nu a fost încă tras la răspundere până acum (2012). Ultimul guvern necomunist din România, avându-l în frunte pe prim-ministrul Nicolae Rădescu, declara că fusese "complet surprins" de somația lansată la 6 ianuarie 1945 de forțele sovietice
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
Botez, există o stradă care, până în 1995, s-a numit Olga Bancic. Pe zidul uneia din clădiri se afla o placă de marmură cu următorul text: "Olga Bancic" "10 mai 1912 - 10 mai 1944" "Luptătoare antifascistă din România executată de hitleriști la Stuttgart prin decapitare " Viața, lupta și moartea ei eroică însuflețește azi munca poporului român pe drumul progresului" Numele străzii a fost schimbat în Alexandru Philippide iar placa de marmură a fost smulsă de la locul ei. În anul 2009, în
Olga Bancic () [Corola-website/Science/304046_a_305375]
-
atât de sângeroasă, încât cuvântul ""magenta"" a început să desemneze o nuanță de roșu aprins. În 1914, a luat naștere la Milano mișcarea fascistă. Aici a anunțat Mussolini formarea "axei Roma-Berlin", prin semnarea tratatului de prietenie dintre fasciștii italieni și hitleriștii germani. În pitoreștile văi alpine de la poalele munților s-au format lacuri mari, celebre în toată lumea prin frumusețea lor și prin stațiunile elegante de pe malurile lor: Lacul Maggiore (cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Lacul Como (suprafață
Lombardia () [Corola-website/Science/296709_a_298038]
-
pe tancul petrolier "Eocene" și a ajuns cu bine la Istanbul. Pentru a face filmul mai spectaculos, Grigorescu a introdus în scenariu un al doilea tren, identic cu cel care transporta tezaurul, cu scopul de a-i deruta pe diversioniștii hitleriști a căror misiune era să captureze tezaurul. De la scrierea scenariului de către Ioan Grigorescu și până la realizarea efectivă a filmului a trecut o perioadă de aproape 14 ani, din cauza dificultății obținerii aprobărilor atât din partea autorităților poloneze, cât și a celor române
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
după piesa de teatru „Surorile Boga” de Horia Lovinescu (1917-1983). Piesa fusese publicată în anul 1959, în „obsedantul deceniu” (așa cum îl denumea Marin Preda), și prezenta adeziunea treptată a trei surori la lupta dusă de comuniști pentru eliberarea țării de hitleriști și pentru cucerirea puterii politice. Femeile au conștientizat mai devreme sau mai târziu necesitatea transformării societății sub impactul socialismului și și-au adus propriul aport la acest efort colectiv. Criticul literar Alex. Ștefănescu caracteriza astfel această piesă de teatru: "„Dacă
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
lumea întreagă. După războiul mondial și înfrângerea Germaniei naziste, Amin al Husseini a căutat să justifice alăturarea sa la cauza Puterilor Axei. Într-un interviu dat revistei americane Life în anul 1952 a afirmat: „Americanii mă privesc ca pe un hitlerist, pentru că am plecat în Germania în timpul războiului. Eu cred că motivele pentru care am plecat acolo sunt justificabile. În Palestina englezii au încercat să mă aresteze, și să mă trimeată pe o insulă pustie. Am fugit în Siria. Francezii au
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
O parte din fondurile ei au fost repatriate; unele colecții au fost cedate Bibliotecii Naționale din Varșovia, iar altele - Academiei din Cracovia. Biblioteca Poloneză a avut de suferit foarte mult în anii celui de-al Doilea Război Mondial. În mîna hitleriștilor au căzut pradă peste 100 000 de volume, iar palatul a fost devastat. În 1945 a fost înființat un Comitet francez de ajutorare a Bibliotecii Poloneze din Paris. Urmînd apelul savanților și scriitorilor francezi, Biblioteca Poloneză a fost restaurată, iar
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]