148 matches
-
luptei pentru dobândirea independenței, Grecia este cea dintâi care-și atinge țelul. Ce-i drept, ea avea un trecut ce stătea la temelia umanității moderne, suferindă și impresionată de siluirea unui popor căruia îi era atât de îndatorată, încât atunci când hitleriștii împușcau rezistenți greci, în anii celui de al doilea război mondial, elenii îi sfidau, potrivit mărturiilor unui memorialist: când noi făuream o civilizație strălucită și astăzi încă neatinsă „în unele privințe”, voi erați niște barbari! Desigur, trecutul de care pomeneam
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
piesele, la o repetiție vru să dea și el, în fine, o indicație regizorală: luă textul de la sufleuză și citi prima replică: "Patrule... patrule!". Apoi, începu să explice, actorilor: "Deci, ce zice autorul? Că trec patrule, în timpul războiului... ticăloșii de hitleriști terorizează pașnicele noastre cătune... țăranii români ies cu furci și topoare să-și apere glia strămoșească... femeile otrăvesc fîntînile... bărbații dau foc la recolte... avioanele fasciste trag cu mitralierele lor spurcate în nevinovații patrioți... copiii stau ascunși în fîn, de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
operetei, răpus de boală la nu mai 42 de ani, marele tenor Traian Grozăvescu, împușcat de soția sa la numai 27 de ani, pe peronul gării din Viena, Soare Z. Soare, mare om de teatru al perioadei interbelice, ucis de hitleriști în timp ce se plimba cu mașina lui decapotabilă, Ștefan Ciubotărașu mort în timpul filmărilor, într-un sat din Argeș, Eugenia Dragomirescu sinucigașă la numai treizeci de ani, George Vraca, marele nostru interpret al lui Vlaicu și Richard, ieșind din scenă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cea mai revoltată, care, în cele din urmă, se spânzură. Bernarda Alba știe că, dacă nu o face, puterea ei se năruie, iar mama-tiran acceptă să suporte consecințele faptei sale. Stalin nu și-a sacrificat și el fiul pe care hitleriștii se gândeau să-l convertească într-o prețioasă armă de șantaj personal? Se spune că orice tiran își poate înfrânge sentimentele personale, stările sufletești: în realitate, s-ar putea să nu le aibă. Supravegherea integrată interesează pe plan dramatic în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
august 1944, întreprindere în premieră, mult mai dificilă. Mai întâi, Popovici elimină complet din film lupta de clasă. Nici un moment nu apar burghezi, moșieri, în contrast cu proletari, cu săraci. Nimănui nu i se dezvoltă conștiința de clasă revoluționară. Dușmanul este „aliatul” hitlerist. Ținta luptei personajelor pozitive nu este lichidarea exploatării omului de către om, ci eliberarea României. Iar aceste personaje nu sunt ilegaliști în care se citește deja apparatcikul de după înșfăcarea puterii, ci un marinar și un ofițer al armatei române. Suntem în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Porții mici, porții mici, Doina. Fata asta o să ne îmbolnă vească pe toți de stomac !”), un invitat cu barbă și privire ciudată cugetă hotărât cu glas tare : „În situația actuală, oamenii trebuie eradicați, nu lăsați să se înmulțească”. Aha, iacătă hitleristul ! Doar suntem în Germania, ne spunem, lămuriți pe loc. Dar câteva zeci de secunde mai târziu, personajul basculează de la extrema dreaptă la extrema stângă : „Îmi vine să vomit. În ziua de azi, fiecare e asuprit. Nu mai observăm că ne
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
punându‐ se în slujba boierimii, ei vor să lovească în interior populația țării. Să ne răpească puținele libertăți, să ne facă să strângem și mai mult c ureaua și în locul deplinei dezvoltări, a independenței naționale, să ne pună jugul imperialismului hitlerist și al revizionismului hortist. Aceasta n‐o vrem noi, n‐o vor antifasciștii, n‐o vrea poporul întreg. Și n‐au vrut‐ o și nici nu o vor cei peste 1500 de antifasciști care zac în temnițele țării române ști
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și, în general, combaterea oricărei formule internaționaliste. Idealul este statul național închis, etnicist, tradiționalist, autoritar, bazat pe o economie de tip agrar, antiindustrial. Accentele xenofobe, adesea antisemite, sunt și ele frecvente. și am putea continua. Să nu uit totuși celebrul, hitleristul Führerprinzip, care în sfera filzofică și culturală echivalează cu mistica exorbitantă a maestrului spiritual, profetic, guru, care îndrumă și salvează, cu filozoful mit, ce se proclamă neinvitat și imperios profesorul de înțelepciune al națiunii... În România s-a întâmplat deci
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
eroic prin care poporul român și-a luat soarta În propriile sale mâini, eliberarea națională a României n-ar fi fost posibilă fără ajutorul Uniunii Sovietice. La 1 Mai 1944 tovarășul Stalin, referindu-se la situația țărilor aflate sub jugul hitleriștilor, a spus: «trebuie de presupus că popoarele acestor țări vor trebui să ia ele Însele În mâinile lor cauza eliberării de sub jugul german» (Ă). În Scânteia și România Liberă legale apar poeme inspirate de glorioasele armate eliberatoare: După ce codri au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Barbu, Arghezi, Blaga, poeți inexistenți În noua memorie și istorie literară. Reproducem, fragmentar, cele două intervenții 50: Radu PETRESCU: „Legătura scriitorilor noștri cu masa este din ce În ce mai strânsă (Ă). Poeții au cântat, astfel, bucuria poporului de a fi fost scăpat de hitleriști, au celebrat venirea eliberatoarelor armate sovietice, apoi au cântat Republica, au povestit faptele de pe șantiere, abnegația eroică a minierilor, a nituitorilor, a muncitorilor În Întrecere din toate ramurile industriei noastre (Ă). Aceste pagini, multe răspunzând bine scopului, au dat un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este poezia Drum de August pe care a publicat-o Eugen Jebeleanu În Contemporanul, nr. 202, din 18 August 1950. Adresându-se unui copil poetul Îi Înfățișează Bucureștii din zilele lui 23 August, vreme În care gărzile muncitorești luptau cu hitleriștii ce-și trimiteau avioanele să toarne tone de bombe asupra capitalei. În timpul unui astfel de bombardament rătăcea un copil părăsit printre dărâmăturile dintr-o piață: «Se rătăcise. Plânsul venea adus de vânt. Vuind, căzură bombe. Să nu mai văd nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rasială de tip fascist" prin care minoritățile erau în permanență supuse unei largi palete de opresiuni. În ceea ce privește politica externă titoistă, aceasta era calchiată pe doi piloni consecutivi: denigrarea și "calomnierea" Uniunii Sovietice "folosind cele mai mârșave născociri împrumutate din arsenalul hitleriștilor", ca dominată de tentații imperiale și promotoare a agresiunii internaționale, respectiv provocarea, datorită intrării în serviciul "lagărului imperialist", a unui nou război mondial (Gheorghiu-Dej: 1952, 404, 406, 408, 412). Pentru comuniștii "ortodocși", deznodământul era dincolo de orice posibilitate de îndoială: Iugoslavia
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
bogățiile țării monopoliștilor americani, englezi, francezi sau germani - comuniștii, în fruntea maselor muncitoare, se ridicau cu curaj, sfidând teroarea burgheză, pentru a apăra patria și poporul de cotropitorii nesățioși. Cu nespusă admirație privește poporul nostru muncitor faptele de vitejie împotriva hitleriștilor, ale eroilor căzuți pentru eliberarea patriei, ca lt. Godeanu, serg. Eftimie Croitoru ș.a. Astfel, în timpul trecerii Tisei, în toamna anului 1944, serg. Eftimie Croitoru a apărat un pod de pontoane, aruncându-se asupra unei mine plutitoare, care, dusă de apă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din timpul Primului R? zboi Mondial. Dar �ncle? tarea nesocotit? cu na? ionali? ții rom�ni locali, ca ? i cea cu Nicolae Iorga trebuie ? i ea s? fie considerat? drept inevitabil? ? i explicabil?. Atitudinea aceasta s? a perpetuat ? i �n era hitlerist?. Profesorul Raoul Hilberg explic? �n monumentala sa carte Nimicirea evreilor europeni c? atunci c�nd au ajuns nazi? ții �n Europa de r? s?riț, evreii de acolo erau prea �bloca? i de obstacole psihologice� că s? fac? fă?? primejdiei. Tot ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
geschoben! Iorga a sesizat �n mod corect natură rela? iilor dintre dreapta rom�neasc? ? i nazismul ? i fascismul: �Dreapta noastr? este hitlerist? , nu mussolinian? �. Avea s? fie mai greu de g? sit o explică? ie atunci c�nd Mussolini a devenit �hitlerist�. Iorga a �ncercat s? sugereze c? zarva f? cut? de dreapta rom�neasc? nu f? cea dec�ț s? slujeasc? n?zuin? elor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (a? a cum i? a spus ginerelui s? u, contele Ciano), na? iunile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Prut - subl. I. A.) și nici să schimbe ordinea socială. Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, România a ieșit din războiul împotriva Națiunilor Unite, situație care a permis înaintarea într-un ritm rapid a trupelor sovietice, rezistențele hitleriștilor fiind rare și slabe. Către sfârșitul lunii august, Uniunea Sovietică ajungea să stăpânească din nou teritoriile răpite la 28 iunie 1940, iar către mijlocul lunii septembrie ofensiva Armatei Roșii s-a extins pe o mare parte a teritoriului statului român
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și organizați pe echipe așteptau să li se Încredințeze misiuni precise. În timp ce unii aveau să patruleze prin comune și prin Împrejurimi, doi dintre ei, Împreună cu un militar, au primit ordin să se Îndrepte spre pădurea de la marginea islazului. Grupurile de hitleriști trebuiau descoperite și capturate. Cei trei au străbătut islazul și s-au afundat În pădure. La gura unei văi s-au oprit. În dreapta și În stânga se ridicau două creste Împădurite. Pe firul văii susura apa limpede a unui pârâu. Eu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
clar cuvinte străine. Târându-se pe coate și genunchi, ajunse la marginea luminișului În spatele unei stânci. Acolo, cu grijă Își săltă capul, dar numaidecât Îl trase Înapoi, pitindu-se după stâncă. Nu departe de el zărise un Întreg grup de hitleriști. Ca să-i vadă mai bine și pentru a nu fi observat se ascunse În niște bălării din apropiere. De aici Îi putu privi În voie și-i numără. Erau doisprezece, Înarmați cu pistoale automate și grenade. Tânărul Gheorghe Olaru fu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
voie și-i numără. Erau doisprezece, Înarmați cu pistoale automate și grenade. Tânărul Gheorghe Olaru fu cuprins de fiori. Cum să acționeze ? se Întrebă el. Să tragă trei focuri de armă și să aștepte ajutorul celorlalți doi nu se putea. Hitleriștii erau foarte aproape și l-ar fi prins sau l ar fi ucis. Să se retragă și să caute ajutoare, ar fi Însemnat să nu-i mai găsească aici. Timpul se scurgea și flăcăul trebuia să ia repede cea mai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mintea lui Olaru Încolți o hotărâre Îndrăzneață. Își fixă arma În umăr, ochi ceva mai sus de creștetul ofițerului și apăsă pe trăgaci. Detunătura neașteptată umplu văile cu ecoul ei. În aceeași clipă flăcăul strigă din răsputeri: Mâinile sus ! Năuciți, hitleriștii săriră În picioare și aruncară armele și grenadele În iarbă. Prizonierii au fost duși la postul de jandarmi din comună. În amurgul zilei, Împreună cu alți tineri, Gheorghe Olaru porni din nou spre pădure, de unde au adus armele și muniția rămase
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
abia în 1806, din voința lui Napoleon (de altfel, Statul german unificat în sfîrșit, dar fără Austria, a luat în 1871 rangul celui de-al doilea Reich al doilea imperiu urmînd apoi să se instituie cel de-al treilea, al hitleriștilor). Nu e de mirare deci că au asimilat greșit dispozitivul suveranității teritoriale proprii Statului național și că pentru ei, Germania a continuat să reprezinte o entitate definită mai cu-rînd prin poporul său decît prin niște frontiere, care mai întîi au
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, Întrucît În volumul autobiografic Pe muche de cuțit Beniuc Îl denunță pe Lucian Blaga - care avea dîrzenia să nu colaboreze cu regimul - ca fiind hitlerist convins, deși Monica Lovinescu amintește că, În timpul războiului, Beniuc a colaborat la reviste de dreapta. Mai mult decît atît, În calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor, Mihai Beniuc „a condamnat orice mică Încercare de liberalizare În literele românești” (p. 41). Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În cei patru ani de dominație a Reich-ului hitlerist asupra României arată Aurică Simion Berlinul a încercat, în repetate rânduri, să determine autoritățile române să treacă la rezolvarea "problemei evreiești" după "modelul nazist". Mai mult încă, în vara anului 1941, hitleriștii au organizat la Iași, cu concursul unor legionari și a altor elemente declasate, peste capul autorităților române, care pierduseră, practic, controlul asupra orașului, un pogrom în care au fost uciși 3233 de cetățeni evrei, iar alte câteva mii au fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]