149 matches
-
și densă dintre Dunăre și Mare, de unde pleca înapoi numai când i se arătau primele semne ale primăverii, calculând astfel timpul ca în jur de sărbătoarea Sfinților împărați Constantin și Elena să fie din nou la casa lui, să se hodine iar o zi, două, să-și pună la cale treburile pentru cât îi vara de lungă, și să repete tot așa ciclul stabilit de veacuri. Primii locuitori ce s-au dus și s-au rupt definitiv de sat trebuie să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
solemn: - Ridică, ridică gene la sprâncene, buze subțirele, să grăiești cu ele. Cearcă, dragă, cearcă, cearcă de grăiește de le mulțumește la străini, la vecini. Cui a făcut bine De-a a venit la tine, Că ei și-au lăsat Hodina de noapte Și lucrul de ziuă. - Eu nu pot, nu pot Nu pot să grăiesc Să le mulțumesc Mulțumi-le-ar Domnul, Că eu nu li-s omul. Ieri de dimineață, Mi s-a pus o ceață, Ceață la fereastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
poreclit astfel de localnici. Matei Corvin, el însuși purtând numele străbunicului său, vânător de corbi, destăinui necazul înfrângerii: armata era răvășită, el însuși rănit și obosit, iar turcii înaintau spre Buda-Pesta. Măria ta, îl sfătui moș Chimin, stai și te hodină o zi, două, baba mea o să-ți lecuiască rana, că știe ea niște buruiene de leac. Și-amu dă-mi hainele și semnele Măriei tale, precum și vreo doi feciori din garda Măriei tale, iar Măria ta rămâi în locul meu, în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la simbolul ophidian al Timpului. Ciclul se deschide și, totodată, se închide cu aceeași lună: aprilie. Trebuie apreciată și de această dată tripla realizare a cărții: textuală, tipografică și grafică. Meritul pentru cel din urmă aspect îi revine Mariei Otilia Hodină. 169 Invitație la spectacol Pus în fața neașteptatei „misii” de a scrie o prefață la cartea colegului Grigore Codrescu, m am întrebat, firește, ce ar trebui să conțină această „cortină” de cuvinte. Am presupus că, mai întâi, s-ar cere să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la simbolul ophidian al Timpului. Ciclul se deschide și, totodată, se închide cu aceeași lună: aprilie. Trebuie apreciată și de această dată tripla realizare a cărții: textuală, tipografică și grafică. Meritul pentru cel din urmă aspect îi revine Mariei Otilia Hodină. 169 Invitație la spectacol Pus în fața neașteptatei „misii” de a scrie o prefață la cartea colegului Grigore Codrescu, m am întrebat, firește, ce ar trebui să conțină această „cortină” de cuvinte. Am presupus că, mai întâi, s-ar cere să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acestui popor?“. Emoționant! Dar și mai emoționat e spiritul Patriarhului Teoctist. Zice el, într-un mesaj preluat de doamna Nina, pe 2 august 2007, în orele 11 și 11.30: „De când sufletul mi-a ieșit din trup nu a avut hodină nici o clipă: a plecat de jur împrejur, a supravegheat toate pregătirile de înmormântare...“ (ce păcat că spiritele doamnei Nina nu mai dau interviuri, că eu l-aș fi întrebat, dacă tot a asistat la înmormântare, cum de s-a abținut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Aștepți în cerdacul larg, până ce vin cei mari, intri după ei și te așezi la locul obișnuit, vorbești puțin întăiu, după aceea vorbești mai mult dacă ai băut un pahar două, mai mult decât ți-i obiceiul. Te gândești la hodina scurtă pe care o vei avea, faci planuri ca să scapi de chinul instrucției de după amiază, seara te gândești cu bucurie că însfârșit te vei putea odihni; și astfel cu mâncarea și cu somnul, te cobori la cea mai simplă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
așteptat Când văzui că nu mai vii Pusei dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat pe eroul Toldy Miclos. Este aici un turn, care cuprinde și muzeul Arany. Fondatorul orășelului Boczkay
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care vor să stee în rang cu lumea cată să poarte nume potrivite, nume care să aibă înțeles, nume mai cunoscute și mai nobile! Atâta de mare a fost râvna femeii încât soțul nu și-a mai găsit ceas de hodină până ce nu s-a hotărât să adopte un nume ca lumea. De câteva zile pe concetățeanul nostru îl cheamă Ion C. Popescu. Doamna, care are studii secundare, l-a mai convins să scrie numele Popescu cu doi p. CUVÂNTUL DE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încovoia pană subțire de cocor. Cizme de marochin roș pinteni mari argint spată grea Calul, în piept la crucea hamului avea bold. Cingătoare de piele de pardos, paftale de argint dela Veneția pumnalul italienesc lucrat frumos... Voinic trist și fără hodină. Viteaz și cu suflet mare. Dar chinuit de infirmitatea cu care nu s-a născut. A fost odată frumos ca sf. Gheorghe, acum e urât și grozav la înfățișare... Tulburările și chinurile lui stăpânite rar le face cunoscut prietinilor... Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Gherontie, egumen, carele a dat învățătură grecească lui Vodă. Amfilohie Șendrea, unchiul lui Șendrea hatman al doilea, cumnat lui Ștefan-Vodă. Părintele Timoftei, al doilea dascăl al lui Săndrel Vodă. Cap. I. Acum comis mare e Simion și bătrânul e la hodină; se ocupă de prisăcărie; cum și-a ales locul de prisacă în pădure; când vine să vadă herghelia cârnește; îi pare rău că nu e el mai mare acolo; se bucură numai când e chemat expert și vraciu și atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vine de loc; nu-l interesează nimic; n-are nici o preocupare; din când în când spune câte o anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de secol, Crăciunul la orașe se petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit și vesel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căutat în vasta fire, Ce-a curs, neștiut în cercul permanent, E comunismu-n marea înfrățire, Al timpului focar! Și monument!“ („Al timpului focar“, Steaua, 16 august 1973) „Drumul tău parcă vine Din fila străbunilor, din mine, Ca o mândrie, fără hodină Născută în tulburătoarea Lumină. Puternic ca pământul și cerul, Vieții celei libere i-ai dezlegat misterul, Ai zidit pe pământ lumea nouă; Și râde floarea, sub pașnica rouă.“ („Cânt partidului“, Scînteia, 7 mai 1978) „În mintea noastră, legea firii A
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lui Loghin - Lazu lui Iordache - Lazu Rigului - Fruntea Malului - Pârâul lui Ion Grovu - Coastele Malului - Gaura Neamțului - Pârâul Malului - Piscul lui Hândruș - Pârâul Ursului - Coasta Jgheabului - Pârâul Comenzii de Jos - Pârâul Comenzii de Sus - Pârul Plesciorii - Mormântul lui Vasile - Țolfa - Hodina lui Vasile - Cărbunari - Pârul Cheii din Jos - Pârâul lui Ilisie - La Bordeiul lui Mateuț - Poienița lui Peperigu - Vărful Rădăcinilor - Poiana Sub Rădăcini - Cărarea Rodului - Plaiul Pe Cărări - Pârâul Cheii de din Sus - Pârâul Sașilor - Pârâul dela Piatra Țiganilor - Pârâul cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tot odihnesc. Și cel mai zbuciumat râu ce coboară de la munte, învolburat, își află odihna cufundându-se în mare"... Daniil stăruie, cu blândețe: Te chinui... Te zbați ca marea de maluri... Nu vezi? Ești frânt... Ești bolnav ... Ai trebuință de hodină... De pace... De... Ștefan izbucnește cu patimă agitându-se de colo-colo, șchiopătând, târșindu-și piciorul, dă ocol chiliei, răstoarnă un scăunel, calcă peste sfărmături de piatră. Și... și ce gândești Sihastre?! Crezi că într-o ulcică o să-mi găsesc pacea?!... Aleanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bufant strâns sub genunchi, ciorapi lungi iar în picioare sandale romane. Energic și foarte, foarte nervos. Dar fără ranchiună. A trebuit să plece la Tighina fiindcă n-a răspuns poruncilor politice ale prefectului de atunci, ștefan Constantinov. Acum stă la hodină pe Dealul Florilor, la Dej. La șir, după Cezar Stratula a urmat Traian Constantinescu, apoi Nicolae Stoicev - țărănist, Amelin - liberal ... Dintre subrevizorii de cancelarie, D.N.Cherciu a rămas de pomină. Muncitor, muncitor dar de o slugărnicie neîntrecută. Voia să nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Bucovina, Bucovina... Mă adun în amintire Și te-aud plângând străină, Până-n stepele sibire, Bucovina, Bucovina... Buga de la Putna sună De străbate tot norodul; Geme-n cripta lui străbuna Domnul Ștefan Voevodul... De când alții te prădară N-avem soare, nici hodina, Fără ține n-avem țară, Bucovina, Bucovina... Cand întindem hora mare Să le fie de pomina, Din hotare în hotare, Bucovina, Bucovina...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
apa-i cătrănită, Podarul, soi de Caron, cu luntrea ghiftuită Ne-așteaptă să ne treacă pe celalt țărm, cu bacul. Și ni-i așa de bine c-aici ne-am face vacul Și-n ostrovul de tihnă, ne-am veșnici hodina De n-ar grăbi podarul și n-ar scădea lumina. Într-o parafrazare foarte izbutită din Horațiu, se strecoară un ușor spleen modern: Vai! Postume, Postume, cum mai trec anii! Ce sarbezi și iute mai trec, și sărmanii De noi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
F6, sc. A, ap. 16 țel: 0247/325528 3290 SC GENERAL EXPERT SRL 5399 GERA ANISOARA MARIANA (n. 1958) București, str. Col. St. Stoica, nr. 22, bl. 17B, ap. 7, sect.1 țel: 0724 272112 3194 SC PRIMEXPERT SRL 4070 HODINA VIOREL (n. 1949) Tr. Măgurele, str. G-ral David Praporgescu, bl. G6, ap. 11 țel: 0247/416355; 0723 208394 2898 SC SAGITAS-CASA DE CONSULTANȚĂ SRL 7249 MEILA ȘTEFANIA (n. 1955) Alexandria, str. Dunării, bl. I26, sc. A, et. 3, ap. 14
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Măgurele, str. N. Bălcescu bl. C4, sc. A, ap. 2 țel: 0727743710 35085 COMAN LUCICA (n. 1953) Alexandria, str. Dunării nr. 218, bl. B6, sc. A, ap. 2 țel: 0745588880 35071 GHIMFUS STELIAN (n. 1951) Peretu, Teleorman țel: 0745087640 35044 HODINA VIOREL (n. 1949) Turnu Măgurele, str. G-ral Praporgescu bl. G6, ap. 11 țel: 0247/416355; 0723208394 35102 PAUNICA MARIN (n. 1938) Videle, str. Republicii, bl. A1, sc. B, et. 2, ap. 23 țel: 0247/453615 35009 STĂNESCU ION (n. 1936
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
GENERAL EXPERT SRL Alexandria, str. 1Decembrie, nr. 66, bl. F6, sc. A, et. 3, ap. 16 țel: 0247/325528 0722601602 5399 GERA ANISOARA MARIANA (n.1958) 3194 SC PRIM EXPERT SRL Zimnicea, str.Imparat Traian, nr.10 țel: 0724272112 4070 HODINA VIOREL (n.1949) 2898 SC SAGITAS CASĂ DE CONSULTANȚĂ SRL Tr. Măgurele, str.G-ral Praporgescu, bl. G6, sc. 2, et.1, ap.11 țel: 0247/416355 0744305753 22709 MANDA GHEORGHE (n.1953) 4240 SC EXPERT CONTABIL MANDA SRL Alexandria, str. Cuza
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
1780-1839). Prin testament, acesta își lăsa averea urmașilor săi (patru fii: Ariton, Ilie, Lucas și Criste și trei fiice: Hatuna, Rozalia și Sofia), dar făcea și donații creștinești („la fondul școalelor împărătești și la spitalul târgului Sucevii, spre ușurarea și hodina bolnavilor celor săraci”). În secolul al XIX-lea, familia Pruncul stăpânea satele Liteni, Străjeroaia, Brăiești, Tolova, Corlățel și Măzănăești. Printre membrii familiei Pruncul din secolul al XIX-lea s-au aflat și doi primari ai orașului Suceava: Abraham von Prunkul
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În secvențele de început ale filmului, un narator anonim (care vorbește în numele lui Sadoveanu) precizează următoarele: "„Părea că i-a fost sortit țării acesteia și norodului ei să aibă hodina vântului și tihna valurilor. De la adormirea slăvitului Ștefan Voievod trecuse un veac. Puterea paloșului și rânduielile Măriei Sale au îngăduit Moldovei să se țină neatârnată tot începutul veacului al XVI-lea. Mai apoi, luptele pentru domnie dintre urmașii marelui voievod au
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
ale filmului se specifică următoarele: "„La 21 mai, de Sfânta Înălțare, hramul Mănăstirii Neamțu, mulțimile adunate acolo așteptau sosirea Măriei Sale Ștefan. De la urcarea în scaunul Moldovei a lui Ștefan Vodă Mușat trecuseră 12 ani. În acest timp, Măria Sa trudise fără hodină la rânduirea țării, la întărirea hotarelor și la întocmirea oștilor sale. După aproape un sfert de veac de tăieri, pustiiri și pojaruri pe care le săvârșiseră în lupta lor pentru domnie feciorii lui Alexandru cel Bun, pământenii cunoșteau iarăși belșugul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]