207 matches
-
Viena Reputatul sculptor timișorean Péter Jecza are parte de un an bogat în evenimente: a deschis două expoziții personale la Budapesta, a inaugurat parcul de sculptură din fața Casei „Triade“, iar recent s-a angajat, la solicitările insistente ale timișoreanului Ioan Holender, directorul general al scenelor lirice din Viena, să realizeze proiectele decorurilor și costumelor pentru premiera spectacolului cu opera „Daphne“ de Richard Strauss, care urmează să aibă loc pe scena Operei de Stat din Viena în stagiunea 2003-2004. Péter Jecza a
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
vinovată întârziere și în mod cu totul conjunctural - mă refer la intrarea țarii noastre în U.E. - presa europeană observa faptul potrivit căruia Festivalul Internațional "George Enescu", "amenință reputația marelui Festival de la Salzburg!" Oricât de discutabilă ar fi concepția domnului Ioan Holender, directorul artistic al Festivalului - contractul domniei sale expiră în anul 2009, concertele acestei manifestări pot fi egalate doar în câteva dintre marile capitale artistice ale lumii. Eventual la Tanglewood, în Statele Unite, la Salzburg, în Austria. Pe de altă parte, de-a
Toamna muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7919_a_9244]
-
auzit, cântând la câțiva pași de el, fără nici o pregătire și fără a-și lua măcar tonul. „Pe deasupra eram și răcit și aveam roșu în gât”, îmi mărturisește Busuioc. Laudativ s-au exprimat și „greii” domeniului - Corneliu Murgu sau Ioan Holender - după cum, într-o emisiune televizată la care participau cei trei pomeniți mai sus, reputatul bariton Sergiu Țapuchievici a avut o entuziastă intervenție telefonică, tocmai din Viena, adică orașul de domiciliu al Muzicii. „Bine-bine - veți replica. Are talent, potențial, e-n
Agenda2005-05-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283343_a_284672]
-
orașului de pe Bega. Și aceasta în ciuda faptului că de la Caransebeș până la Borlova drumul se făcea cu trăsura, iar de-acolo - urcușul - cu măgărușii sau pe jos. „Făceam excursii în munți, mergeam la schi”, își va aminti peste ani maestrul Ioan Holender („De la Timișoara la Viena”, 2002). Posibilitățile pentru schi oferite de Muntele Mic au fost puse în valoare de Clubul Turiștilor Bănățeni ( C.T.B. ), care a organizat în zonă și primele cursuri de instruire pentru amatorii de schi și cele dintâi întreceri
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
la dispoziție două microbuze, unul de 17 locuri și unul de 8. În prima serie vor pleca primarii din localitățile care au aderat la Asociația „Banat - Ripensis”. În Viena vor vizita Kunstistorische Museum, Staaisoper (cu sprijinul directorului instituției, domnul Ioan Holender), Domul Sf. Stefan, vor vedea Hofburgul și palatul Schönbrunn (anul trecut, copiii au vizitat Muzeul de Istorie Naturală). Un sprijin neașteptat l-au primit din partea domnului Norbert Hainberger, fost campion european de judo (1992), care asigură cazarea pe Maria Hilfe
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
este departe de orice umbră de vulgaritate. Biletele au fost puse în vânzare la Agenția T.N.T. cu prețuri de 80 000 de lei, 180 000 de lei și 280 000 de lei. S. P. Autografe l De la Viena Domnul Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei de Stat din Viena, personalitate de renume mondial și cetățean de onoare al Timișoarei, va fi prezent duminică, 16 martie, de la ora 12, la Librăria NOI din Bastion, pentru a acorda autografe pe cartea
Agenda2003-11-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280795_a_282124]
-
acorda autografe pe cartea sa autobiografică „De la Timișoara la Viena“, tradusă în românește de Magdalena Mărculescu. La Gala Holi, lansarea timișoreană petrecută cu mare fast în Sala Operei Române, volumele puse în vânzare au fost cu totul insuficiente. Domnul Ioan Holender își onorează astfel promisiunea făcută sutelor de spectatori/cititori și vine acum, pentru a acorda autografe tuturor cumpărătorilor cărții. S. P. Miniaturi celebre l Medalion Fritz Kreisler În seria recitalurilor și concertelor de cameră organizate de Filarmonica „Banatul“, marți, 18
Agenda2003-11-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280795_a_282124]
-
Cronicar Mai popular decît Cancelarul În ORIZONT nr. 12, Brândusa Armanca publică o convorbire extraordinară cu Ioan Holender despre care, împreună cu Dan Rațiu și Alfred Schupler, a făcut un film-portret. Ne-ar plăcea să-l vedem și noi. Se pare că directorul Operei din Viena a fost sedus de cei trei timișoreni, de vreme ce a acceptat nu doar să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]
-
apare în ziare că a fost și ești gata... Dar tot aici se aplaudă frenetic și se strigă ." Pentru că onorariile chiar pentru cîntăreți de categoria a doua au crescut enorm (în jur de 10.000 de dolari pe spectacol), Ioan Holender a reformat instituția, asigurînd 70% din producție (300 de spectacole pe an, planificate pînă în 2001) cu un ansamblu fix și disciplinat: "La mine nu vine o cântăreată și spune , aici nu există roluri mici, există numai artiști mici. Dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]
-
scurtat și pe cel al lui Wolfgang Amadeus, text pe care l-a servit, și pe acesta, cu destulă lipsă de imaginație. Și totuși, la Opera de Stat din Viena, în luna noiembrie, în ultimele momente ale directoratului lui Ioan Holender - de această dată sub bagheta dirijorului Franz Welser-Möst, întregul ciclu al teatralogiei wangeriene Inelul Niebelungului, a putut fi urmărit în două rânduri. Pe aceeași scenă, în aceleași săptămâni poți urmări Salomea de Richard Strauss, dar și una dintre creațiile musical-dramatice
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
Între 25-29 iunie s-a defășurat la Opera Națională a II-a ediție a Concursului Internaț ional de Canto „Le Grand Prix de l’Opéra”. Din juriul internațional al concursului au făcut parte personalități importante din lumea operei, precum: Ioan Holender - director artistic al Festivalului Internațional „George Enescu” și consilier artistic la Metropolitan Opera din New York; Brenda Hurley - directorul Studioului Internațional de Operă din Zürich; Leo Hussain - unul dintre cei mai cunoscuți dirijori ai momentului; tenorul Neil Shicoff; Olga Kapanina - directorul
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
urmă. Potrivită poate pentru Congresele Ceaușeștilor, că tot sunt la modă, total improprie unui mare concert. Rușine pentru autorități fără rușine În anul de grație 2011, autorităților române li se spune „Rușine!” pentru lipsa unei săli pe măsura vremurilor. IOAN HOLENDER, Directorul artistic al Festivalului (cel care a fost aproape două decenii directorul Operei din Viena), sufletul și norocul acestui festival afirmă că „Este a cincea ediție de când conduc acest festival și eu zic că lipsa unei săli adecvate este o
Bilanţul Festivalului Enescu: artişti mari pe scenă, manelişti în sală şi printre autorităţi () [Corola-journal/Journalistic/68882_a_70207]
-
Tudorel Urian Orice timișorean știe - în vremea comunismului era chiar mîndru de aceasta - că drumul, în kilometri, de la Timișoara la Viena este mai scurt decît cel de la Timișoara la București. Nimeni nu știe însă la fel de bine ca Ioan Holender, cel mai longeviv director din istoria Staatsoper din Viena, cît de mare poate fi, în timp, distanța (amplificată de dorul de locurile și amintirile copilăriei ) dintre cele două orașe în care s-au scris pagini importante din istoria culturală a
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
longeviv director din istoria Staatsoper din Viena, cît de mare poate fi, în timp, distanța (amplificată de dorul de locurile și amintirile copilăriei ) dintre cele două orașe în care s-au scris pagini importante din istoria culturală a Mitteleuropei. Ioan Holender nu mai este de multă vreme un necunoscut în țara noastră. în ultimii ani a fost de mai multe ori invitat de onoare la diverse manifestări culturale din țară, a acordat mai multe interviuri și a fost distins cu cele
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
cele mai înalte onoruri de stat (a fost decorat cu Steaua României). De aceea, chiar și cei care nu sînt pătimași ai muzicii de operă, au auzit, cu siguranță, cîte ceva despre excepționalul prestigiu profesional de care se bucură Ioan Holender în capitala europeană a muzicii (Viena) și nu numai. Mai puține se cunosc însă despre drumul parcurs de Ioan Holender pînă la unanima recunoaștere profesională de astăzi. Cartea autobiografică a lui Ioan Holender, De la Timișoara la Viena este în măsură
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
pătimași ai muzicii de operă, au auzit, cu siguranță, cîte ceva despre excepționalul prestigiu profesional de care se bucură Ioan Holender în capitala europeană a muzicii (Viena) și nu numai. Mai puține se cunosc însă despre drumul parcurs de Ioan Holender pînă la unanima recunoaștere profesională de astăzi. Cartea autobiografică a lui Ioan Holender, De la Timișoara la Viena este în măsură să aducă unele revelații, inclusiv celor familiarizați cu lumea artiștilor lirici. Conștient de propria sa valoare, Ioan Holender nu este
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
prestigiu profesional de care se bucură Ioan Holender în capitala europeană a muzicii (Viena) și nu numai. Mai puține se cunosc însă despre drumul parcurs de Ioan Holender pînă la unanima recunoaștere profesională de astăzi. Cartea autobiografică a lui Ioan Holender, De la Timișoara la Viena este în măsură să aducă unele revelații, inclusiv celor familiarizați cu lumea artiștilor lirici. Conștient de propria sa valoare, Ioan Holender nu este tentat - precum mulți autori de memorii de la noi și de aiurea - să-și
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
de Ioan Holender pînă la unanima recunoaștere profesională de astăzi. Cartea autobiografică a lui Ioan Holender, De la Timișoara la Viena este în măsură să aducă unele revelații, inclusiv celor familiarizați cu lumea artiștilor lirici. Conștient de propria sa valoare, Ioan Holender nu este tentat - precum mulți autori de memorii de la noi și de aiurea - să-și retușeze viața prin îngroșarea unor tușe, astfel încât să stîrnească admirația contemporanilor și, mai ales, să dea bine în ochii posterității. Autorul își povestește anii copilăriei
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
sentimentală. Scoate cu inocență la lumină fapte pe care, probabil, 95% dintre oameni, în situația lui, ar fi preferat să le îngroape definitiv în uitare, dacă nu să le confere un sens contrar. Descendent al unei familii de evrei, tînărul Holender nu-și ascunde fascinația pe care o avea în anul 1943 pentru soldații germani: "în 1943, la Timișoara au venit soldații germani. Eu eram blond cu ochi albaștri, pieptănat frumos, cu cărare într-o parte. Aveam o înfățișare tipic germană
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
Hitler" al meu. Soldații germani erau eleganți și frumoși și îmi plăceau grozav". (p. 54) Nici măcar cazurile flagrante de persecutare etnică nu aveau pentru el altă semnificație decît încălcarea, inexplicabilă pentru el, a unor norme etice de comportament social. Ioan Holender își amintește faptul că în clasa I (1942) era bătut fără motiv de un băiat mai mare de la școala germană. "Fugeam plîngînd acasă la mama, care izbucnea și ea în plîns, dar nu zicea nimic, nu se întîmpla nimic și
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
nimic, nu se întîmpla nimic și eu nu înțelegeam de ce. De ce nu-l pedepseau și nici măcar nu-l identificau, de ce nu mi se făcea dreptate într-o situație în care eram cu adevărat nevinovat?" (p. 50) Simpatiile politice ale tînărului Holender merg din oroare în oroare și, cîțiva ani mai tîrziu, cel care saluta cu entuziasm "Heil Hitler" își găsise un nou model, nu mai puțin odios: Stalin. "...pentru mine între 13 și 17 ani, Stalin a simbolizat bunătatea, viitorul, pacea
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
vedeai pretutindeni, cu ajutorul panourilor, lozincilor, chemărilor, a îndoctrinării și cultului personalității dominate de figura lui Stalin, cel care luptase împotriva lui Hitler, împotriva Reich-ului German și ne eliberase, singur, fără ajutorul nimănui." (p. 61) în mod cu totul surprinzător, Ioan Holender îi privește cu multă înțelegere pe cei care au susținut nazismul și comunismul deși, în calitate de etnic evreu și de descendent al unei familii înstărite a avut de suferit de pe urma ambelor totalitarisme ale secolului XX. Franchețea cu care vorbește despre aceste
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
e unilateral." (pp. 64-65) Vorbe pline de înțeles care ar trebui să dea de gîndit multora dintre cei care astăzi își arogă dreptul de a tăia și spânzura în numele unei destul de dubioase "corectitudini istorice". în spiritul aceleiași sincerități decomplexate, scrie Holender și despre începuturile - inițial pur idealiste - ale Mișcării Legionare, la care au aderat nume de referință ale culturii române, unele intrate în patrimoniul cultural european (p. 31) și despre politica foarte nuanțată a lui Antonescu în chestiunea evreiască. Aceasta îmbrăca
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
mare valoare documentară sînt paginile în care autorul descrie viața cotidiană a Timișoarei din vremea copilăriei sale. Constat cu surpriză că, în pofida schimbărilor radicale din viața politică, puține lucruri s-au schimbat în Timișoara între anii '40 (copilăria lui Ioan Holender) și anii '60 (propria mea copilărie timișoreană). Citind paginile lui Holender am recunoscut locurile și obiceiurile din primii mei ani de viață. Faimosul Corso își păstrase neștirbită puterea de seducție pentru timișoreni. Părinții mei se aflau printre cei care ieșeau
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
a Timișoarei din vremea copilăriei sale. Constat cu surpriză că, în pofida schimbărilor radicale din viața politică, puține lucruri s-au schimbat în Timișoara între anii '40 (copilăria lui Ioan Holender) și anii '60 (propria mea copilărie timișoreană). Citind paginile lui Holender am recunoscut locurile și obiceiurile din primii mei ani de viață. Faimosul Corso își păstrase neștirbită puterea de seducție pentru timișoreni. Părinții mei se aflau printre cei care ieșeau să se plimbe și să se întîlnească cu prietenii pe Corso
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]