218 matches
-
izvor. La 3 August, la Sopot. La 4 August, din zori facem un marș foarte lung, până la Lovcea. La 5 August stăm. La 6 August stăm. 6 August. Încă din Zlatița, de la 25 Iulie, cum ajungem în locurile infectate de holericii altor trupe, încep a cădea și dintre oamenii noștri. Până la această dată, trupele noastre se bucurau de o stare sanitară îmbucurătoare. Batalionul II mai ales, poposit pe locul infectat, începe a avea bolnavi. Doctorul spune că e o gastroenterită mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dezastrele pe care le face holera între vânătorii reg. 4, între artileriști și cavalerie și între soldații regimentului Roman 14 și Dorohoi 29. Trecem muntele pe o vreme frumoasă, în condiții bune, și ajungem cătră seară la Etropol. Acolo, vedem holerici morți dela vânători. La Mircovo, după oficierea tedeumului, într-o încântătoare poziție între munți, subt un cer albastru admirabil, vedem pe o costișă, dincolo de Ischer morminte de holerici... Încep a cădea și dintre ai noștri. La Golemi Izvor, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frumoasă, în condiții bune, și ajungem cătră seară la Etropol. Acolo, vedem holerici morți dela vânători. La Mircovo, după oficierea tedeumului, într-o încântătoare poziție între munți, subt un cer albastru admirabil, vedem pe o costișă, dincolo de Ischer morminte de holerici... Încep a cădea și dintre ai noștri. La Golemi Izvor, într-o încântătoare poiană între munți, după 10 chilometri de marș, poposim la un izvor rece, și asistăm la un poetic răsărit de lună plină. Satul Golemi Izvor bogat, plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Satul Golemi Izvor bogat, plin de livezi curate... La Turschi-Izvor, pe o ploae rece și rea, poposim în locul unde regimente infectate au bivuacat înaintea noastră. Cad oameni din batalionul II. La Sopot, o zi grea. Avem vreo treizeci de căzuți holerici. În drumul spre Lovcea, cad și mai mulți. Trecem pe lângă un spital divizionar așezat chiar lângă drum cu cimitirul la 150 m. O placă atârnată de o casă lângă drum zice că locul e "infectat de holeră" și trecerea e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
corp firav și bolnav (un singur rinichi, un plămîn astupat...). Imagine a energiei tenace și a activității creatoare, buna maică, stabilită mai tîrziu în România, la sugestia fratelui meu, urma să fondeze Sanatoriul model din București ca să-i îngrijească pe holericii din Campania din 1913 în lazaretul de la Dunăre și în timpul războiului din 1916-1918, la Iași pe bolnavii de tifos exantematic. A murit acolo, în brațele reginei Maria, odihnindu-se acum în pămîntul românesc pentru care și-a dat viața. Întîmplarea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
națională pe care am observat-o de-a lungul vieții că întovărășește dezastrele - și focul, și cutremurul, și războiul, și holera, și destrămarea țării... Amintirea acelei seri în grădina din Fântâna Blanduziei, când, proaspăt întors de pe frontul balcanic, din iadul holericilor, datorită promptei intervenții a amicului Jean Athanasiu, mă foisem pe scaun toată seara, fără să aud niciun cuplet, fără să mă bucur de crenvurștii și de cornurile calde, de simplitatea petrecerii populare. Biata Sophie, avea și ea dreptate în unele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
scurtă, cu atât forma bolii este mai severă. Primul stadiu al îmbolnăvirii este cel al evacuărilor. Suferința se instalează brusc, în plină sănătate, și este dominată de succesiunea grăbită a scaunelor diareice, însoțite de dureri în zona de deasupra stomacului. Holericul are opt-zece scaune pe zi, dar adeseori nu se mai poate ține socoteala evacuărilor: din bolnav curg continuu, fără nici un control din partea sfincterului anal, cantități masive de lichid, care pot depăși șase litri în 24 de ore. La început, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
perioada de debut a holerei, diareei și vărsăturilor li se adaugă crampele musculare, localizate mai întîi la pulpe, dar care pot apoi apărea la orice nivel. Asemenea crampe se produc mai ales la indivizii tineri și viguroși. În acest stadiu, holericul este, de obicei, liniștit și chiar apatic, lipsit de poftă de mâncare, dar stăpânit de o sete pe care însă nu o poate înlătura, căci, îndată ce i se dă de băut, survin vărsături de nepotolit. Pe măsură ce deshidratarea crește, pielea bolnavului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
depășit, bolnavul intră în stadiul de reacție, când funcțiile organice prind să se restabilească treptat, în caz că nu survin complicații. După cinci-șapte zile, suferindul se reface aproape complet. Uneori, o diaree ușoară poate persista timp de o săptămână, dar dacă fostul holeric respectă regimul alimentar potrivit și nu face eforturi excesive, el își va recăpăta sănătatea. Ceea ce nu exclude pericolul unei recăderi. Patologii au remarcat o mare varietate a manifestărilor morbide înregistrate pe plan colectiv ori individual în cursul epidemiilor de holeră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vremii aceleia, izbucnirea epidemiilor? Potrivit teoriei miasmatice, care și-a avut susținători încă din antichitatea clasică elenă, în anumite locuri și în anumite împrejurări se degajă, în aerul atmosferic, emanații patogene, miasmele răspânditoare de boli. Miasmele pot proveni din dejecțiile holericilor, din cadavrele în descompunere ale animalelor de tot soiul, ca și din resturile vegetale ce clocesc în apele stătătoare, fără însă a exclude de către unii eventualitatea ca diverse conjuncturi meteorologice și chiar astrologice să favorizeze formarea și împrăștierea exalărilor morbide
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
animalelor de tot soiul, ca și din resturile vegetale ce clocesc în apele stătătoare, fără însă a exclude de către unii eventualitatea ca diverse conjuncturi meteorologice și chiar astrologice să favorizeze formarea și împrăștierea exalărilor morbide. Se vorbea despre un "climat holeric", instalat de preferință în zonele caniculare. Molimele ar fi fost provocate de ofensiva unui "virus volatil", provenit din miasme. Cum se face atunci că, deși conviețuiesc pe meleaguri în care acționează aceleași miasme, unii oameni se îmbolnăvesc, iar alții rămân
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
omul bolnav i se transmite omului sănătos un principiu material capabil să determine compromiterea echilibrului organic. Nu este neapărată nevoie de realizarea unui contact direct între cei doi indivizi în cauză, căci apa, alimentele, veșmintele sau alte obiecte contaminate de către holeric pot servi drept intermediar în realizarea infectării. Bună parte din epidemiologii de la mijlocul veacului trecut împărtășeau convingerea că, de regulă, extinderea molimei se face prin agresarea organismului uman de către o vietate microscopică specifică, așa-numitul contagium animatum, sălășluit în bolnavi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sunt extrem de neprevăzători... Despre netransmisibilitatea holerei s-a încumetat să vorbească și George D. Păltineanu, în teza sa de doctorat, susținută în 1875, la Facultatea de medicină din București. El amintește că, în 1873, Spitalul Colentina a fost destinat internării holericilor, rezervîndu-li-se acestora anumite saloane: " În timp de aproape o lună și jumătate, holericii cu ceilalți malazi [!] au stat sub același acoperământ, fără ca vreunul [din acești "malazi" ] să contracte maladia... Medicii veneau în toate zilele, stăteau câte două ore la vizită
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
D. Păltineanu, în teza sa de doctorat, susținută în 1875, la Facultatea de medicină din București. El amintește că, în 1873, Spitalul Colentina a fost destinat internării holericilor, rezervîndu-li-se acestora anumite saloane: " În timp de aproape o lună și jumătate, holericii cu ceilalți malazi [!] au stat sub același acoperământ, fără ca vreunul [din acești "malazi" ] să contracte maladia... Medicii veneau în toate zilele, stăteau câte două ore la vizită și, însoțiți de interni, făceau autopsie la toți morții. Infirmierii erau continuu în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
malazi [!] au stat sub același acoperământ, fără ca vreunul [din acești "malazi" ] să contracte maladia... Medicii veneau în toate zilele, stăteau câte două ore la vizită și, însoțiți de interni, făceau autopsie la toți morții. Infirmierii erau continuu în relațiuni cu holericii. Locuința internilor (farmaciști și medici) se afla sub același acoperământ cu al holericilor; cu toate acestea, nici una dintre aceste persoane nu a contractat holera și nici una nu a transportat-o aiurea". Concluzia venind din partea unui simplu doctorand este poate neașteptată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
maladia... Medicii veneau în toate zilele, stăteau câte două ore la vizită și, însoțiți de interni, făceau autopsie la toți morții. Infirmierii erau continuu în relațiuni cu holericii. Locuința internilor (farmaciști și medici) se afla sub același acoperământ cu al holericilor; cu toate acestea, nici una dintre aceste persoane nu a contractat holera și nici una nu a transportat-o aiurea". Concluzia venind din partea unui simplu doctorand este poate neașteptată: "Cine susține în fața acestor fapte că holera, ca să se nască și să devină
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
casă să doarmă. Pornirăm înainte pe Podu Târgului de Afară și tocmai lângă Sf. Gheorghe dădurăm de o prăvălie deschisă; chemarăm pe stăpân afară, el ne spuse că e acolo bucătărie grecească și cârciumă. Atunci am dat drumu carelor cu holerici să meargă la pas pe Podu Târgului de Afară, iar eu cu șeful meu intrarăm în prăvălie, unde am găsit masa îmbrăcată în mușama și scaune de paie. Bucătarul ne-a pus farfurii și tacâmuri și ne-a dat icre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
au fost, astfel, popularizate. De pildă, un preot din Tisza-Bábolna (Ungaria), anume Morvai János, a urmărit vindecarea cu ajutorul căldurii uscate (pat cald) și umede (băi, abur), proces combinat și cu acțiunea unor ceaiuri diaforetice și calmante ale colicilor prezente la holerici. Metoda, fiind aplicată cu succes și recomandată de protomedicul Jozsef Ferentzi, a fost numaidecât însușită de autorități, care au dat dispoziții să fie difuzată pe calea unor broșuri destinate populației suferinde. O astfel de înștiințare a fost publicată și în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de 30%)168. În sfârșit, ultimul mare centru urban al Transilvaniei, Clujul, a fost bântuit de holeră între 3 decembrie 1831 și 17 ianuarie 1832. Lupta împotriva flagelului a fost dusă de protomedicul József Ferentzi, care pregătise două spitale pentru holerici, cu câte 6 paturi de cameră, iar la izbucnirea bolii a mai înființat încă două; s-au înregistrat 506 bolnavi, 94 de decedați, 410 de vindecați și 2 aflați încă în tratament în spital (deci o letalitate scăzută, de 18
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
prin afumatul odăilor, de trei ori pe zi, cu aburi de oțet vărsat pe cărămizi fierbinți; în plus, se efectuau fumigații cu pucioasă, silitră, iarbă mare, rășină ș.a. Se schimbau la fiecare bolnav pernele și păturile, iar cele utilizate de holerici erau arse. Căruțele în care erau transportați bolnavii se afumau, iar profilactic s-a dăruit o porție dublă de rachiu tuturor soldaților. Pentru serviciile spitalului au mai fost angajate în plus și două spălătorese. Măsurile preventive adoptate de corpul medical
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
imediat. Apoi cu "permutarea miliției de la Galați la Iași, boala fu adusă aici șase săptămâni mai târziu și bântuia mai cu furie în cartierul cazărmii". De aici conchide medicul că boala era contagioasă, întrucît cei ce veneau în contact cu holericii se molipseau imediat și, dimpotrivă, bolnavii izolați, cei din jurul lor erau apărați. Schiffer a observat că "adevăratul contagiu este în dejecțiunile bolnavilor, și anume mai mult în dejecțiunile vărsate decât în dejecțiunile alvine". Medicul bănuia că molima era "de origine
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în dejecțiunile bolnavilor, și anume mai mult în dejecțiunile vărsate decât în dejecțiunile alvine". Medicul bănuia că molima era "de origine volatilă și se introduce prin inspirație de la cei predispuși; totodată, el afirma că numai bolnavii erau contagioși, iar cadavrele holericilor nu, dovadă că nici unul din cioclii ce îngropau zilnic sute de morți nu s-au îmbolnăvit, ceea ce, evident, "nu s-ar fi întîmplat dacă și cadavrele ar fi infectante". Altă observație consta din faptul că, pe timpul bântuirii holerei, alte boli
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pitarul G. Andrei, a primit o subvenție de 4 000 lei pentru înființarea unui spital cu 25 de paturi. Punerea în practică a dispoziției a întîrziat datorită temerilor proprietarilor de case de a nu-și molipsi imobilele prin primirea bolnavilor holerici. Până la urmă, după presiunile insistente exercitate de către Isprăvnicie, au fost amenajate locuințele clucerului Mihalache Epure și a pitarului Ioniță Barbu, nelocuite de stăpânii lor și aflate "la marginea târgului, la un loc înalt", deci bine aerat. După unele presupuneri, aici
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
era mai puțin violent, iar uneori chiar foarte rapid. " Epidemia s-a manifestat și la noi în toate fazele și varietățile ei: holerină, diaree holerică, holeră adevărată, asfictică, spasmodică și uscată, iar ca boală tardivă, sub forma caracteristică a tifosului holeric cianos. Varietatea holerină era de obicei cea mai ușor vindecabilă: tinctura de ipeca, în doze foarte mici, și pilulele de gheață, în caz de vărsături persistente, înlăturau repede simptomele. Diarea holerică era mai serioasă, pentru că, în caz de oarecare întîrziere
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu succes foarte mare, de calomel combinat cu revent (6 grame calomel, 8 grame revent, pentru 6 prafuri, un praf la fiecare oră sau jumătate de oră). Scaunele care seamănă cu apa de orez deveneau scaune de calomel, iar procesul holeric era tăiat. Dar și cu acizii minerali (mai ales, acid fosforic), am avut aici adeseori succes. Pentru holera adevărată (care se diferențiază de varietatea holerină numai prin creșterea intensității simptomelor; simptomele diferențiale sunt lipsa completă a pulsului, limba rece și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]