212 matches
-
interesele și valorile europene. În același timp, amenințarea poate veni dinafara teritoriului european, ceea ce necesită proiectarea mijloacelor de apărare europeană cu carcateristici preventive. Cele trei mari linii de dezbateri pe tema securității europene, subliniate de Sven Biscop, sunt următoarele: prevenirea, holismul, multilateralismul 10. Referitor la prima linie de dezbateri prevenirea -, se poate nota că S.E.S. propune principiul de supraveghere și vigilență avansată: "Noi trebuie să fim capabili de a acționa înainte ca situația din țările din vecinătatea noastră să se deterioreze
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
de securitate și de apărare comune, privite ca un instrument eficace al acțiunii externe a U.E. Totodată, cadrul teoretic al fundamentelor strategice europene s-a dezvoltat pe o dimensiune multidisciplinară, sprijinit de paradigmele securității și teoriilor relațiilor internaționale. Astfel, prevenirea, holismul, multilateralismul și teoriile integrării europene reprezintă cele patru mari domenii de dezvoltare a Strategiei Europene de Securitate. Capitolul IV Dezvoltarea instituțională a securității și apărării comune a Uniunii Europene După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dezvoltările instituționale ale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
spațiul de vecinătate al U.E. este Marea Neagră, zonă potențială de amenințări și oportunități, dar și cale de tranzit strategic pentru resursele de energie de la regiunile adiacente către consumatorii europeni. Cele trei mari linii de dezbateri pe tema securității europene prevenirea, holismul, multilateralismul sunt valabile și dezvoltării Strategiei Naționale a României. În ceea ce privește prima linie de dezbatere prevenirea, pentru România se pune problema unei viziuni strategice anticipatorii, pentru a se evita conflictele directe și a nu se crea premise de folosire a forței
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
generale europene; evaluarea riscurilor și amenințărilor; obiectivele europene; direcțiile strategice de acțiune pe linie politică, economică, diplomatică, socială și militară. În acest context, dezbaterile teoretice privind Strategia Europeană de Securitate s-au organizat și desfășurat pe patru linii fundamentale: prevenirea, holismul, multilateralismul, teoriile integrării europene (federalism, funcționalism, neofuncționalism, interguvernamentalism, instituționalism, guvernare multinivel). Sistemul instituțional european al Politicii de Securitate și Apărare Comune (P.S.A.C.) a fost analizat, atât din punctul de vedere al relațiilor funcționale între Parlamentul European (funcții legislative și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
new strategic concepts of the international actors, notably NATO, the United States and the emerging countries. The theoretical debates on the European Security Strategy revolves around a dynamic development of EU interests, which focus on four principles and guidelines: prevention, holism, multilateralism, theories of European integration (federalism, functionalism, neo-functionalism, intergovernmentalism, institutionalism, multilevel governance). The European institutional system of the Common Security and Defence Policy (CSDP), described in Chapter 4, refers to, on the one hand, the functional relations between the European
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
378, 384, 408 Europenizare, 126 Federalism, 25, 84, 116, 217, 409, 436 Funcționalism, 25, 217, 409 Geopolitică, 17, 68, 150, 334, 367, 381 Grupul politico-militar, 15, 26, 265, 271, 393, 410 Guvernul României, 350, 352, 364, 374, 388, 389, 425 Holism, 436 Instituționalism, 25, 217, 409 Integrare, 54, 88, 107, 111, 112, 116, 124, 132, 149, 150, 189, 217, 219, 223, 228, 307, 321, 333, 367, 372, 381 Interes, 40, 90, 109, 114, 142, 147, 161, 167, 168, 174, 206, 207
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
maturitate, senectute. Dar câtă deosebire în conținutul profesional, intelectual, moral și comportamental al etapelor și mai ales la bilanțul maturității indivizilor umani! Este cazul special al profesorului emerit Mustață Gheorghe a cărui activitate intelectuală, ca urmare a influenței și interacțiunii holismului factorilor genetici, moșteniți, volitivi și de acțiune , împrejurări , sociali, s-a desfășurat pe diverse direcții: Cadru didactic universitar (asistent, lector, conferențiar și mai ales profesor titular), capacități de conducere (Șef de catedră, Decan, Cancelar, Director al Stațiunii Agigea, Conducător de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
prin mecanismele mentale rămâne stearpă dacă nu este aureolată de ceea ce simte inima sau poate credința. Cantonarea În raționalism ne poate conduce la nonsens sau ne Împinge spre aporii insurmontabile, inclusiv pentru rațiune. Chiar dacă trăim Într-o epocă a clamării holismului și globalizării, se practică În continuare abordarea fragmentară, autarhică, de adâncime, neglijându-se confluențele, difuziunile, interdependențele. Există un gust al specializărilor și Îngustimilor care obnubilează coerența după care tânjim. S-a ajuns chiar la un cult al cercetării „egoiste” În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Berger", Berger și Kellnerxe "Kellner, H." (1973) numesc „schizofrenie creativă”, care sugerează o pluralizare/fragmentare a lumilor în societățile moderne. Dasguptaxe "Dasgupta, S.D." (1989) consideră că aceasta este rezultatul sistemului de învățământ din Indiaxe "India", care respectă principiile hinduse de holism, ierarhie și continuitate în societate și familie, urmând scopurile seculare occidentale de împlinire individuală și de succes în educație și în profesie. Subiecții acestui studiu erau la fel de dualiști în comportările și în atitudinile lor. Majoritatea au declarat că ele și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
de creștere economică. Prin urmare, nivelul de dezvoltare mai ridicat produce mai multă dezvoltare. Modelul capitalului uman nu a fost exonerat de critici. Cele mai semnificative au venit din partea promotorilor „dezvoltării umane” și a sociologilor. Primii, împărtășind un soi de holism economic, au reproșat teoriei capitalului uman faptul că se concentrează doar pe dimensiunea economică a educației și pe spiritul „achizitiv” al societății de consum occidentale - creșterea setului de valori materiale. Cei din urmă au contestat integral teoria capitalului uman, pe
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lucrări care, totuși, se întregesc cu fiecare nouă apariție, ca straturile istoric încorporate în decurs de secole ale magnificelor catedrale medievale. Este, fără îndoială, o încercare totalizantă de cuprindere a postmodernității, dar care evită închiderea într-un sistem mortifiant. Perspectiva "holismului sociologic", atribut imanent gândirii sociologice pe care îl relegitimează și îl aplică în numeroasele sale lucrări (20 de titluri traduse în peste 20 de limbi de pe toate continentele), nu este organizată într-un sistem închis. Chiar am putea spune că
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
materialul și spiritualul. Intelectualismul sau raționalismul, încă dominante, cel puțin din punct de vedere instituțional, s-au dedicat întotdeauna separării diferitelor sfere ale naturii umane. Fidelă poruncii biblice (Dumnezeu a despărțit lumina de întuneric), rațiunii îi este frică de acest holism în care fața și reversul se conjugă armonios. Or, ceea ce este propriu vieții organice se sprijină pe bogăția unei astfel de conjugări. Prin urmare, așa cum "spiritul vinului" este în relație constantă cu materia (podgorie, soi), există o subtilă alchimie între
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
filozofie / 119 g) Tipuri de viziuni despre lume / 126 h) "Unitățile" filozofiei și unitatea ei / 127 i) Progresul într-un cadru paradigmatic / 129 j) Concluzii despre continuitate și discontinuitate în filozofie / 132 ) Problema valabilității sistemelor / 133 ) Supraistorismul ca istorism / 135 ) Holismul teoriei sistemelor / 136 ) Creativitatea o alternativă la relativism / 137 ) Problema discontinuității / 139 Note și comentarii / 143 III. Două articulații majore ale filozofiei lui Dilthey: Zusammenhang și pars pro toto / 157 1. Precizări metodologice / 158 A) Sensurile termenului de Zusammenhang / 159
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
intuiționismul. "Conștiința mea este locul care cuprinde toată această aparent incomensurabilă lume exterioară", iar "întinderea" obiectelor care ne apar are ca rezultat o extindere a "conexiunii reprezentărilor" noastre, scria gânditorul german în Breslauer Ausarbeitung 138. Avem conturate aici premisele unui holism romantic, căruia anterior i-am dat o motivație psihologică și la care vom reveni. Acesta intră în evident dezacord cu atomismul pozitivist. Am arătat că din punct de vedere strict metodologic, Dilthey a încercat să depășească un astfel de impas
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în cazul lui Dilthey, care mizează pe conceptul de pars pro toto, așa cum vom arăta pe larg în capitolul III (vezi aici și finalul notei precedente). Imaginea romantică a Marelui Tot este prezentă și la Dilthey am vorbit deja despre holismul lui -, dar spre deosebire de romantici, autorul nu pleacă de la ipoteza acestuia, ci întrevede întregul pornind de la parte, care tocmai de aceea poate deveni reprezentativă pentru întreg. Este aici, dacă vrem, o tipologizare inductivă, de factură pozitivistă (vezi II, 2Be), prin intermediul căreia
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vorbit: Conferind faptului comun un sens înalt, celui obișnuit o înfățișare misterioasă, celui notoriu demnitatea necunoscutului, celui finit aparența infinitului, romantizez" (Novalis în ***, Arte poetice. Romantismul, București, Editura Univers, 1982, vol. coordonat de Angela Ion, traducerea Sevilla Răducanu, p. 24). Holismul poetului german integrează aspectul particular în Marele Tot al romanticilor: Tot ceea ce este național, temporal, local, individual se poate universaliza și, astfel, canoniza și generaliza... Acest colorit individual al universului constituie elementul său romantic" (ibid., p. 25). Această pars pro
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întreg ce progresează organic, ca un tot unitar și rațional", asigurând astfel o continuitate a conținuturilor în cazul lui Hegel. De altfel, am relevat această distincție și-n primul capitol, atunci când am discutat despre metoda tipologizării inductive în contextul unui holism specific, ce-l diferențiază pe Dilthey de romantici prin modul în care este abordat Marele Tot (vezi I, 3E). Citând o semnificativă afirmație hegeliană: "Das Wesen der Philosophie ist [...] bodenlos für Eigentümlichkeiten", Schnädelbach consideră pe bună dreptate că Hegel mai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
haosului" în "cosmos", o dată cu Hegel arată autorul menționat conștiința de sine a omului rezultă abia în urma unui proces evolutiv, dar nu în sensul devenirii biologice a naturii umane, ci în acela al evoluției logosului 215 (vezi și I, nota 28). ) Holismul teoriei sistemelor Am vorbit de asemenea despre o continuitate a preocupărilor și investigației, a atitudinilor și scopurilor filozofice. Pentru aceasta am plecat de la principiul istorist privitor la continuitatea cunoașterii faptelor istorice, iar nu a faptelor înseși, și am ajuns la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Aspectele semnalate până acum ne conduc deja spre ideea că teoria sistemelor filozofice înțelese ca Weltanschauungen are un pronunțat caracter holist. Argumente suplimentare în sprijinul acestei interpretări vom oferi în capitolul următor. Aici mai notăm doar faptul că tocmai acest holism cu perspectiva lui integratoare și relativizantă asupra părților contribuie substanțial la promovarea relativismului epistemologic în genere și al celui filozofic în special. Creativitatea o alternativă la relativism Dar dincolo de "relativitatea fiecărei Weltanschauung", această metafilozofie păstrează ceva "din uriașul travaliu al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
reveni în cap. IV. 172 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 25. 173 H. Schnädelbach, Hegel zur Einführung, p. 8. 174 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 25. 175 În cap. I (3E) am evidențiat prin ce credem că se deosebește totuși holismul lui Dithey de cel al romanticilor. De altfel, în cap. III vom reveni asupra viziunii lui holiste. 176 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 25. 177 Ibid., p. 26. 178 Ibid., p. 58. 179 Cf. ibid., pp. 58-59. 180 T. Vianu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
unor sisteme de interdependențe (Wechselwirkungen) care se organizează într-o serie de structuri determinante în științele spiritului adică în forme pentru "o construcție" care pornește însă întotdeauna de la conținuturile "experienței de viață". Drept urmare, "materia primă" a filozofiei rămâne în spiritul holismului romantic "sinele nostru" în integralitatea lui (vezi I, 1B), căci filozofia se întemeiază pe faptele conștiinței, pe care doar le "analizează", fără a le "produce", după cum spune Dilthey în Grundgedanke meiner Philosophie 18. În ceea ce privește această ultimă precizare, observăm că autorul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
parte. Indivizii nu mai sunt niște existențe autonome, care se întemeiază pe ele însele [...], ci centrul de greutate rezidă în conexiunea lor spirituală, în întreg" (s.n. apud P. Kampits, op. cit., p. 204). Pentru a releva totuși o diferențiere majoră între holismului lui Dilthey și universalismul lui Spann, merită să cităm și comentariul făcut de Peter Kampits în legătură cu acest pasaj: "Cu această concepție despre raportul dintre parte și întreg întreg care există și are durabilitate numai prin componentele sau părțile sale, fiind
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Hermes, "face în sfârșit dreptate individualului"77, desconsiderat de clasicii amatori de generalități, dar glorificat de romanticii seduși de propria singularitate, în ciuda nostalgiei lor după un Mare Tot. (Am arătat că în cazul romanticilor ar trebui să vorbim despre un holism al frustrării vezi I, 2B). Așadar, abia hermeneutica poate institui și restitui reprezentativitatea unei părți pentru un întreg ipotetic. Această "logică a lui Hermes" afirmă Noica în mod explicit guvernează și "are sens peste tot în lumea spiritului și a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Mastery of Reasons, Routledge & Kegan Paul, Londra. Wallenstein, S. (1979), The Reflexive Method in Curriculum Theory: An Autobiographical Case Study, University of Rochester, Graduate School of Education and Human Development, Rochester. Warner, M. (1991), Objectivity and Emancipation in Learning Disabilities: Holism from the Perspectives of Critical Realism, lucrare prezentată la conferința de la Bergamo pe tema „Curriculum Theory and Classroom Practice”, Dayton. Warner, M. (1992), Metatheory in Special Education: Critical Pragmatism from the Perspective of Critical Realism, lucrare prezentată la întâlnirea anuală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of State. Knight, Frank Hyneman (1936). The Ethics of Competition and Other Essays. London: Allen and Unwin. Knorr, Klaus (1966). On the Uses of Military Power în the Nuclear Age. Princeton: Princeton University Press. Koestler, Arthur (1971). ,,Beyond atomism and holism - the concept of the holon”. În Koestler și J. R. Smythies (editori), Beyond Reducționism. Boston: Beacon. Kucyznski, Robert R. (1969). The Measurement of Population Growth: Methods and Results. New York: Gordon Breach. Kuhn, Thomas (1970). ,,Reflections on my critics”. În Imre
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]