418 matches
-
crucială asupra științelor educației. Aceste tendințe, surprinse și de C. Bîrzea în lucrarea Arta și știința educației (1995), le-am analizat cu un alt prilej (Ciolan, 1996) și le dezvoltăm în continuare. a) Inversarea raportului dintre abordarea reducționistă și abordarea holistă. Raționalitatea analitică are la bază: - divizarea întregului în părți componente; - analiza și explicarea acestor părți în mod independent; - juxtapunerea explicațiilor parțiale în vederea configurării unei imagini a ansamblului. Acest mod de gândire, bazat pe reducerea complexității la elemente simple, a devenit
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
reducerea complexității la elemente simple, a devenit inconsistent și insuficient, atât în contextul evoluțiilor din cadrul diverselor științe, cât și din punctul de vedere al problemelor sociale mai complexe, la a căror rezolvare ar trebui să contribuie cunoașterea. Abordările de tip holist au un caracter integrator, fiind interesate de „semnificația ansamblului, de ceea ce asigură coerența și logica întregului”; această orientare „ia ca obiect complexitatea, totalitatea și sinteza” (Bîrzea, 1995, p. 15). Se repune astfel în discuție raportul dintre global și local sau
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
jocurilor; asupra acestora nu ne vom opri în mod special în demersul nostru. Vom încerca în continuare să prezentăm foarte succint noile teorii morfologice, considerând că acestea contribuie, din punct de vedere epistemologic, la privilegierea abordărilor integrate și a viziunii holiste, transdisciplinare. a) Teoria catastrofelor (René Thom1). Ființele, obiectele și fenomenele din Univers - afirmă Thom - sunt forme care ocupă o anumită poziție în spațiu și durează un interval de timp determinat. Teoria sa încearcă să explice existența, stabilitatea, apariția și dispariția
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
morfologii spațiale sau temporale în sânul unui sistem alcătuit dint-un mare număr de entități și supus unor constrângeri externe speciale (Boutot, 1997, p. 42). Teoria structurilor disipative este cea care argumentează un al doilea principiu important al teoriilor morfologice: principiul holist. O structură disipativă este o totalitate, o organizare de ansamblu ce manifestă comportamente proprii care nu pot fi deduse din comportamentele părților. Prigogine vorbește despre existența unor fenomene de autoorganizare care pot fi valorificate, poate, în psihologia cognitivă (de exemplu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
haotică și incoerentă de opinii particulare, ce nu țin seama decât de propria perspectivă). Beneficiile (și, până la urmă, necesitatea) acestei perspective a raționalității transversale se evidențiază atât la nivel epistemologic, cât și social. Caracterul integrat al raționalității transversale, viziunea sa holistă și pluralistă, flexibilitatea sunt caracteristici ce ne-au sugerat că un curriculum care poate contribui la formarea unei astfel de raționalități ar trebui, la rândul său, să se înscrie în ecuația acestor caracteristici. Logica transversală a curriculumului poate constitui punctul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
un curriculum integrat înțelegem: educația organizată astfel încât să traverseze barierele obiectelor de studiu, aducând împreună diferitele aspecte ale curriculumului în asociații semnificative care să se centreze pe ariile mai largi de studiu. Predarea și învățarea sunt văzute dintr-o perspectivă holistă, reflectând lumea reală, care este interactivă (1989, p. 5). Holismul este o teorie care subliniază relațiile structurale și/sau funcționale dintre părți și întreg, renunțând la focalizarea exclusivă pe elementele separate ale unui sistem. Procedura de lucru a holismului implică
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
unor competențe integrate/transversale mobilizează resursele oferite de disciplinele școlare, dar rezultatul final trece dincolo de oricare dintre aceste discipline. Nu există o disciplină dominantă, ci doar o realitate socioculturală complexă, care nu poate fi cunoscută deplin decât printr-o abordare holistă; c) interdisciplinaritatea instrumentală nu se revendică direct nici din nevoile cercetării științifice, nici din rațiuni pedagogice legate de învățare. Ea are un suport strict pragmatic, legat de necesitatea rezolvării unor probleme concrete ce apar la nivel social. Face apel la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de învățare sau alta, indiferent de încadrarea într-o categorie sau alta, proiectarea integrată a curriculumului și organizarea în consecință a procesului de învățare se centrează pe principiul învățării prin cercetare/investigație și prin descoperire, principiu bazat pe o viziune holistă și constructivistă aupra celui ce învață și asupra lumii înconjurătoare. Abordarea holistă a procesului curricular implică două aspecte esențiale: 1. Opțiunea pentru o strategie „totală”, completă de planificare a curriculumului, care, la rândul ei, presupune: - un maximum de coordonare între
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
proiectarea integrată a curriculumului și organizarea în consecință a procesului de învățare se centrează pe principiul învățării prin cercetare/investigație și prin descoperire, principiu bazat pe o viziune holistă și constructivistă aupra celui ce învață și asupra lumii înconjurătoare. Abordarea holistă a procesului curricular implică două aspecte esențiale: 1. Opțiunea pentru o strategie „totală”, completă de planificare a curriculumului, care, la rândul ei, presupune: - un maximum de coordonare între diferitele etape ale procesului; - cooperarea efectivă între persoanele implicate, aflate la diferite
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și critic prezintă calitățile de mai jos. a) Demonstrează o varietate de procese de gândire: - utilizează strategii creative și critice de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor; - evaluează, analizează și prezice consecințe; - percepe gândirea ca pe un proces holist, integrat. b) Realizează integrarea noilor informații cu experiențele și cunoștințele existente: - utilizează procesele de gândire pentru a interpreta, a organiza și a lucra cu informația; - corelează informațiile în moduri noi și unice; - echilibrează rațiunea și sentimentele în luarea deciziilor. c
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o prioritate. O astfel de integrare a învățării este una dintre caracteristicile definitorii ale inovației curriculare de succes la nivel internațional. (CIDREE, 1998, p. 7) 1.3.1. Abordarea cross-curricularătc "1.3.1. Abordarea cross‑curriculară" Cross-curricularul propune o abordare holistă și constructivistă a procesului curricular, care urmărește, prin stabilirea unor grade diferite de integrare la nivelul obiectivelor, conținuturilor, metodologiei, conceptelor etc., atingerea unor rezultate pentru care este nevoie de o organizare tematică/integrată a curriculumului. Abordarea cross-curriculară reprezintă o ipostază
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și facilitatori. Procesul educativ este proiectat astfel încât să traverseze liniile obiectelor de studiu, aducând împreună diferitele aspecte ale curriculumului, generând asociații semnificative care să se focalizeze pe ariile mai largi de studiu. Predarea și învățarea sunt văzute dintr-o perspectivă holistă, reflectând caracterul interactiv al lumii reale (cf. Shoemaker, 1989, p. 5). 2. Dezvoltarea curriculară va avea ca rezultat, în funcție de opțiunea pentru un model de proiectare sau altul: - unități tematice de studiu (integrate în cadrul unei discipline sau de natură interdisciplinară); - module
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cunoașterii, a domeniilor ei și, nu în ultimul rând, a metodelor de investigație. Printre sursele acestui tip de abordare integrată a curriculumului, putem plasa: • globalizarea problemelor lumii contemporane și caracterul complex al provocărilor ce trebuie soluționate de cercetarea științifică; • viziunea holistă, promovată în teoria cunoașterii, și regândirea raporturilor dintre „global” și „local” în investigația științifică. Am încercat mai degrabă o topologie, decât o tipologie a cross-curricularului. Harta este orientativă, bazată pe realități în mișcare. Geometria variabilă a socioumanului contemporan ne determină
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
bazate pe cunoaștere. Societatea învățării este tot ce ar fi putut educația să-și dorească mai mult, adică să fie cheia existenței, acceptată și valorizată ca atare. Numai că învățarea poate deveni astfel doar dacă se situează într-o dezvoltare holistă, constructivistă și integrată. Recomandările de politică educațională își propun să fie repere pentru inițierea unor abordări punctuale, metodologii și proiecte de dezvoltare care să susțină ideile pe care am încercat să le promovăm în această lucrare. 1. Consolidarea unei noi
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cam orice. Mama lucra la departamentul de sănătate emoțională al clinicii din campus, Împărțindu-și timpul În mod egal Între munca la linia fierbinte (crize post-viol, sinucidere, depresie generală) și munca de lămurire pentru ca universitatea să adopte o abordare mai holistă a problemelor studenților (acupunctură, plante, yoga). Erau cuplul favorit la Vassar, la fel cum fueseseră cuplul favorit și la Berkeley atâta timp, În anii șaizeci. —Poate eu o să arunc o privire, dar uitați că Sammy a venit aici ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
în Zamfir (coord.), 1980b) fie una centrată asupra proceselor conexe satisfacției și motivației: climatul organizațional, integrarea profesională, dinamica grupurilor de lucru etc. (Golu, 1974; Zamfir (coord.), 1980b). Literatura de specialitate post-revoluționară cuprinde lucrări de sociologie și psihologie organizațională ce prezintă holist procesul motivației, abordarea fiind una teoretică (Zlate, 2007; Hoffman, 2004; Vlăsceanu, 2003). Sievers (1989) face o critică a teoriilor privind motivația în muncă, din perspectiva pragmaticii motivării, susținând ideea că motivația în sine este o invenție științifică, iar imaginea despre
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
decor în care doctorul își desfășoară munca de diagnostic și tratament. Cu toate că acest model de consultație este tradițional și comod pentru medic, el este tot mai mult contestat. Abordarea biopsihosocială a tulburărilor se asociază cu un tip de relație specific, holist, care să țină cont de toate sistemele implicate. Din păcate contextul economic autohton în care cadrele medicale sunt foarte prost plătite iar numărul de pacienți în grija unui singur cadru este mult prea mare, adaugă motive obiective pentru menținerea acestui
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cât de vanitoase îi erau cuvintele chiar în timp ce-i ieșeau pe gură, cuvinte pe care acești cercetători aveau să le trâmbițeze acum. Până-și va ține discursul, toată asistența le va fi auzit deja. Unul dintre organizatorii conferinței, un „psihoterapeut holist“ din Washington, îi făcu o prezentare atât de luminoasă, încât părea batjocoritoare. Abia când Weber se urcă pe podium, într-un moment când Sydney insista că era ora 8.00 p.m., își dădu seama că toată chestia cu invitația ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
artist. Dar trăsăturile feței lui mi se par total lipsite de interes. După un timp, Îmi aduc aminte că Îl văzusem la televizor. Era un artist foarte respectat. Conferenția, În timp ce desena. Temele lui erau la modă - ecologia, esențele de flori holiste și așa mai departe. Schițele pe care le desena erau vagi, sugerând dragostea și responsabilitatea față de mediul natural. Desena pe o tablă Întâi suprafața unei mări Încețoșate, apoi, cu partea laterală a cretei, crea iluzia unui chip care se nălucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
care debordează percepția discretă a conștiinței, nu ar putea fi asigurată decât de ceva prioritar oricărui principiu mundan de existență. Acesta este probabil punctul cel mai dificil de acceptat de către fenomenologii contemporani, întrucât Henry pare să enunțe premisele unei ontologii holiste a participației, în care realitatea generică nu poate fi explicată prin ea însăși, pentru că nu este niciodată ea însăși. Ipseitatea cărnii, ascunsă în memoria „sinelui”, nu e acoperită de identitatea ego-ului (ulterior divizat de psihanaliză în sfera conștientului și, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
evita riscul unui război ulterior, preempțiunea face referință la folosirea proactivă a forței de către statul american, care deține informații și are certitudinea că este pus în fața unui atac iminent 13. Referitor la cea de-a doua linie de dezbatere concepția holistă -, elementul fundamental constă în aplicarea modelului comprehensiv al strategiei europene de securitate, unde trebuie să se ia în considerare toate dimensiunile economice, politice, sociale, culturale, tehnice și de securitate. "Contrar amenințării masive și vizibile din timpul Războiului rece, niciuna din
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
combinare de mijloace de acțiune politică, economică și altele"14. Situarea în prim plan a utilizării mijloacelor militare ar constitui un risc european, cu consecințe deosebit de grave. Dimpotrivă, folosirea diversității mijloacelor de acțiune externă a Uniunii Europene, în spiritul concepției holiste a securității europene, promovează adevărata identitate a U.E., bazată pe legitimitatea puterii sale civile. Numai în aceste condiții, S.E.S. ilustrează logic această poziție de reprezentare a puterii civile și articulează un cadru care se bazează pe o abordare globală a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
globală a securității, care întărește rolul U.E. în procesul de negociere în principalele probleme internaționale. Astfel, Europa trebuie să facă față provocărilor contemporane prin instrumentele diplomației, cooperării prin dezvoltare economică, umanitară, civilă și militară. În aceeași ordine de idei, concepția holistă contribuie la întărirea securității europene: "Calitatea societății internaționale depinde de calitatea guvernelor. Cea mai bună protecție pentru securitatea europeană este o lume a statelor democratice bine guvernate. Propagarea bunei guvernări, susținerea reformelor sociale și politice, lupta impotriva corupției și abuzurilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
linie de dezbatere prevenirea, pentru România se pune problema unei viziuni strategice anticipatorii, pentru a se evita conflictele directe și a nu se crea premise de folosire a forței militare. Referitor la cea de-a doua linie de dezbatere concepția holistă, România trebuie să aibă în vedere toate dimensiunile economice, politice, sociale din domeniul securității naționale. Această atitudine presupune folosirea diversității formelor și mijloacelor de exprimare ca bază pentru construirea stabilității europene și internaționale. În al treilea rând, prin viziunea sa
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a studiului nostru și a eșantionului 42 Interviul de tip povestea vieții 44 Cum să păstrezi ce ai obținut: munca în echipă 47 Note 49 3. Exemple de povești ale vieții 51 Sara 51 David 81 Note 97 4. Abordarea holistă a conținutului 101 Interpretarea holistă a conținutului unei povești a vieții (Amia Lieblich) 101 Amintirile din primii ani de viață ca o cheie în abordarea holistă a conținutului (Michal Nachmias) 127 Remarci de final 138 Note 139 5. Analiza holistă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]