135 matches
-
acopere Întreaga planetă, găurind stratul de ozon și așa găurit, să distrugă specii neașteptate de animale, pădurile și În special creierul plăpînd al regelui naturii. Decerebrat, regele pare mai uman, mai familiar. Ultimul serial aruncat drept În inima palpitîndă a hominizilor regali de către protevara (cuvînt injurios de tip parolă care, din pricina medianului te, incită la producerea de expresii din argoul dacic; Înlocuiți vara cu verbul național de pe ziduri și mausolee și veți cîștiga un milion de lei plus o tigaie) este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
iar evoluția să continue fără el. Descoperirea craniului unui om de Neanderthal în 1859, anul când apărea On the Origin of Species by Means of Natural Selection / Originea speciilor (Darwin, 1859), întărește ideea existenței preistorice a unei alte rase de hominizi. Rasa aceasta era umană, dar calea evoluției a continuat fără ea, odată cu apariția lui homo sapiens sapiens. Ca și neanderthalienii, acesta poate deveni unul dintre acei "oameni fără viitor", ca să preluăm titlul seriei lui Pierre Pelot, care pune în scenă
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
nu era mai important decât copacul, nici ploaia decât tigrul cu colți- sabie, iar ființa umană însăși se percepea pe sine ca parte neprivilegiată a naturii, căutând umăr la umăr cu porcul-spinos rădăcini comestibile. A venit însă ziua când un hominid sau mai mulți au ales ceva din universul înconjurător, simțind nevoia să- i atribuie o condiție supranaturală, de principiu născător, ordonator și diriguitor al întregii lumi. Putea fi soarele, putea fi pământul, strămoșul, vântul, ursul, un copac enorm, un lac
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un lucru înainte de a merge mai departe: cititorul va înțelege că refuzăm să vorbim despre artă în privința capacității pe care o aveau primii oameni de a istorisi povești pe pereții grotelor. Omul este un animal care face parte din familia hominidelor (Hominidae), apărută, se pare, în urmă cu cinci milioane de ani, în Africa. Aparține speciei Homo Sapiens, apărută fără îndoială tot pe continentul african sau în vecinătatea sa, pe la 160.000. Ne interesează în mod deosebit un anume eveniment din
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
grotelor. În privința primilor Homo sapiens, strămoșii noștri direcți, avem de a face nu cu o evoluție ci cu o discontinuitate: "În arta oamenilor de CroMagnon se vede ce anume diferențiază specia noastră nu doar de celelalte animale, ci și de hominizii care ne-au precedat." Abia după această discontinuitate putem vorbi de oameni. Suntem frunctul unei bifurcații în istoria viului care se manifestă prin apariția a ceea ce paleo-antropologii numesc cel mai adesea "gîndire simbolică": Dacă există un lucru care distinge ființele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prin schimbarea modului de organizare a creierului, e vorba totuși de o capacitate contingentă. Apariția ei este rezultatul unui proces emergent, al unei "potriviri" pe care știința nu reușește să o explice. Există moduri și moduri de a fi un hominid, apariția lui Homo sapiens și a gîndirii simbolice la acesta nu erau sub nici o formă obligatorii, afirmă lucrările care ne stau la dispoziție. Știința nu este deloc în măsură să explice de ce creierul hominizilor și-a mărit volumul, de ce și-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și moduri de a fi un hominid, apariția lui Homo sapiens și a gîndirii simbolice la acesta nu erau sub nici o formă obligatorii, afirmă lucrările care ne stau la dispoziție. Știința nu este deloc în măsură să explice de ce creierul hominizilor și-a mărit volumul, de ce și-a schimbat organizarea, de ce schimbările au condus la apariția activității simbolice. Drumul pe care a apucat-o "evoluția", și, în consecință, ivirea facultății creatoare de lumi (ceea ce ne interesează pe noi) nu sunt explicabile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Drumul pe care a apucat-o "evoluția", și, în consecință, ivirea facultății creatoare de lumi (ceea ce ne interesează pe noi) nu sunt explicabile. Homo sapiens ar fi putut, la fel de bine, să nu apară. El nu este mai inteligent decît ceillați hominizi: așa cum afirmă Ian Tattersall, el este inteligent în mod diferit. DORINȚA DE CUNOAȘTERE ȘI INFANTILIZAREA Să revenim la oamenii care suntem: la copiii care am fost și la cei care mai suntem poate, încă. "Arată-mi toate drumurile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și în etapa fetală, iar acum 35-50 milioane de ani o nouă duplicație genică s-a finalizat cu diferențierea genei pentru catena δ-globinică, aceasta fiind menținută în liniile evolutive care au condus la diferențierea marilor maimuțe antropoide, precum și la spița hominidelor (Weatherall, 2001). 16.1.4. REGLAREA ACTIVITĂȚII GENELOR PENTRU CATENELE GLOBINICE La bacterii genele sunt organizate în unități transcripționale multicistronice numite operoni și sunt transcrise coordonat în ARNm policistronic, purtător de mesaj genetic pentru mai multe catene polipeptidice. În general
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de Îndepărtate În timp, dar acesta este arcul cronologic de posibil interes; iar În scop euristic, În cercetarea unui fenomen atât de evaziv, este bine să ne oferim o perspectivă cât mai largă. Ideea conform căreia comportamentul cultural de tip hominid a avut o evoluție În timp este un lucru evident, o informație empirică. Această evoluție se caracterizează printr-un Întreg de variații de-a lungul unui itinerar de o complexitate În creștere. Astfel, este legitim să ne așteptăm ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]