3,545 matches
-
Aurica se cam tăvălea pe cîmp, pe miriște, sub clăi, căpițe, pe unde se nimerea... Pe unul, pe care-l chema Cireș, un ajutor de agent veterinar, tînăr și muieratic,...el, nedusul la femei, avea să-l audă zicînd, îndărătul horei, la crîșmă: ...că asta,... pe asta,... pe Aurica adică, dacă n-o tăvălești zdravăn, dacă nu te iei la trîntă cu ea, pe unde-o fi, n-ai făcut nimic, - ca să știți! încheiase Cireș. Tocmai de fata aceasta se îndrăgostise
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
perdantă, sistematic, în cotidian? Și, în fine, unde e adevărul? În acele paragrafe ale indignării civice aparținând lui Horia-Roman Patapievici, în care românul apare urât, neconstruit, dizarmonic sau în mândrele stihuri unde flăcăi asemuiți înaltelor nefoioase carpatine învârt magic în horă june mlădioase ca firul de grâu în spic? Rău trebuie să-i fi mirosit - mai cu seamă verile - balcanicul București nordicului Eminescu - nici Caragiale cel speriat de microbi nu l-a suferit. (I-a plăcut, totuși, lui Mateiu, amator de
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
a suspina/ Printre grațiile care-ți zăvoresc mîinile/ Prea frumoaso din patria logodita/ Cu alta țintă la fiecare tînără săgeată" (La fiecare tînără săgeată). Că și: "Doamne, pe cine și-a pus ochii,/ Scăldat în fericire și țintind/ Din a horei sacralitate, goliciunea de aureola/ Pe care i-a pus-o aerul pe brațe?" (S-a încumetat). Candid-orgolios, Kiropol se ridică deasupra contactelor cu realul invocat spre a-și in-forma el însuși limbajul, spre a-i impune ordinea luxurianta, spre a
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
a materiei, o hiperbola a acesteia, ca o negare demonstrativ metaforica a spiritului, însă și că o flagelare de sine, sub semnul invocației sacrilege, menită a potenta sarcastic autoflagelarea. Astfel eul își reneagă el însuși sîmburele pur, trivializîndu-se, intrînd în horă concretului deșucheat: "de cînd nu te-am mai invocat, pan Diablo,/ mi-am aniversat centenarul/ ani au trecut pe sub geamuri încarcați în căruțe,/ în dricuri,/ în vehicule celeste de război. chintale/ zvîrlite în groapă gunoaielor//mînia mi-a stat bolovan
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
cît tot ecranul în replici, în felul în care erau aruncate, în atitudinea actorilor, în gesturi, în zbierete, în ticuri verbale care poluează limba română, în costume de neprivit, în muzică arăbeasco-turceasco-tigănească... N-am înțeles de ce au intrat în această hora Victor Rebengiuc și Mitică Popescu. Și am suferit teribil. De ce au girat cu valoarea lor, cu numele, aceasta monstruozitate? N-am recunoscut-o pe Anca Sigartău. În nimic. Am încercat să descopăr legăturile cu actoria, cu profesia asta, ale lui
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
au distins Eminescu și Slavici. La această manifestare aniversară a luat parte și fiul părintelui, cel ce va deveni celebrul Ciprian Porumbescu, atunci elev în a șaptea liceală, care a luat vioara unui lăutar și a cîntat, exaltat, o nesfîrșită horă. În 1876 părintelui Porumbescu îi moare soția,de aceeași boală care l-a răpus și pe Ciprian. Apoi se va mărita (ce-i drept greu) și fiica sa Maria, Ciprian studia departe muzica, a compus opereta sa Crai nou, vestita
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
după cină, așișderea opulentă și luxoasă, care s-a început la 9 și s-a sfîrșit după 10 seara, au jucat cărți. Doamnele și seminariștii au cîntat tot cîntece românești, iară cînd tăceau acestea, cînta muzica - 8 inși din Siret - hore și altele. Eu șezui lîngă venerabilul jubilar, căci abia mă depărtam și el și trimetea după mine de mă chema "Șezi - zicea el - lîngă mine, că mult, văd eu, aice pe astă lume, nu ne-om vedea". Băbuca se-nvîrtea, ba
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea lui bunicu, / Pe nesomnul lui Tăticu, / Pe un vers de Eminescu, / Pe pământul ce-l iubescu, / Să-l iubești
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Fraierul român", 8, 1991, 11); altul a "stilul Kashai" a reprezintă transpunerea glumeața a începutului unui clișeu folcloric - "c-asa-i jocul pe la noi" (M. Dragomir). Implicînd adesea și un joc de cuvinte, apare astfel scrierea cu TZ (Morometzii), SH ("Hora lua Mishu"), K ("k lumea", Klub, Teakă, Nea Kaluă, Akcent) și chiar cu abundență de X; ultimul caz nu mai constituie însă doar un fapt grafic, implicînd de obicei și o modificare în formă rostita a cuvîntului (Toxxic, dar și
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
17:15 - 17:30 Comunitatea aromanilor din București, Ans. „Pilisterlu”; 17:30 - 17:45 Minoritatea greacă din București, Ans. „Ellas”; 17:45 - 18:00 Minoritatea ucraineană, Ans. „Zorea” din București; 18:00 - 18:15 Comunitatea evreiască, Grupul de dansuri israeliene „Hora” din București; 18:15 - 19:00 Ansamblul „Dor Transilvan” din Cluj cu Marioara Mân Gheorghe; 19:00 - 20:30 Orchestră Națională de Folclor „Valahia” din București cu Andreea Cristina Haisan, Lavinia Goste, Mioara Velicu. Iuliana Tudor: „Este o repetiție generală
Iuliana Tudor revine din vacanţă. Îşi face încălzirea la Zilele Bucureştiului, apoi se întoarce la TVR () [Corola-journal/Journalistic/25181_a_26506]
-
început cei din jurul meu: că s-a așternut o liniște mormântală. Intrigat, m-am întors Am venit și noi la școală, etc la care din ce în ce mai să văd ce se întâmplă și spre stupefacția mea, toți colegii mulți au intrat în horă (să te ferească Dumnezeu de stăteau în picioare cu ochii cât sarmaua urmărind pe psihologia maselor) încât în decurs de câteva minute, 800 Mănescu care în spatele meu citea foarte atent creația sute de voci tinere și bine hrănite au început
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
curent antiregalist pentru început, revoluționar dădeau câte o raită magazinul având vitrinele bine cu trei rânduri de ghilimele ulterior ne strecura perfid otrava prezentate, că-ți făceau cu ochiul. Țăranii, ca toți țăranii Marxist-Leninistă. practici, întâi dădeau o raită la HORA ȚÂRĂNEASCĂ Întâlnindu-l după nu mulți ani în fruntea nomenclaturii magazinul cu pricina (de ce horă și de ce țărănească când era comuniste-ajunsese rectorul facultății de la Brașovținut de Șmilovici, nu prea înțeleg) apoi treceau și pe la Violeta bineânțeles politic, căci nu avea
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
rânduri de ghilimele ulterior ne strecura perfid otrava prezentate, că-ți făceau cu ochiul. Țăranii, ca toți țăranii Marxist-Leninistă. practici, întâi dădeau o raită la HORA ȚÂRĂNEASCĂ Întâlnindu-l după nu mulți ani în fruntea nomenclaturii magazinul cu pricina (de ce horă și de ce țărănească când era comuniste-ajunsese rectorul facultății de la Brașovținut de Șmilovici, nu prea înțeleg) apoi treceau și pe la Violeta bineânțeles politic, căci nu avea nicio contingență cu tehnică, și pe la Ruleta, și luau de unde era mai ieftin. Diferența de
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
mai ieftin. Diferența de preț în timp ce profesori de o reală valoare și morală și era foarte mică, adică de fapt nu prea era de loc, concurența profesională zăceau în închisori ca Marin Trincă, Emil fiind mare iar târgul mic. Însă, Hora țărănească având de toate Ștefănescu, Apolzan sau Mitică Gușetoiu. până la urmă țăranii cam de aici cumpărau. Celelalte Nu știu cum a mai evoluat acest-cer scuze că redau magazine, mai elevate erau apanajul Râmnicenilor. Între expresia ce îi era adresată de elevi: negustori-repet
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
1980 când el era în vârful scării Până într-o zi când, intrând la Ruleta ca de obicei într-o nomenclaturii comuniste. marți, țăranii au spus nemulțumiți: Nici nu știu dacă mai trăiește. Jupâne, nu luăm de la dumneata, că uite Hora Dar aș dori să trăiască țărănească vinde america-pânza albă pentru cearceafuri, fețe Să vadă cât rău a făcut celor ce l-au primit cu brațele de masă, etc.-cu 50 de bani mai ieftin metrul. deschise. Ștefănescu, făcând mintal calculul
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
fost ale lui) dar nu pot să nu mă revolt când îmi dau seama Nu se poate Bade, nu se poate cât de naivi am fost noi românii și cât de ticăloși mesagerii Ba se poate Uite acum viu de la hora Țărănească. agenturii bolșevice. Dacă îl dai la același preț, iau de la dumneata. Dacă nu, iau de Mă întreb dacă el a lăsat o cât de mică amintire de stimă la Ițic.( Pentru țărani, toți Jidanii erau Ițic) și respect în
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
localnicii au întâmpinat cu optimism și bună voie anul 2012, unii sperând într-o viață mai bună, alții în întemeierea unei familii. Atmosfera s-a încins imediat după destuparea celor 500 de șampanii la miezul nopții, iar apoi a urmat hora", a declarat primarul municipiului Pitești, Tudor Pendiuc. Localnicii, în frunte cu primarul și cu soția acestuia, s-au prins în hore timp de peste o jumătate de oră. (Mediafax)
Vezi cum au petrecut românii în stradă Revelionul () [Corola-journal/Journalistic/24042_a_25367]
-
familii. Atmosfera s-a încins imediat după destuparea celor 500 de șampanii la miezul nopții, iar apoi a urmat hora", a declarat primarul municipiului Pitești, Tudor Pendiuc. Localnicii, în frunte cu primarul și cu soția acestuia, s-au prins în hore timp de peste o jumătate de oră. (Mediafax)
Vezi cum au petrecut românii în stradă Revelionul () [Corola-journal/Journalistic/24042_a_25367]
-
cafteală. Iar în campanie te bați cu pasiune, pentru că altfel nici nu te remarcă nimeni, nici nu dai impresia că tu crezi în ce spui. Ați văzut bătăile alea din baruri, iscate din nimic, în care protagoniștii se prind în horă și își dau cu scaune în cap? Aia e cafteală cu pasiune", a conchis el.
Sebastian Lăzăroiu demontează un mit de campanie: Capcană mortală by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21967_a_23292]
-
n-a avut de-a face cu F.N.I.-ul nici cât negru sub unghie, iată că păgubiții invocă semnătura directorului C.E.C., țărănistul Camenco Petrovici. Dar alianța F.N.I. - C.E.C. s-a produs abia după ce covârșitoarea majoritate a depunătorilor intraseră deja în horă! în plus, fostul director își pusese semnătura în nume propriu, fără să fi avut acordul consiliului de administrație sau al guvernului! Și totuși, Parlamentul îndreaptă astăzi, prin voința unui domn de la P.D., Sassu, întreaga responsabilitate spre cabinet! De ce? Pentru că a
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
iar eul poetului reflectă viața obiectelor, într-un circuit baroc al existenței diversificate: "Cea mai nervoasă era mașina de lux/ țipa cînd se-apropia vreun nuntaș/ îi venea stăpînul/ o făcea să tacă/ Tenebroasă, nunta nuntea înainte// Instrumentiștii instrumentau o horă de cantină/ Era un duh de rezona/ o duhoare de dărîma borna// Și nici nu m-am mai dus acasă/ nici de scris nu mi s-a dat// Eram plin de Plictis/ Eram gata/ De groază eram// Doar că vedeam
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
AC 49, 1997, 8); "Urmașul? Tot un machedon" (Jurnalul național = JN, 26 aprilie 2000, 14, varianta pe Internet), ca și adjectivul corespunzător, derivat, machedonesc, -ească: Veți adopta și ceva din obiceiurile machedonești ale nașilor...?" (EZ 2478, 2000, 3); "eram la horă, în mijlocul unui dans de-al nostru, machedonesc" (EZ 2480, 2000, 12). Chiar mai frecvent decît machedon apare varianta fonetică machidon: "O undă de machidon..." (JN, 31 martie 1999, Internet); "Ion Caramitru, machidon din tată-n fiu" (ib.); "machidonii în cauză
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
utilizat poate abuziv și grăbit la serbările școlare. Baladă fără sfîrșit (2) este ultimul poem din volum, închizînd cercul care începe cu Baladă fără sfîrșit (1), din care sînt reluate într-o tonalitate ușor coborîtă cuvinte, sintagme, într-o stranie horă jucată între tărîmul acesta și celălalt: "să ne zîmbim în cerc încerc/ cum ne-am găsit cu toți în cerc/ dormind acum în hipogeu/ spre voi și-n el și-n el și eu:/ la taină stau cu daniel/ în
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
era "strigoi, sugător de sînge", iar strigoiul - un "om mort ce se crede că iese din mormînt în noaptea spre Sfîntu Andrei și cu coșciugul pe cap merge de cercetează pe ai săi, apoi, strîngîndu-se cu alții pe la răspîntii, trag hora lor macabră; strigoii au o coadă mică pe dinapoi și se pot preface în diferite animale (lupi, cîini etc.)". Explicația e inexactă prin generalizarea unor detalii, a unor legende locale și parțiale - dar are cel puțin meritul de a pune
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
noastră era dominată de marea „prietenă”, URSS. După 23 august 1944, treptat, ni s-au interzis manifestările patriotice. Dragostea pentru țara noastră era considerată naționalism șovin. Erau cu desăvârșire interzise cântecele patriotice: „Tricolorul”, „Pe-al nostru steag”, „Deșteaptă-te române”, „Hora Unirii”, „Imnul Eroilor”, „Ardealul” și multe altele, să nu mai zicem de acele cântece despre rege sau cele ale legionarilor, căci acestea însemnau închisoarea pe viață sau chiar moartea. Era vremea când URSS era „mai presus” în toate. Mi-amintesc
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]