134 matches
-
băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin, din producția internă. ... (3) Operatorii economici care desfă��oară o activitate în domeniul producției și comercializării băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin au obligația de a respecta prevederile prezentelor norme. ... Capitolul II Definiții și cerințe tehnice Articolul 2 În sensul prezentelor norme, definițiile și cerințele tehnice sunt
NORMĂ din 18 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
a produsului finit, care conferă băuturii caracterul și calitățile definitive esențiale. Capitolul III Definirea, descrierea și prezentarea băuturilor tradiționale românești Articolul 3 În funcție de tehnologia de fabricație, de materiile prime și materialele folosite, de calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină și rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite
NORMĂ din 18 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
durata de învechire, denumirea produsului "țuică" poate fi înlocuită cu denumirile: ... - "țuică bătrână" obținută din distilate învechite minimum 3 ani; - "țuică extra" obținută din distilate învechite minimum 7 ani; g) în zonele geografice Maramureș și Oaș, țuica poate fi denumită "horincă" sau "turț"; ... h) folosirea la fabricarea țuicii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă; i) folosirea la fabricarea țuicii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a
NORMĂ din 18 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
Obiectiv: 14 produse protejate la nivel european). În prezent sunt 3 produse deja protejate: magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu și Brânza de Ibănești. Urmează: Novac Afumat din Țara Bârsei, Cârnați de Pleșcoi, Scrumbie Afumată de Dunăre, Cașcaval de Săveni, Horincă de Camarzana, Țuică de Argeș, Țuică de Dâmbovița, Țuică Zetea de Medieșu Aurit, Palincă, Vinars Segarcea, Murfatlar, Vaslui, Vrancea și Târnave 13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine Eficientizarea activității structurilor aflate în
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
pieptar iar iarnă sumane și cioareci de lâna. Orice oaspete ce trece pragul unei case din Luminișu cu siguranță nu va pleca cu stomacul gol. Tradițională este plăcintă creată făcută cu brânză dulce de vacă sau cu brânză de oaie. Horinca din prune sau mere este băutură tradițională și este mândria fiecărui săcăturean. Dar nu trebuie uitat că după un pahar, două de horinca, picioare se moaie că pământul după ploaie. Profesorul Nicolae Boț ( n. 6 decembrie 1929, Luminiș/Sălaj - 23
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
stomacul gol. Tradițională este plăcintă creată făcută cu brânză dulce de vacă sau cu brânză de oaie. Horinca din prune sau mere este băutură tradițională și este mândria fiecărui săcăturean. Dar nu trebuie uitat că după un pahar, două de horinca, picioare se moaie că pământul după ploaie. Profesorul Nicolae Boț ( n. 6 decembrie 1929, Luminiș/Sălaj - 23 februarie 2008, Cluj-Napoca), Facultatea de Filologie Cluj. Folclorist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
de către guvernul comunist al Poloniei. În timpul anilor 1980, vânzării de votcă i-au fost fixate norme. După victoria mișcării solidaritare, toate distileriile au fost privatizate, ducând la o explozie de mărci. "Horilca" (în ucraineană "горілка", transliterat "gorilka", în graiul maramureșean "horinca") este termenul ucrainean pentru „votcă”. Horilca poate fi folosit în sens general în limba ucraineană, adică să înseamne whiskey sau alte băuturi alcoolice tari. Printre oamenii de origine slavă, termenul de horilcă este folosit pentru a sublinia originea ucraineană a
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
Un blid cu „tocană” (mămăligă) fiartă în lapte dulce, cu brânză de oaie, smântână și jumări, o porție de sarmale umplute cu păsat și un codru de pâine coaptă pe vatră, un pahar de horincă, iar ca desert o plăcintă creață sau cozonac cu nucă - ar putea reprezenta specialitatea casei pentru bucătăria tradițională din Maramureș. Arta gastronomică locală nu excelează prin finețuri și combinații sofisticate de alimente și mirodenii (precum alte bucătării latine - franceză sau
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
meu, străbunicul meu, stră-străbunicii mei", spune Ioan Barani. La Valea Stejarului, Peter află de la Moș Pupăză despre însemnătatea fusului cu țurgălău. Moș Pupăză, s-a petrecut, însă, de curând, de printre noi, dar a lăsat amintiri faine, un strop de horincă, o poveste năstrușnică legată de o bâtă fermecată, numită "fus cu țurgălău" și o impresionantă zestre spirituală. Un alt exemplu de prețuire a tradițiilor, întâlnit de Peter Hurley în drumul său, a fost morarul Dani Micleș. La cei 63 de
Descoperă România cu Peter Hurley - VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105975_a_107267]