594 matches
-
de corăbii, București, 1968; Delte, București, 1969; Fața străină a nopții, București, 1971; Poeme de dragoste, cu un medalion de Nichita Stănescu, București, 1972; Singurătatea amiezii, Timișoara, 1973; Enigma orhideii - Das Geheimnis der Orchidee, ed. bilingvă, tr. Irene Mokka și Horst Fassel, Timișoara, 1976; Chemarea mărilor, Cluj-Napoca, 1976; Piatra de încercare, București, 1976; Diligența de seară, București, 1978; Poeme, pref. Mircea Tomuș, București, 1979; Intrarea în cetate. Timișoara - poeme și priveliști (în colaborare cu Iosif Costinaș), Timișoara, 1980; Cuvinte magice - Magic
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
Vladimir Ciocov, Poemele candorii, pref. Andrei A. Lillin, București, 1972 (în colaborare cu autorul); Poeți sârbi și croați contemporani, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Slavco Almăjan); Kurt Kusenberg, Unde este unchiul Bertram?, București, 1980 (în colaborare cu Horst Fassel); Irene Mokka, Un cântec fără sfârșit, București, 1983 (în colaborare cu Horst Fassel); Alexander Tisma, Fata din vis, Novi Sad, 1988 (în colaborare cu Neboișa Popovici). Repere bibliografice: Georgescu, Păreri, 226-231; Nicolae Manolescu, Anghel Dumbrăveanu, „Pământul și fructele”, CNT
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
autorul); Poeți sârbi și croați contemporani, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Slavco Almăjan); Kurt Kusenberg, Unde este unchiul Bertram?, București, 1980 (în colaborare cu Horst Fassel); Irene Mokka, Un cântec fără sfârșit, București, 1983 (în colaborare cu Horst Fassel); Alexander Tisma, Fata din vis, Novi Sad, 1988 (în colaborare cu Neboișa Popovici). Repere bibliografice: Georgescu, Păreri, 226-231; Nicolae Manolescu, Anghel Dumbrăveanu, „Pământul și fructele”, CNT, 1964, 22; Iordan Datcu, Anghel Dumbrăveanu, „Iluminările mării”, ARG, 1967, 5; Ovidiu Cotruș
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
, Horst (15.VIII.1942, Timișoara), germanist, comparatist și traducător. Este fiul Irenei Fassel (recăsătorită Mokka), scriitoare de limba germană, și al lui Ștefan Fassel, profesor, mort în al doilea război mondial. A urmat școala primară la Timișoara și tot acolo cursurile
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
Emmendingen, 1986; Kulturraum Mittlere und Untere Donau - Spațiul cultural al Dunării mijlocii și inferioare, Reșița, 1995; Nikolaus Lenau, I-II, București, 1996; Wissenschaftsstrukturen in Rumänien vor und nach 1989, Tübingen, 1998; Kultur-Dialog und akzeptierte Vielfalt, Stuttgart, 1999 (în colaborare cu Horst Förster); Die Geschichte des deutschsprachigen Theaters im Ausland, Basel, 2000 (în colaborare cu Laurence Kitching); Phantasiewelten. Deutsch-ungarische Literaturbeziehungen, Budapesta, 2001; Teatru și politică - Theater und Politik, Cluj-Napoca, 2001. Traduceri: Anghel Dumbrăveanu, Enigma orhideii - Das Geheimnis der Orchidee, ed. bilingvă, Timișoara
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
1845-1890), în Studii de istorie a naționalității germane și a înfrățirii ei cu națiunea română, II, București, 1981, 238-246; Raluca-Miruna Bostan, Centenarul unei publicații: „Romänische Revue” (1885-1894), în Interferențe culturale româno-germane, coordonatori Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 231-234; Horst Schuller Anger, Der Übersetzer Ludwig Vinzenz Fischer in der „Romänische Revue”, în Deutsche Literaturtage in Reschitza. Eine Dokumentation, Reșița, 1996, 115-122. A.Gț.
FISCHER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337]
-
În fața Congresului Extraordinar al ȘED/PDS din decembrie 1989, Klein a fost de asemenea director fondator al Institutului de Cercetări Interdisciplinare În Civilizație de la Universitatea Humboldt În 1990. Michael Brie (născut În 1954), unul dintre cei trei fii ai lui Horst Brie, veteran comunist și ambasador al RDG, a făcut studii de filosofie la Universitatea din Leningrad și la Berlin, unde a fost reținut ca asistent (1980). Teza să de doctorat, Cine este proprietar În socialism? (Wer ist Eigentümer im Sozialismus
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Contribuții la studiul popoarelor, ISOGEP - EU, București. Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Baltașiu, Radu (1996), Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Eminescu, București. Bădescu, Ilie, Ungheanu, Mihai (coord.) (2000), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul Împotriva culturii române, Pro Humanitate, București. Bellman, Reinhard, Brie, Michael, Horst, Friedrich (1987), Der Platz der Philosophie în der marxistisch-leninistischen Ausbildung der Studenten, în: Das Hochschulwesen, 35, 4, pp. 294-300. Benedetti, Mario (1989), El desexilio y otras conjeturas, În C. Cynerman, Trois études sur l’exil dans le român hispano-américain contemporain
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
autor. Hoffman, Oscar (1974), Clasa muncitoare din RSR. Dinamică și structura, Editura Politică, București. Holomeia, Virgil (1994), „Uniunea Scriitorilor la răscruce”, Curierul Româesc, VI, 6, iunie. Holz, Hans Heinz (1992), Niederlage und Zukunft des Sozialismus, Edition Marxistische Blätter, Neue Impulse. Horst, Adam (1995), „Politische Erziehung und die DDR-Schule: Historische Aspekte der Transformation în den ostdeutschen Bundesländern unter Berücksichtigung der Wertoptionen Jugendlicher”, În Bernhard Claußen și Birgit Wellie (coord.), Bewältigungen. Politik und politische Bildung im vereinigten Deutschland, Dr. R. Krämer, Hamburg. Huinink
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se suprapune în mare măsură cu ceea ce alți autori numesc „răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată pentru prima dată ca o variabilă aparte de A.L. Edwards și P. Horst în 1953, într-un articol intitulat „Dezirabilitatea socială ca variabilă în studiile cu tehnica Q”. După mai multe cercetări, A.L. Edwards - autorul cel mai cunoscut în această arie de preocupări - a realizat lucrarea Variabila dezirabilitate socială în evaluarea și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lui C. Sporea pentru numerele 13-15, apoi unor grupuri redacționale din care mai fac parte Mihai Cismărescu, Gh. Drăghicescu, Constantin Nagacevschi, Ion Cicală, Mihnea Romalo, Ioana Angelescu; ultimul număr, 27, a fost realizat de Titu Popescu și Constantin Sporea, iar Horst Fassel a redactat textele în limba germană. Articolul-program, Cuvânt înainte (semnat Societatea Academică Română), afirmă dorința fondatorilor de a continua tradițiile literaturii române, „mutilată” în țară „de grădinari travestiți”, reunind toate „talentele românești” aflate în libertate. Sumarul se structurează în
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
transpus. Criticii care au comparat diferitele versiuni ale poeziei Sara pe deal au dat întâietate variantei sale, meritul ei fiind „unitatea, măsura - intuitiv găsită sau conștient aplicată - pentru consonanța stilistică, respectiv fonetică. Versiunea sa mijlocește cel mai bine muzicalitatea originalului” (Horst Anger). Varianta lui R. se apropie cel mai mult de originalul românesc, cu toate că traducerea nu este fidelă din punct de vedere metric. Trecut-au anii... și Mai am un singur dor, în tălmăcirea sa, răspund celor mai exigente cerințe, iar
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
literarischer Werte, „Hermannstädter Zeitung”, 1971, 187; Harald Krasser, Diener der bleibenden Werte. Ein Versuch, die Erinnerung an Herman Roth zu erneuern, „Neuer Weg”, 1971, 24 iulie; Harald Krasser, Zu allen Humoren aufgelegt. Literaturkenner und Übersetzer Herman Roth, „Karpaten-Rundschau”, 1971, 30; Horst Anger, In neuer Sicht, „Karpaten-Rundschau”, 1976, 3; Hans Diplich, Eminescu in deutschen Übersetzungen, erläutert an einigen Beispielen, în Wechselwirkungen in der deutschen und rumänischen Geisteswelt am Beispiel Mihai Eminescu, Stuttgart, 1977; Ein Vermittler par excellence. Briefe von Herman Roth an
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
1976, 3; Hans Diplich, Eminescu in deutschen Übersetzungen, erläutert an einigen Beispielen, în Wechselwirkungen in der deutschen und rumänischen Geisteswelt am Beispiel Mihai Eminescu, Stuttgart, 1977; Ein Vermittler par excellence. Briefe von Herman Roth an Harald Krasser, „Karpaten-Rundschau”, 1984, 37; Horst Weber, Manischer Verteidiger des Wohllauts. Lebensbild eines Vermittlers von Literatur: Herman Roth, „Die Woche”, 1984, 874; Joachim Wittstock, Crâmpeie din receptarea, în sfera limbii germane, a operei lui Mihai Eminescu, T, 1990, 6; Joachim Wittstock, „...wird der Übersetzer nicht ruhen
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
1907-1947, îngr. Eva Behring, Leipzig, 1988. Repere bibliografice: Ștefan Sienerth, Tineri poeți de limba germană din România, Ț, 1977, 7; Ion Bogdan Lefter, Tineri poeți germani din România, RL, 1983, 13; Francisc Păcurariu, „Das Labyrinth”, „Neuer Weg”, 1983, 10 684; Horst Samson, Gellu Naum, „Zähne von Worten zermalmt”, „Neuer Banater Zeitung”, 1984, 6657. J.W.
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
introd. Edgar Papu, București, 1975 (în colaborare); Marin Preda, Der Einsame, București, 1976; Constantin Noica, De dignitate Europae, București, 1988. Repere bibliografice: Walter Engel, Im Vorhof des Lebens. Mit Georg Scherg über „Im Vorhof der Hölle”, „Die Woche”, 1972, 217; Horst Anger, Übersetzen als Vermittlung. Interview mit Georg Scherg, „Karpaten- Rundschau”, 1975, 34; Dieter Roth, Mihai Eminescu deutsch. Kritischer Blick auf ein Jahrhundert übersetzerischer Rezeption, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 1992, 1; Worte als Gefahr und Gefährdung. Fünf deutsche Schriftsteller vor Gericht, îngr. Peter
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
orașul Hanau am Main, unde la început lucrează ca programator, apoi, până la pensionare (2002), ca profesor de franceză și engleză. Călătorește mult în Europa și frecventează diverse cercuri literare, îndeosebi pe cele ale scriitorilor germani emigrați din România (Herta Müller, Horst Samson, Johannes Lippet ș.a.). Face parte din PEN-Clubul german. Primele poezii îi apar în 1963 în „Luceafărul”, la rubrica „Poșta redacției”, asigurată de Mihu Dragomir, ulterior în „Gazeta literară” și în „România literară”, cu prezentări de Geo Dumitrescu. Tot acum
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
călăul cu victima/ Ca în străinătate” (Scrisoare din Offenbach), peisajul țării adoptive reprezentând „tot un deal și o vale a plângerii...” (Peisaj căpcăun). SCRIERI: Fiul risipitor, București, 1994; Turnul Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997; Primul milion și alte fantasme, București, 2000; Fantasme din lumea cealaltă, București, 2002; Fantasme la gurile Dunării, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Un ploieștean
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
2003, revista publică un număr însemnat de studii și articole privind cultura și civilizația tradițională românească, dar și naționalitatea germană din spațiul carpatin. Dintre sibienii cu cele mai numeroase colaborări se remarcă Gheorghe Pavelescu, Corneliu Bucur, Anca Goția, Ilie Moise, Horst Klusch și Amalia Pavelescu. Chiar din primul număr sunt găzduite trei lucrări de folclor și etnografie săsească, iar cu numărul următor se inaugurează o secțiune specială, rezervată exclusiv culturii populare a sașilor din Transilvania, materialele, tipărite în limba germană, fiind
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
primul număr sunt găzduite trei lucrări de folclor și etnografie săsească, iar cu numărul următor se inaugurează o secțiune specială, rezervată exclusiv culturii populare a sașilor din Transilvania, materialele, tipărite în limba germană, fiind însoțite de rezumate în română. Semnează Horst Klusch (Pomul vieții în ceramica transilvăneană), Karl Fisi (Elemente modale în cântecul popular săsesc), Gerhard Antoni (Dansul reginelor - un obicei de primăvară din Viștea), Marie Luise von Hannenheim (Portul popular săsesc din Țara Bârsei), Herbert Hoffmann („Landlerii” - un grup etnic-cultural
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
necesare înțelegerii reciprocității aspectelor psihice și somatice care sunt implicate în sfera patologiei psihosomatice. Dacă pentru medicină psihosomatica este un sector al patologiei generale, pentru antropologie ea revelează un „alt aspect” al persoanei umane - aspectul globalității acesteia (L. Van cler Horst, K. Jaspers, L. Binswanger, R. Pierloot și J. Groen). Existența umană, viața, are o structură și o dinamică unică (M. Heidegger, L Binswanger, V. Frankl). Persoana nu este numai trup, ci și suflet, iar manifestările sale vitale sunt „psihosomatice”, susține
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca manifestări simbolice ale unor disfuncții care se prezintă din punct de vedere clinic într-o manieră mascată, traducând situații conflictuale asupra cărora vom reveni. Caracterul simbolic al simptomelor psihosomatice i-a făcut pe J. Bastiaans și L. Van der Horst să distingă în acest context clinic două aspecte: - simbolismul existențial, în care fiecare simptom are valoarea unui simbol general, ca urmare a unei tulburări de adaptare a individului, - simbolismul comunicativ, în care simptomele sau sindroamele clinice sunt indicatorii unor tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Standard (DES), dezvoltat din sistemul criptografic Lucifer al firmei IBM. 5.4.1. Sistemul DEStc "5.4.1. Sistemul DES" DES este un sistem de criptare prin chei simetrice, conceput în 1972, ca o dezvoltare a algoritmului Lucifer, realizat de Horst Feistel la IBM. DES este utilizat în scop comercial pentru informații neclasificate. El descrie algoritmul de criptare a datelor (DEA, Data Encryption Algorithm), fiind numele dat de Federal Information Processing Standard pentru 46-1, adoptat în 1977 ca FIPS PUB 46-1
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
însă, într-o manieră tendențioasă, atitudinea politică a scriitorilor. SCRIERI: Umanitarism și socialism (în colaborare cu Eugen Relgis), București, 1925; Studii literare marxiste, București, 1946; Probleme de istorie a literaturii germane, București, 1956. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 468; Horst Fassel, Deutsche Literatur von den Anfängen bis 1770, I, Iași, 1977, 35-36; Rusu, Membrii Academiei, 446. M.Dț.
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
Amintiri din „Junimea”, București, 1921; Un drum la Cahul, București, [1923]; Cuconul Pantazachi, București, [1924]; Scrieri alese, I-II, pref. Corneliu Simionescu, București, 1970; Scrieri, I-II, îngr. Andrei Nestorescu și Nicolae Mecu, pref. Nicolae Mecu, București, 1980-1983; Jurnal, tr. Horst Fassel, pref. Dan Mănucă, Cluj-Napoca, 1980. Traduceri: Schiller, Hoții. Fiesco. Cabală și amor, Iași, 1871; [Heine, Schiller, V. Hugo], în Poezii, București, 1872. Repere bibliografice: Panu, Junimea, I-II, passim; Aderca, Contribuții, I, 422-425; Alexandru Iordan, Iacob Negruzzi, București, 1932
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]