1,133 matches
-
de foarte multă subtilitate va fi nevoie pentru a descoperi că este greu (aproape imposibil) să ne dăm seama ce gândesc, ce cred sau ce simt personaje ca Ioana, Adela, Vera, Ela sau Otilia. Excepțiile - Mini sau Nory, din proza Hortensiei Papadat -Bengescu, să spunem - vin să confirme ipoteza că nu de puține ori perspectiva Autorului este schematică și deformatoare. În acest context cartea Elenei Zaharia Filipaș, Studii de literatură feminină, apărută de curând la Editura Paideia, este binevenită, cu atât
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo unde nu este cazul. Sunt trecute, pe rând, în revistă operele unor scriitoare din perioada interbelică (Hortensia Papadat-Bengescu, desigur, dar și Ticu Archip, Henriette Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Martha Bibescu ș.a.m.d.), producțiile unor autoare care s-au grăbit să se alinieze dogmelor impuse de conducerea partidului comunist (Primăvara pe Târnave a Luciei Demetrius, S-
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
multiplică și se completează reciproc, chiar atunci când etalonul criticului rămâne canonul literaturii "masculine". Este edificatoare în acest sens schema pe care Elena Zaharia Filipaș o identifică, plecând de la observațiile făcute de Lovinescu în Critice (1919-1920), pe marginea primelor volume ale Hortensiei Papadat-Bengescu, și mai ales concluzia pe care o extrage . La nivel teoretic, demonstrația lovinesciană îi apare autoarei, pe bună dreptate, restrictivă și simplificatoare, tributară unei retorici a contrastelor (criteriile folosite de criticul de la Sburătorul pentru a defini "literatura feminină"- instinctualitatea
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
al Elenei Zaharia Filipaș reușește să depășească imperativul didactic, situându-se - prin finețea și sobrietatea nuanțărilor - sub semnul unei reevaluări lucide a "literaturii feminine". Sunt multe paginile care ar mai putea fi citate ca argument în sensul acesta (analiza prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, de pildă, sau aceea a romanului Între noapte și zi de Henriette Yvonne Stahl). În concluzie, ne aflăm în fața unei cărți care invită (și incită ) la reluarea și adâncirea lecturii "doamnelor" literaturii noastre, mai ales prin numeroasele interogații și
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
e acaparată de ideea morții, ca motiv obsedant, excelent demonstrată în romanele sale esențiale. Era un admirator al lui Proust (despre care a lăsat și un studiu excelent, publicat postum) și Gide, din spațiul literaturii române avînd ca modele opera Hortensiei Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, propunînd, ca și autorul Patului lui Procust, scrierea nudă, anticalofilă, simpla înregistrare a unei experiențe. Unchiul său, E. Lovinescu, care evident nu-l agrea (reiese aceasta limpede din Agendele "Sburătorul") l-a îngăduit, firește, în cenaclu, găzduindu
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
manelistul era un necunoscut. Florin a cântat la nunta surorii Ștefaniei. S-au văzut, s-au plăcut, a fost dragoste la prima vedere. Povestea s-a terminat recent, odată cu moartea doamnei Salam, cauzată de o boală necruțătoare. Alexandru Odobescu și Hortensia Racoviță Trecut de prima tinerețe, Odobescu se îndrăgostește nebunește de tânăra profesoară Hortensia Racoviță. Femeia îi provoacă o suferință atât de crîncenă încât însăși soția scriitorului, Șașa Odobescu, se vede nevoită să intervină. Se întâlnește cu mama Hortensiei și-i
Români celebri și iubirile lor la prima vedere by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19650_a_20975]
-
văzut, s-au plăcut, a fost dragoste la prima vedere. Povestea s-a terminat recent, odată cu moartea doamnei Salam, cauzată de o boală necruțătoare. Alexandru Odobescu și Hortensia Racoviță Trecut de prima tinerețe, Odobescu se îndrăgostește nebunește de tânăra profesoară Hortensia Racoviță. Femeia îi provoacă o suferință atât de crîncenă încât însăși soția scriitorului, Șașa Odobescu, se vede nevoită să intervină. Se întâlnește cu mama Hortensiei și-i cere mâna fiicei sale, pentru soțul ei. E decisă ca, dacă cererea îi
Români celebri și iubirile lor la prima vedere by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19650_a_20975]
-
Odobescu și Hortensia Racoviță Trecut de prima tinerețe, Odobescu se îndrăgostește nebunește de tânăra profesoară Hortensia Racoviță. Femeia îi provoacă o suferință atât de crîncenă încât însăși soția scriitorului, Șașa Odobescu, se vede nevoită să intervină. Se întâlnește cu mama Hortensiei și-i cere mâna fiicei sale, pentru soțul ei. E decisă ca, dacă cererea îi va fi acceptată să divorțeze și apoi să se călugărească. Întâlnirea e destul de dură. Odobescu aude totul, dintr-o cameră alăturată. Se sinucide cu o
Români celebri și iubirile lor la prima vedere by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19650_a_20975]
-
detestând cafeaua“. Cafeneaua este, de altfel, o prelungire mai boemă și relaxată a cenaclului sau salonului literar, și Sburătorul lui Lovinescu, din strada Câmpineanu colț cu Lutherană, e locul unde ne reîntâlnim cu fascinanta Ticu Archip, dar și cu o Hortensia Papadat-Bengescu ce caută mereu „să se izoleze de lumea femeiască“, așezându-se separat de aceasta. Capitolul dedicat „nomenclatorului“ scriitoarelor e, de asemenea, de neratat, și mai ales povestea poetei rusoaice care, din pricina numelui - Ana Carenina - nu reușește să-și publice
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
simbolismul, curentele poporane din jurul lui 1900, modernismul interbelic, pe Alecsandri și pe Arghezi, pe Eminescu și pe Ion Barbu, pe Negruzzi și pe Brătescu- Voinești, pe Odobescu și pe Camil Petrescu, pe Ghica și pe Rebreanu, pe Caragiale și pe Hortensia Papadat- Bengescu? Și asta numai fiindcă s-ar afirma în acest lung interval atât conștiința literară, cât și aceea națională. Prima s-a afirmat, cum am spus, mai devreme, a doua, n-a avut nevoie să se afirme atât de
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
multiple virtualități. E suficient ca ele să fie evocate în fața cititorului, cu economie de mijloace, pentru a crea un câmp relativ bine definit, dar suficient de încăpător ca să lase să se manifeste jocul liber al personalității. Mă gândesc la romanele Hortensiei Papadat- Bengescu, de pildă la Coca Aimé din Drumul ascuns, unde Walter o examinează pe fiica sa vitregă cu detașarea cu care privește un bibelou: „o examina cu ochiul expert și lucid al diletantului: piele albă rozată, ca de porțelan
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
loc etalării cruzimilor. Un realism rareori îmblânzit de compasiune, aceasta e nota dominantă în care scrie prozatorul, în reprezentări care nu ocolesc sordidul, imaginile descompunerii. Dacă e să îl asociem pe Vosganian unui clasic al literaturii noastre, acest clasic este Hortensia Papadat-Bengescu, cu al său realism al necruțării, astfel cum îl cultiva în scrierile ei de la începutul veacului trecut. Maca, Tili, Jenică din Jocul celor o sută de frunze, trăitori în lumea noastră cea de toate zilele deambulează prin noroaie și
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
onorat acest Muzeu precum și Sinagoga care se află la mică distanță. Am întâlnit în acest cartier oameni bătrâni care se plângeau de secetă care-i bântuie de vreo 4 luni. Și cu toate astea totul era verde iar tufele cu hortensii uriașe împânzeau zona! Pe peretele din față a muzeului când intri, apar liste detailate cu evreii uciși sau închiși de inchiziție. Comunitatea locală mai conține acum doar 70 de suflete. În cel mult 10 ani Comunitatea va dispărea așa cum a
BELMONTE de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381697_a_383026]
-
carte de nisip prin care filele curg în clepsidra magică. Cronicile sunt faguri în care autorul pune mierea extrasa din cuvinte. Este greu să stăruim asupra autorilor și titlurilor recenzate. Vom spune simplu că, de la “să stăm de vorbă cu Hortensia Papadat-Bengescu”, ajungem la “lecția de înțelepciune” dată de Theodor Codreanu, ne întâlnim cu Nicolae Dabija, “poetul pentru totdeauna”, ne delectam sufletul cu poetul Grigore Codrescu, contemplam personalitatea renascentista a scriitorului Dimitrie Cantemir, savuram eminescianismul poeților Grigore Vieru și Cezar Ivănescu
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
pe 28 mai, în parcul Academiei Române din Cimitirul Bellu. Sașa Odobescu: Pentru că, la fel ca Irinel Liciu, e autoarea unui gest halucinant de iubire, pe care nu știu câte femei ar fi capabile să-l facă. Când, îndrăgostit fiind de tânăra profesoară Hortensia Racoviță, soțul ei, scriitorul Alexandru Odobescu, a început (deși trecut bine de prima tinerețe...) să fie chinuit de o suferință crâncenă, Sașa a decis că trebuie să intervină, cu prețul sacrificiului personal. S-a întîlnit cu mama Hortensiei și i-
Femei despre care merită să vorbim by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20853_a_22178]
-
tânăra profesoară Hortensia Racoviță, soțul ei, scriitorul Alexandru Odobescu, a început (deși trecut bine de prima tinerețe...) să fie chinuit de o suferință crâncenă, Sașa a decis că trebuie să intervină, cu prețul sacrificiului personal. S-a întîlnit cu mama Hortensiei și i-a cerut mîna fiicei sale, pentru soțul ei. Era decisă ca, dacă cererea îi va fi acceptată, să divorțeze și apoi să se călugărească. N-a mai apucat s-o facă, pentru că Odobescu a auzit totul, dintr-o
Femei despre care merită să vorbim by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20853_a_22178]
-
însușise această deviză de viață și, se înțelege, în spiritul ei o educase pe fiica sa. Roman de introspecție și analiză psihologică dusă uneori, parcă, până dincolo de paroxism - roman din familia celor semnate, la noi, de corifei precum Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade sau de Mihail Sebastian și Anton Holban ori, în Franța, de Marcel Proust (pionierul romanului de introspecție și analiză psihologică), Albert Camus, Jean-Paul Sartre, Andre Gide, Michel Butor, Nathalie Sarraute, -, „Taina, început de poveste...”, de Cristina Mihaela
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Ibrăileanu - Adela 2. Jean Bart - Europolis 3. Mihail Sadoveanu - Creanga de aur 4. Camil Petrescu - Patul lui Procust 5. Gib Mihăiescu - Rusoaica 6. Cezar Petrescu - Apostol, Orașul Patriarhal, Nepoata hatmanului Toma, Floarea de agave 7. Eugen Lovinescu - Firu-n patru 8. Hortensia Papadat Bengescu - Drum ascund (după unii autori creditat cu 1932, ca an al apariției) 9. George Mihail Zamfirescu - Maidanul cu dragoste 10. G. M. Vlădescu - Menuetul 11. Damian Stănoiu - Camere mobilate 12. Isac Peltz - Calea Văcărești, Amor întârziat 13. Mihail
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
despletesc stele-n rotire în dulci petale. serafii urcă pe scări de mătase prin văzduh de ninsori, trag lințolii, ceru-i plin de albastru și dolii ca-n fulger scapără flacăra, pier; taină, mister... pridvoare cufundate-n tăcere în roze hortensii, cern răcoarea de mai, mireasmă de aștri, pe dulcii pilaștri, izvoare de rai... duminică, 5 iulie 2015 Referință Bibliografică: izvoare de rai / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor
IZVOARE DE RAI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377155_a_378484]
-
114). Cei patru maeștri privilegiați beneficiază de paragrafe separate și e evident că singurul tratat cu reproșuri grave e Liviu Rebreanu, căruia i se aduc imputări de incompatibilitate ideologică. În continuare, sunt prezentați succint sau doar enumerați alți prozatori interbelici: Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Gib I. Mihăescu, Gh. Brăescu etc. etc., iar în finalul paragrafului G. Călinescu. Poezia interbelică are, în viziunea lui Emil Boldan, un singur protagonist: Tudor Arghezi, valorizat superlativ la același nivel cu Mihail Sadoveanu și, într-
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
încolo), înseamnă, așadar, autenticitate și asumare. Anul de Sburător nou, care se încheie în mai-iunie 1927, înseamnă - principiu editorial declarat - literatura redactorilor (F. Aderca, Ticu Archip, Camil Baltazar, I. Barbu, G. Brăescu, Pompiliu Constantinescu, Anton Holban, Sanda Movilă, Ramiro Ortiz, Hortensia Papadat-Bengescu, Vladimir Streinu), a apropiaților cenaclului, și informație culturală, în forma recenziilor, a revistei revistelor, a scurtelor dări de seamă despre ședințele cenaclului, a disputelor și punerilor la punct. Un mic grup pe o baricadă, "de au obligații față de revistă
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
mic grup pe o baricadă, "de au obligații față de revistă, membrii cercului n'au nici o obligație între dânșii: se pot deci contesta cât vor voi. Admirația reciprocă nu numai nu e de rigoare, dar nu e nici chiar dorită." Bunăoară, Hortensia Papadat-Bengescu, dacă-și publică, în fiecare număr, fragmente din Concert din muzică de Bach și, apoi, din Drumuri ce nu se văd (viitorul Drum ascuns) nu scapă, cînd îi vine rîndul la Revista cărților, de spălături acide. Deși Aderca îi
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
vântul legăna pâlcuri de cârciumărese - ah! parfumul de pe urmă al straturilor de regina nopții în vântoasele seri de octombrie! Sau ultimul boboc de trandafir, la jumătatea lui noiembrie. Sau iedera verde sub zăpada ce se topea... în curtea casei, printre hortensii țâșneau brotaci, scuturând boabele de rouă, pânzele marelui păianjen cu cruce pe spinare străluceau sub soarele de după ploaie. Nopțile, cucuvăile din podurile Facultății de Medicină convorbeau cu cele de pe streașinile palatului Cotroceni, în nesfârșite șuete. Afară de rezultatele mele școlare în
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
vicleniile de ispitire a divinității din psalmii arghezieni, "jalea metafizică" petrarchistă din poezia lui Timotei Cipariu, mirajele macedonskiene, bogatul filon balcanic, concretizat estetic de Arghezi, Ion Barbu, Mateiu Caragiale și Panait Istrati, spiritul burghez din proza lui Nicolae Filimon și Hortensia Papadat-Bengescu, urbanitatea ironică și comedia de moravuri din opera lui I. L. Caragiale și G. Călinescu. "Viitorul literaturii române" trebuie să țină cont de resursele aurifere ale acestor filoane ce pot susține și dezvolta specificul nostru estetic, într-un mod care
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Ion D. Sîrbu, N. Steinhardt, Oana Orlea, Paul Goma - în enumerarea autoarei - nu pot ține din nefericire, în canon, decât locul ocupat, multă vreme, de propria absență. Exersându-și mâna pe un model valoric greu de supus variațiilor de gust - Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Ibrăileanu, Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Anton Holban, M. Blecher, Constantin Fântâneru și Mihail Sebastian - autoarea Regăsirii intimității lansează provocarea unor concluzii parțiale privind o listă similară, cu adevărat contemporană, alcătuită integral din romane apărute
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]