304 matches
-
de al lui Baba Novac, care s-a așezat aici într-o poiană, împreună cu alți refugiați, ca urmare a invaziei tătarilor. După moartea lui s-a format satul, care se va numi Novaci, „urmași ai lui Novac”. Oțetoaia. Într-o hotarnică din 1757 se citează o mărturie scrisă la 1754, păstrată de episcopul Inochentie, în care se arată că înainte de venirea rușilor în 1711, pe moșia Cozieci, în șesul Prutului, era un sat mare - Gârla Vlădicăi. În timpul campaniei de la Prut, acel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1674) stăpânirea asupra satului Broșteni cu o bucată de hotar, numită Ochiul, care ține de hotarul satului. Ca urmare a jalbei episcopului Sofronie, în care arăta că târgoveții hușeni le împresoară hotarul satului Plopeni și în urma mărturiei făcute de boierii hotarnici, același voievod întărea Episcopiei, la 22 aprilie 1674, stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii din secolul al XVII-lea prin donații semnificative, intrând în posesia fostelor sate de ocol și a unor părți din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cauze, la 22 aprilie 1674, Dumitrașco Cantacuzino, la cererea episcopului Sofronie, confirma Episcopiei stăpânirea asupra satului, iar la 29 decembrie 1675, Antonie Ruset proceda în același fel. Una dintre atribuțiile localnicilor era apărarea graniței. În 1676 domnitorul Antonie Ruset „rânduiește hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească dată de Ștefăniță Lupu la 1660, păstrată printre documentele Episcopiei, reiese că Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
privea pe Stratulat Agariciu, găsim numele mai multor martori, boieri din zona Hușilor: „D-lui Constantin Pilatu Păharnicul de Huși, Zaharia vornicul de Huși, Bulbașa ot Huși...” (subl. ns.). Probabil că paharnicul îl avea în subordine pe pivnicer. Printre martorii hotarnici ai Plopenilor din 1673, după pârcălab, subscrie „Stratulat Pivniceriul”, apoi „Gheorghie biv Pivniceriu”. Funcțiile în administrația medievală constituiau importante surse de venituri, unii pivniceri par să se fi îmbogățit. Într-un document din 19 iulie 1696, se consemna că Arhire
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
petrecut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. tiubiana tiubiana este situată în zona de contact dintre moșia răzeșilor din Fruntești și moșia Filipeni a boierilor Rosetti, pe drumul de pe valea Dunavățului care traversează comuna Filipeni de la nord la sud. Potrivit hotarnicei și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache Conachișă, locul numit Știubiana se prezintă ca un intrând dinspre apus spre răsărit., spre zarea Oțeleștilor, din care boierii Rosetti au făcut loc de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum în aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere aflată la mâna căpitanului Vasile Năstacă din același an se aadeverește. 4 2 - De la Gheorghi Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolul al XVIII-lea, după ce satul Filipeni ca sat răzășescă nu mai exista, satul și moșia trecând pe seama familiei boierești Rosetti. În schimb, satul Fruntești, despre care nu avem un act clar de întemeiere, adică, după cum spune un document de hotarnică, nu se cunoaște „talpa Frunteștilor”, deși știm că la vărsarea Dunaviciorului (Pârâul Roșu) în Dunavăț, a existat un sat, Siliștea lui Dobromir, este mai bine cunoscut după preoții care au slujit la biserica din sat. Putem presupune că cele două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țara Românească era mai mult un deziderat decât o realitate palpabilă. Un moment important în dezvoltarea învățământului românescă a fost organizarea primelor școli, la București, de către Gh. Lazăr (1813) și la Iași, în 1818, de către Gh. Asachi, de pregătire a inginerilor hotarnici, în care predarea disciplinelor de învățământ se făcea în limba română. În 1835, tot la Iași, se pun bazele Academiei Mihăilene, de către domnitorul Mihail Sturza, avându-l, printre alții, ca profesor și pe Mihail Kogălniceanu. În domeniul învățământului de la Iași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că toate măsurătorile ies aproape la jumătate. Se deduce că în acest răstimp, având nevoie de bani, Eminovici a vândut separat o parte din teren. În pofida locului micșorat, tranzacția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pomenite nume de vechi familii de răzăși între care și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului [...] care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Emninovici 1. Declarația unui boier hotarnic consemnează că, la vremea respectivă, ipoteștenii erau prisecari, crâșmari, haidăi și plugari 2, adică oameni care veniseră și se așezaseră pe moșie asumându-și obligații față de stăpânii ei. În ceea ce privește bisericuța familiei, informația este directă: în cele din urmă [...] prin ajutorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stâlpi părțile dumisale cucoanei Frosiniții Petrino, născută Hurmuzachi, din acea moșie 10. Eufrosina Petrino era fiica lui Doxachi Hurmuzachi de la Cernauca și sora lui Constantin Hurmuzachi, ambii cunoscuți în istoriografia românească. După o cercetare prealabilă a documentelor, cei doi boieri hotarnici au stabilit că moșia Ipotești a fost împărțită în cinci părți, moștenite dintru începuturi așa, de la cei cinci bătrâni care au stăpânit-o. Numai că ei mai constată și faptul că o cincime a acestei moșii fusese scoasă încă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Emanoil Manu: oameni bătrâni m-au încredințat că nu știu altă moșie fără numai Ipotești ca să hotărască cu Cucorănii și din porunca răposatului întru fericire Domnu Grigorii Alexandru Ghica voievod, au și împărțit Ipoteștii la toți răzășii, și căutând după hotarnică ca să aflu toate pietrele ce despartu pre Ipotești de Cucorăni le-am aflat sămnile după hotarnică din pietrele scoase toate 11. Reiese limpede că Eufrosina Petrino stăpânea două cincimi din moșia Ipotești, deci jumătate din ea, cu precizarea că partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
hotărască cu Cucorănii și din porunca răposatului întru fericire Domnu Grigorii Alexandru Ghica voievod, au și împărțit Ipoteștii la toți răzășii, și căutând după hotarnică ca să aflu toate pietrele ce despartu pre Ipotești de Cucorăni le-am aflat sămnile după hotarnică din pietrele scoase toate 11. Reiese limpede că Eufrosina Petrino stăpânea două cincimi din moșia Ipotești, deci jumătate din ea, cu precizarea că partea anexată Cucorănilor era, evident, exclusă. După aceste cercetări și precizări, boierii hotarnici au delimitat hotarele Ipoteștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
am aflat sămnile după hotarnică din pietrele scoase toate 11. Reiese limpede că Eufrosina Petrino stăpânea două cincimi din moșia Ipotești, deci jumătate din ea, cu precizarea că partea anexată Cucorănilor era, evident, exclusă. După aceste cercetări și precizări, boierii hotarnici au delimitat hotarele Ipoteștilor de moșiile vecine, ajungând la următorul rezultat: Cucorăni (în partea înglobată de la Ipotești moșia Manu) și Cătămărăștii pe de lături, iar Teișoara și Hrișcanii la capete. După aceasta au delimitat și "stâlpit" jumătatea din Ipotești, cuvenită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la Liceul „Carol I”, unde îi are colegi pe N. M. Condiescu și Victor Anestin. A terminat până la urmă liceul militar și s-a înscris apoi la școala de ofițeri. În 1913, pe când era administrator-căpitan, demisionează din armată, devenind inginer hotarnic. Primele versuri, iscălite R. Urdăreanu și Romulus U., îi apar în 1895, în revista liceenilor craioveni „Freamătul”. Cu pseudonimele Gabriel Donna și, mai rar, Serafitus și Seraphitius, colaborează la reviste patronate de Al. Macedonski - „Vieața nouă”, „Literatorul”, „Carmen”, „Ileana”, „Hermes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
l-a jucat realmente în viața noastră literară.” Cu același respect al dreptei judecăți, expurgată de orice infiltrări ale umorilor negre, sunt conturate ferm și memorabil și efigiile unor George Ivașcu sau Geo Bogza, cel cu „mersul lui de inginer hotarnic șcareț măsura parcă latifundii literare proprii.” În general, caracterizările conclusive ale lui Ștefan Aug. Doinaș, concise, esențializate, au virtuți epigrafice: „Lucian Blaga a avut tăria să demonstreze, pentru sine și pentru cei ce vin în urma sa, că nu toate geniile
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
în urmă și ceea ce adulmeci înainte, soluția optimă e să arunci în lume personaje cvasifolclorice, minți fabuloase și energii mitice, și nu să produci în serie statisticieni ai reveriei, contabili scrupuloși care se ocupă cu emisia de simțăminte și ingineri hotarnici special amenajați pentru a parcela și a gospodări insomniile naționale. Aceste făpturi cumulative, adevărate stihii prin irepresibila lor forță de erupție, au tot ritmat juna istorie a culturii naționale de la Cantemir pînă la Iorga și Călinescu, ori de la Hașdeu pînă
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
9-12 iunie cea de-a XII-a ediție a Târgului internațional de transporturi profesionale, rutiere, feroviare, servicii conexe, salon auto „Transport-Ar“. Detalii se pot solicita la tel. 0257-216 520, fax 0257-216 521 sau e-mail: expo2@ccia-arad. ro. ( D. B.) Ingineri hotarnici Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a anunțat că, prin pachetul de legi referitoare la proprietate, va fi înființată o nouă breaslă, și anume, cea a inginerilor hotarnici, care vor verifica măsurătorile topometrice (încadrarea în planul general de cadastru, avizare
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
0257-216 520, fax 0257-216 521 sau e-mail: expo2@ccia-arad. ro. ( D. B.) Ingineri hotarnici Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a anunțat că, prin pachetul de legi referitoare la proprietate, va fi înființată o nouă breaslă, și anume, cea a inginerilor hotarnici, care vor verifica măsurătorile topometrice (încadrarea în planul general de cadastru, avizare) înainte ca lucrările cadastrale să fie înscrise în Cartea Funciară (prima intabulare va fi gratuită). ( E. C.) Consultare prin Internet Autoritatea Națională a Vămilor, prin Compartimentul Relații cu Presa
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
băltoasă sau mlăștinoasă”(din cauza apei stătătoare sau curgătoare care se află în apropiereă”. Se avansează chiar ipoteza denumirii primei așezări de pe Drăslăvăț numită „Huși sau chiar Broșteni”. Hotarele târgului Huși sunt întărite la 18 ianuarie 1646 de către Vasile Lupu, după hotarnica realizată de către Toma, marele vornic al Țării de Sus, pe care le redăm în continuare: „Și să începe hotarul târgului din Valea Plopilor pre la han în sus, până la Fântâna Novacilor la un stâlp de piatră ce s-au pus
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
episcopul de Huș(iă, de s-au jăluit cu mare jaloba, cum are înpresurată de târgoveții de târgu(lă de Huș(iă că-i înpresoară hotarul satului Broștenilor, ce iasti a Sfintei Episcopii. Pentru aceea domnie me(aă iam dat hotarnic pre credincios boiarinul domniei mele Ionașco Cehan pitariul cel mari de-au hotărât și au adus mărturia de la dânsul și de la Gabăr prăcălabul și de la Tudori comisul și Tecman uricariul și Ursul vornic de Huși și Sava aprod și Lupul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Costea, Mihalache Iotu, Costache Sterea, Vasile Podeanul (461 lei); salhanaua din satul Plopeni, dată neguțătorului Neapu. Se adaugă suma de 7579 lei, venitul peciurilor și se obține un venit total de 166077 lei. Actul este semnat de banul Gheorghe Tulbure, hotarnicul Episcopiei Hușilor și pitarul Anastasie Condrea, vechilul Episcopiei. Jalba otcupciului căsăpiilor și mungeriilor din Huși de la 23 martie 1849 demonstrează existența a mai multe salhanale în care sunt sacrificate animale și se comercializează la târgoveți carne numită furdam, tăierea mieilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sirepul sălbatec ce-și azvârle Și șeaua și presunul, pierind în zarea zilei. Un singur colț de viață Ne-a mai rămas în suflet: Iubirea neclintită pentru moșia Noastră, Pentru Bogdan cel Tânăr, iubitul Nostru fiu... Rog ceriul să-nmulțească hotarnicele clipe, {EminescuOpVIII 74} S-urnesc pe ai lui umeri Domnia ce o port. Dar vai, abia viața-i se desprimăvărează, E crudă încă mintea și oasele-ncă crude Și nedeprins cu asprul și strâmtul țării scaun; Coroana e în stare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de pe noi, Încât deopotrivă domnia mea [e] gata Să zvârle pe-amîndouă deodată în mormânt. Un singur colț de viață ne-a mai rămas în suflet, Iubirea nesmintită pentru moșia noastră Și pentru Bogdan-Dragoș, iubitul nostru fiu. Rog cerul să-nmulțească hotarnicele clipe, S-urnesc pe ai lui umeri domnia ce o port. Copil ieșit din leagăn, cu -oasele-ncă crude Și nedeprins cu asprul și strâmt al țărei scaun, Coroana e în stare ca să-i sclintească gâtul Și schiptrul brațul fraged. Gînditu-ne-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un pasaj precum acesta: „Maiorul Kovaliov avea obișnuința să se plimbe în fiecare zi pe Nevski Prospekt. Gulerul plastronului lui era întotdeauna extrem de curat și bine scrobit. Favoriții erau dintre aceia care și astăzi mai pot fi văzuți la inginerii hotarnici guberniali și județeni, la arhitecți și medici militari și, de asemenea, la persoanele ce îndeplinesc diferite funcții polițienești; în general, la toți bărbații care au obrajii bucălați, rumeni și joacă foarte bine boston: acești favoriți străbat mijlocul obrazului și ajung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]