304 matches
-
Torceștilor „dintr-apa Bârladului până în Călmățui”, la fel și hotarnicile fac această precizare. Documentul din 1777, în afara celor trei dimensiuni ale curmezișului moșiei, dă și dimensiunea lungimii în suma de 5600 stânjeni, începând din „matca Călmățulului” până în Bârlad. Dar Planul hotarnic din 1841, întocmit de Iosif Anton Bayardi și rezultat în urma „suplicei răposatului spătar Mihalache Cantacuzino din 24 mai 1835” invocată mai sus, fixează hotarul de est al Torceștilor, la fel cu cel al moșiilor vecine, Bozieștii (Umbrăreștii de azi), Blăjerii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică a Herătăului, vale numită în vechime Călmățuiul Mic, de unde și disputa de mai sus prin confundarea voită sau nu a celor două văi cu nume de Călmățui. Cum Cartea hotamică din 1872, însoțită și de un bine lucrat plan hotarnic de teren, trebuia să servească doar pentru susținerea documentară a cauzei reclamantului, nu rezultă dacă acesta a avut câștig la proces, deci dacă a intrat efectiv în ceea ce planul consemna ca fiind „împresurarea ce face statu cu moșia sa Geru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în afara adevărului, comparând aceste date cu altele din surse documentare în care se reflectă mai bine starea de fapt. Iată datele extrase din lucrarea menționată: Iată ce aflăm în legătură cu întinderea acestor sate compulsând și alte surse documentare. Luăm în calcul hotarnica satelor Torceștii și Țigăneii din 1777, făcută prin măsurători la fața locului de către hotarnicii Costin Negrea și Manolache Conachi. Dacă ținem seama că prin ea se urmărea aprecierea valorii în contul unei datorii a proprietarului anterior, Iordache Costache-Venin, față de viitorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai bine starea de fapt. Iată datele extrase din lucrarea menționată: Iată ce aflăm în legătură cu întinderea acestor sate compulsând și alte surse documentare. Luăm în calcul hotarnica satelor Torceștii și Țigăneii din 1777, făcută prin măsurători la fața locului de către hotarnicii Costin Negrea și Manolache Conachi. Dacă ținem seama că prin ea se urmărea aprecierea valorii în contul unei datorii a proprietarului anterior, Iordache Costache-Venin, față de viitorul proprietar, domnul Grigore III Ghica, putem estima că măsurătorile au fost făcute cu deosebită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu trecuseră prea mulți ani între cele două momente prin care să se justifice o asfel de mutație. În privința consemnării întinderii terenului ca suprafață de moșie, la fel stau lucrurile și la Umbrărești. La numai 6 ani după 1848, inginerul hotarnic Fotache Ghețu măsoară și hotărnicește moșia Umbrăreștilor dintre Bârlad și Siret, alcătuiește și un ingenios Plan topografic în care sunt consemnate următoarele suprafețe: -„Umbrăreștii partea de sus” boierească, 1.003 fălcii și 20 prăjini, -„Umbrăreștii partea de jos”, răzeșească, 1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
conțin și susțin informații precare ca exactitate și nu se poate pune prea mare temei pe ele decât confruntându-le cu alte informații documentare contemporane ori chiar mai târzii, când măsurătorile câștigă în precizie. Sunt edificatoare în acest sens Cărțile hotarnice din 1892 pentru moșiile Ivești și Torcești, Cartea și Planul hotarnic din 1893, întocmite de inginerul C. F. Robescu pentru întreaga moșie a Umbrăreștilor. În Cartea hotarnică Ivești-Torcești se înregistrează suprafața de „4.864 fălcii și peste 60 prăjini”, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pune prea mare temei pe ele decât confruntându-le cu alte informații documentare contemporane ori chiar mai târzii, când măsurătorile câștigă în precizie. Sunt edificatoare în acest sens Cărțile hotarnice din 1892 pentru moșiile Ivești și Torcești, Cartea și Planul hotarnic din 1893, întocmite de inginerul C. F. Robescu pentru întreaga moșie a Umbrăreștilor. În Cartea hotarnică Ivești-Torcești se înregistrează suprafața de „4.864 fălcii și peste 60 prăjini”, dar la un loc cu o parte a Blăjerilor, mult mai mici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai târzii, când măsurătorile câștigă în precizie. Sunt edificatoare în acest sens Cărțile hotarnice din 1892 pentru moșiile Ivești și Torcești, Cartea și Planul hotarnic din 1893, întocmite de inginerul C. F. Robescu pentru întreaga moșie a Umbrăreștilor. În Cartea hotarnică Ivești-Torcești se înregistrează suprafața de „4.864 fălcii și peste 60 prăjini”, dar la un loc cu o parte a Blăjerilor, mult mai mici decât a Torceștilor. Iar în Planul Umbrăreștilor aflăm înscrisă suprafața totală boierească, în afara celor 1.093
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă pănă în Sirețelul muntenesc”. Prin urmare, moara era din vechi semn hotarnic, deci exista și se afla pe Bârloviță, la est de Siret. O altă moară era pe Dimaci, fapt ce rezultă tot din actul respectiv, când scrie să se continuie hotarul pe lîngă „Sasul de Jos și pre unde au hotărât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fac referire. Căci chiar dacă în context diferit, remarca lui N. Iorga, privitoare la existența unor „exemple că documentele noastre sunt adeseori lipsite de exactitate în indicațiuni genealogice”, poate fi considerată valabilă și pentru alte situații. De altfel, într-un document hotarnic din 1828 se spune că între Dimăceni și Dumbrăvița era cândva „moara lui Crăciun Cioașcă”, iar în momentul când se face hotarnica, oamenii aduși mărturisesc că „moara lui Cioașcă au fost din vechi, dar acum (1828) nu să cunoaști nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de exactitate în indicațiuni genealogice”, poate fi considerată valabilă și pentru alte situații. De altfel, într-un document hotarnic din 1828 se spune că între Dimăceni și Dumbrăvița era cândva „moara lui Crăciun Cioașcă”, iar în momentul când se face hotarnica, oamenii aduși mărturisesc că „moara lui Cioașcă au fost din vechi, dar acum (1828) nu să cunoaști nici locul, nici Sirețălul n-are apă”, în timp ce locul aceleiași mori de pe Bârlovița s-a păstrat atât în amintirea localnicilor, cât și documentar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiului meu, lui Costachi, - scria el - părțile mele din Umbrărești și viile de la Umbrărești”, situate, probabil, prin preajma caselor boierești, deci pe vatra actualului sat Siliștea, ori foarte aproape de ea. Spre o asemenea localizare ne îndrumă și o informație dintr-o hotarnică de mai târziu a satului Bârlădeni (Podoleni), unde se arătă că o piatră despărțitoare de hotar se pune „pe din sus de unde au fost viile Umbrăreștilor”. Din text se înțelege că la data hotărniciei, 1724, viile nu mai erau, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
50 fălcii fânaț, 180 fălcii emașuri și 29 fălcii grădinărie de verdețuri” (subl. n.), restul de pământ fiind „îmbrăcat cu pădure tot pe lângă apa Bârladului”. Peste numai 2 ani, în 1893, Cartea de hotărnicie a moșiei Umbrăreștilor făcută de inginerul hotarnic C. F. Robescu, la capitolul intitulat Detalii a diverselor feluri de terenuri cultivabile sunt trecute „31 fălcii 499 st/ânjeni/ p/ătrați/ = 44 ha, 6504 m.p. = 89 pog/oane/ 61 st.p. grădini de zarzavaturi”. Am reprodus întregul pasaj din partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
31 fălcii 499 st/ânjeni/ p/ătrați/ = 44 ha, 6504 m.p. = 89 pog/oane/ 61 st.p. grădini de zarzavaturi”. Am reprodus întregul pasaj din partea documentară ce se referă la suprafața ocupată de grădinărie, pentru a se observa minuția inginerului hotarnic în consemnarea tuturor unităților de măsură, atât cele vechi, cât și cele moderne, atât din Moldova, dar și din Muntenia, cazul pogoanelor de altfel obișnuite la noi mai ales pentru măsurarea suprafețelor viticole. Întinderea de teren mai sus menționată o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atât din Moldova, dar și din Muntenia, cazul pogoanelor de altfel obișnuite la noi mai ales pentru măsurarea suprafețelor viticole. Întinderea de teren mai sus menționată o aflăm trecută și în Planul moșiei Umbrăreștii de Sus, alcătuit de același inginer hotarnic, cu specificul Grădinării și culoare, diferită, delimitând astfel tot terenul de pe malul de est al Bârladului dintre satul Tămășeni și Slobozia (fostul Boziești), pe ambele laturi ale șoselei ce duce de la primărie la șoseaua națională și apoi la gară, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică, Ruxanda, o luase de soție. Dumitrașcu Cârnul era originar din părțile tecucene, a deținut funcții înalte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hanurile de la marginea satelor boierești mai mari, ori situate la încrucișări de drumuri, la treceri peste poduri, dar și pe drumurile mari cu tract intens. Spre exemplu, pe drumul cel mare Tecuci-Galați, de pe terasa estică superioară a Bârladului, în Planul hotarnic din 1841, pe direcția moșiei Tămășenilor, la extremitatea estică, găsim însemnată cu cifra 7: „Crâșmă și Drumul Mare al Galaților”. În situația că satul se afla în forma de organizare devălmașă, cazul Umbrăreștilor-răzeși, dar și al Torceștilor o bună bucată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acea gospodărie țărănească. Capul gospodăriei fusese acel postelnicel Ion Bobocea din satul Condrea implicat în procesele cu sinpărtașii săi, desfășurate după 1802 și până prin 1850. Descindea din bătrânul Vasca și-l identificăm la ultima generație în țidula din 1817 a hotarnicului Petrache Negrea, urmaș al ramurii Rahilia, devenit acest nume drept bătrân în actele ulterioare și din care decurg toți Boboceștii, inclusiv cei din Suraia. Iată, dăm câteva exemple de bunuri înregistrate în act: „l-iu casa cu pojâjia ei, adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la sud spre nord. Faptul se constituie încă o dată în argument ce demonstrează străvechimea așezărilor din sudul Moldovei. Surse documentare medievale atestă și alte drumuri, respectiv alte trasee, ce făceau legătura dintre localitățile mai mari sau mai mici. Astfel, în hotarnica Trohăneștilor (Barcea) din 5 iunie 1672, reprodusă de o alta nedatată de la mijlocul secolului al XVIII-lea, găsim înscris „drumul Bozieștilor” ce se identifică a fi fost pe un traseu ce leagă acum Tămășenii cu Barcea Veche, prin lunca Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar care la data aceea nu era decât un fel de „hațaș” lat de 40-50 m, deci urme ale unui fost drum, căci traficul se mutase demult pe actuala șosea națională, rămânând pentru cel vechi doar amintirea și numele. În hotarnica pomenită mai sus întâlnim drumul acesta prin termenii „drumul Galaților ce merge la Tecuci”, iar mai la est, către Herătău și Cudalbi, „drumul lui Maldăr, prin țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru cel vechi doar amintirea și numele. În hotarnica pomenită mai sus întâlnim drumul acesta prin termenii „drumul Galaților ce merge la Tecuci”, iar mai la est, către Herătău și Cudalbi, „drumul lui Maldăr, prin țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde și realități mai vechi, cum ar fi faptul că locul aparținea cândva „Arhondei, nepoata Iorgăi postelnicului” de pe vremea lui Vasile Lupu, dar și lui Dumitrașco Cârnul, stolnic mare în timpul aceleiași domnii, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gândul la drumul dacic despre care am relatat, el aflându-se, după cum se constată lesne de către cunoscătorii locului, pe interfluviul Bârlad-Siret și făcea legătura, o face și acum, între Umbrărești și Movileni. Luăm în considerație și precizarea prin care în hotarnică se specifică faptul că moșia Bârlădeni „păr/ă/ aici vine tot alăture cu hotarul Umbrăreștilor”, urmând apoi hotarul cu Movilenii și Bilieștii, înțelegăndu-se că este vorba de capetele acestor două din urmă moșii în partea lor estică. Aflăm notat „drumul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei, nu trunchiată, ca la Siliștea și Slobozia. În partea de nord, locul dat clăcașilor era în hotar cu moșia Bozieștilor pe întreaga sa lungime, deci Herătău-Bârlad. În Planul topografic al moșiei Torceștilor din 1872, lucrat de Mihail Nicoleanu, inginer hotarnic, locul dat țăranilor se găsește însemnat ca o fâșie cu lățimea constantă pe întreg lungul moșiei, notându-se pe latura dinspre nord în două locuri ce se continuă „hotarul Bozieșților a Elencăi Manu”, iar cu litere mai mari și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a surori-me, Tudosăicăi” (subl. n.), rezultând clar că părțile nu fuseseră separate încă, și așa vor rămâne până la 1 septembrie 1704 (început de an la vremea respectivă), când stăpânul părților neamului Costachi de atunci va ieși din indiviziunea Umbrăreștilor. Actul hotarnic prin care se face separarea nu s-a păstrat, ori n-am dat noi de el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o judecată purtată între răzeșii din Umbrărești și stăpâna părții boierești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]