145 matches
-
prăjini de vie cu 12 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 229, p. 200 footnote>; Bărcan din Iași vinde o falce, un fârtai și 10 prăjini de vie cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 230, p. 201 footnote>; Băltag hotnogul vinde o falce de vie cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 231, p. 202 footnote>; Antonie Blănarul din Iași vinde o falce și jumătate de vie cu livadă cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 232, p.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Târziu și Cornel Matei. Plăcile s-au turnat în bronz. Urmeză să se construiască monumentul, dar nu știu când se va finaliza. I.A:În preajma dumneavoastră ați avut mulți artiști ieșeni, o parte dintre ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
ați avut mulți artiști ieșeni, o parte dintre ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură deosebită. În atelier păstra o colecție de ceramică, reprezentând multe zone din România. Lucrările lui în acuarela aveau o cromatică gravă. Îmi amintesc că își petrecea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
la ora prânzului să ne întâlnim acolo, pentru a discuta lucrările realizate, proiectele viitoarelor expoziții. Mulți artiști ieșeni mi-au fost apropiați Dumitru Căileanu, Ioan Neagoe, Nicolae Matyuș, Vladimir Florea, Viorica Bălan, Călin Alupi, Petru Hartopeanu, Ghiță Leonard și Ștefan Hotnog. Cu Neagoe am lucrat împreună. Era deosebit de exigent cu picturile lui, le ștergea ori de câte ori nu-i plăceau. Aproape zilnic își scria jurnalul, pe care l-a publicat ulterior. Deosebit de inteligent, pictorul Matyuș, la rugămintea noastră, ne critică lucrările cu mare
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
bătrân, Portret de femeie, Gruia lui Novac și Corbul. Participa artiștii ieșeni: Costache Agafiței, Călin Alupi, Eugen Boușcă, Vasile Dobrian, Nicu Enea, Iulia Hălăucescu, Dan Hatmanu, Petre Hârtopenu, Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa, Ion Petrovici, Constantin Radinschi, Vasile Condurache, Ștefan Hotnog. Realizeză o serie de lucrări, în colaborare cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu: grupuri statuare pentru parcurile Copou și Expoziției, Grădină Botanica din Iași și alte orașe din Moldova. reliefuri pentru fațadele unor clădiri: Casă Sindicatelor, Clubul panificației din
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Expune șase lucrări: Sărbătoare, 1907 - relief, Primăvara - teracota smăltuita, Repaus, Maternitate, Portret de față - ghips patinat. Artiști ieșeni expozanți: Ion Antonica, Iftimie Bârleanu, Francisc Bartok, Mihai Cămărut, Vasile Condurache, Dan Hatmanu, Constantin Nicolae, Adrian Podoleanu, Maria Lazăr, Nicolae Matyus, Ștefan Hotnog, Liviu Suhar, Constantin Radinschi, Ion și Ecaterina Petrovici, Gheorghe Maftei, Valerian Ghiorghiu, Mihai Cămărut. 1970 Iași, Sala Victoria Expoziția de artă plastică Salonul’70. A expus lucrările: Compoziție I și Compoziție ÎI - teracota 1971 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
într-o serie de publicații ce au pus în valoare date noi referitoare la evoluția artei în Moldova secolului XIX dar și creația unor artiști dintre care amintim: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan și Ecaterina Petrovici, Ioan Ginju, Ștefan Hotnog, Ioan Antonica, Viorica Bălan. Încercarea de a reconstitui opera unui alt artist, cea a Lucretiei Filioreanu-Dumitrascu a implicat o responsabilitate pe care mi-am asumat-o. După o cercetare privind activitatea acesteia din perioada anilor 1954-1980, având la dispoziție un
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
have resulted în a series of publications that revealed new dată on the evolution of art în Moldova but also the creation of nineteenth century artists such aș: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan și Ecaterina Petrovici, Ioan Ginju, Ștefan Hotnog, Ioan Antonica, Viorica Bălan. The attempt of rebuilding the work of another artist, Lucretia Filioreanu Dumitrașcu’s, involved a responsibility which I assumed. After a research on her activities during the years 1954-1980, disposing of a generous illustrative material, I
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Târziu și Cornel Matei. Plăcile s-au turnat în bronz. Urmeză să se construiască monumentul, dar nu știu când se va finaliza. I.A:În preajma dumneavoastră ați avut mulți artiști ieșeni, o parte dintre ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
ați avut mulți artiști ieșeni, o parte dintre ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură deosebită. În atelier păstra o colecție de ceramică, reprezentând multe zone din România. Lucrările lui în acuarela aveau o cromatică gravă. Îmi amintesc că își petrecea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
la ora prânzului să ne întâlnim acolo, pentru a discuta lucrările realizate, proiectele viitoarelor expoziții. Mulți artiști ieșeni mi-au fost apropiați Dumitru Căileanu, Ioan Neagoe, Nicolae Matyuș, Vladimir Florea, Viorica Bălan, Călin Alupi, Petru Hartopeanu, Ghiță Leonard și Ștefan Hotnog. Cu Neagoe am lucrat împreună. Era deosebit de exigent cu picturile lui, le ștergea ori de câte ori nu-i plăceau. Aproape zilnic își scria jurnalul, pe care l-a publicat ulterior. Deosebit de inteligent, pictorul Matyuș, la rugămintea noastră, ne critică lucrările cu mare
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
bătrân, Portret de femeie, Gruia lui Novac și Corbul. Participa artiștii ieșeni: Costache Agafiței, Călin Alupi, Eugen Boușcă, Vasile Dobrian, Nicu Enea, Iulia Hălăucescu, Dan Hatmanu, Petre Hârtopenu, Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa, Ion Petrovici, Constantin Radinschi, Vasile Condurache, Ștefan Hotnog. Realizeză o serie de lucrări, în colaborare cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu: grupuri statuare pentru parcurile Copou și Expoziției, Grădină Botanica din Iași și alte orașe din Moldova. reliefuri pentru fațadele unor clădiri: Casă Sindicatelor, Clubul panificației din
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Expune șase lucrări: Sărbătoare, 1907 - relief, Primăvara - teracota smăltuita, Repaus, Maternitate, Portret de față - ghips patinat. Artiști ieșeni expozanți: Ion Antonica, Iftimie Bârleanu, Francisc Bartok, Mihai Cămărut, Vasile Condurache, Dan Hatmanu, Constantin Nicolae, Adrian Podoleanu, Maria Lazăr, Nicolae Matyus, Ștefan Hotnog, Liviu Suhar, Constantin Radinschi, Ion și Ecaterina Petrovici, Gheorghe Maftei, Valerian Ghiorghiu, Mihai Cămărut. 1970 Iași, Sala Victoria Expoziția de artă plastică Salonul’70. A expus lucrările: Compoziție I și Compoziție ÎI - teracota 1971 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
într-o serie de publicații ce au pus în valoare date noi referitoare la evoluția artei în Moldova secolului XIX dar și creația unor artiști dintre care amintim: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan și Ecaterina Petrovici, Ioan Ginju, Ștefan Hotnog, Ioan Antonica, Viorica Bălan. Încercarea de a reconstitui opera unui alt artist, cea a Lucretiei Filioreanu-Dumitrascu a implicat o responsabilitate pe care mi-am asumat-o. După o cercetare privind activitatea acesteia din perioada anilor 1954-1980, având la dispoziție un
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
have resulted în a series of publications that revealed new dată on the evolution of art în Moldova but also the creation of nineteenth century artists such aș: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan și Ecaterina Petrovici, Ioan Ginju, Ștefan Hotnog, Ioan Antonica, Viorica Bălan. The attempt of rebuilding the work of another artist, Lucretia Filioreanu Dumitrașcu’s, involved a responsibility which I assumed. After a research on her activities during the years 1954-1980, disposing of a generous illustrative material, I
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
la timp studiile. Cade rănit și e facut prizonier. După ce iese din spitalul de la Pitești, va fi internat în lagărul Stralsund din insula Danhölm (în Marea Baltica), unde îi întâlnește pe scriitorii D. Nanu, Gheorghe Brăescu, Eugen Todie, Horia Furtună, Titus Hotnog, Cezar Ț. Stoika, precum și mai mulți actori români. Împreună cu aceștia organizează un cerc literar, o revistă și un teatru. Se joacă piese de I. L. Caragiale, Molière, precum și spectacole de revista, în captivitate Ț. reușind să litografieze și o alegorie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
e în ultimii doi ani de apariție. Aici găzduiește primele poezii ale lui George Lesnea, „tânărul tipograf” al carui hâr artistic l-a descoperit. Mai participa la realizarea revistei „Pagini moldovene” (1932-1933), iar în 1934 inițiază, împreună cu G.M. Zamfirescu, Titus Hotnog, Bogdan Amaru, Constantin Argeșanu și pictorul Ștefan Dumitrescu, lunarul „Cadran”. Editorial a debutat în 1912, cu placheta Lacrimi de copii, urmată, în 1924, de culegerea de „cântece și balade” Au înflorit castanii. Productiv se arată însă prozatorul: culegerile de nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
nădușite...” În continuare naratorul Înregistrează grupul fetelor nepoftite la joc, al babelor care-și admiră odraslele și al copiilor, care pândesc poalele fetelor. Scena este semnificativă și pentru realitatea adânc diferențiată a satului. Astfel, Într-un grup stă primarul Ștefan Hotnog, un chiabur cu burta umflată, și câțiva bătrâni fruntași. Pe alături, ca un câine la ușa bucătăriei, trage cu urechea Alexandru Glanetașu, dornic să se amestece În vorbă, sfiindu-se totuși să se vâre Între bogătași. Nu lipsesc reprezentanții intelectualității
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
odihnei de veci... După Înmormântare, Glanetașu a făcut pomeni pentru sufletul fiului său, Ion. Satul Pripas este locuit de români și maghiari sub dominație austro-ungară. În sat există o ierarhie bine determinată În funcție de averea fiecăruia. În frunte se află Ștefan Hotnog, apoi țărani bogați, ca Vasile Baciu, Toma Bulbuc, țărani Înstăriți, ca Simion Lungu și săraci ca Ion, Florica, văduva lui Maxim Oprea. În această lume pământul determină poziția socială a oamenilor și relațiile dintre ei. LIVIU REBREANU - „Răscoala” comentariu Vorbind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori devălmași, la care putem adăuga și familiile de pe cealaltă jumătate de moșie aservită, ținând seama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]